6,045 matches
-
apoi pe al doilea, imaginând un scenariu aparent fantezist despre un criminal periculos care ucide femei pe un vas de croazieră. Folosesc chiar numele lui Voquin pentru autenticitate, sperând să aflu cu prima ocazie și numele reale ale iubitelor sale, dispărute misterios.
DRUMUL APELOR, 2 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362883_a_364212]
-
nici chefurile noastre de pomină. SORA: Consemnează-ne în catastiful inimii tale și astfel vom deveni nemuritori.( Dispar) ( Lumina scade în intensitate, iar între timp povestitorul apare) POVESTITORUL: Și iată cum prietenii la” nevoie”, sau din „interes” se cunosc. Cei dispăruți ne însoțesc pretutindeni, amintirile fiind bunurile noastre cele mai de preț. Astfel, EL este întotdeauna cu Ei, deoarece pluralul Morții îl constituie în acest caz Reamintirile. Dispare) ( Lumina crește în intensitate, iar EL este singur) EL: (parcă trezindu-se din
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
mai există nici un supraviețuitor. Estimările de la radio erau clare: cel mult într-o săptămână viața va dispărea în întregime; de aceea, locuitorii erau îndemnați să folosească pilulele cu rol de euthanasiere. De s-ar fi defectat radioul ... însă toți cei dispăruți trăiesc în mine. EA: Dar, cum ai ajuns aici? EL: Este o poveste lungă, pe care o vei afla la momentul potrivit. EA: Când va fi acesta, mă rog? EL: (zâmbind): Chiar acum, deoarece văd că ești cam nerăbdătoare. EA
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
amerind., suka „stea“ (dravid.), cf. sak „par“ în etan (limba chimu). • în guamaca să, ša „par“ = ša „soare“în chipewyana, ša în wailak. • cuvântul „lâna“ se admite că vine din i.e. *ulana (i.e. *ulana din Apolon cu a și p dispărute?), de unde lat., gr. lâna, lânos care, credem noi, provin din hit. hulana, de unde dacic *lâna, exact ca la gr. lat., în arabă lâna se numește soof [suf] care pare să fie fen. sap(aș) cu p > f. De la ulana > blană
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
ce își dorește, bunăstare și un trai decent. Cine este de vină? Vinovații sunt cei care guvernează țara fără să țină cont de multe criterii economice și sociale, care sunt ignorate cu atâta ingratitudine. Deocamdată vom trece pe lângă monumentul celor dispăruți prematur, lăsând pe soclul acestui simbol o floare și un gând de recunoștință. Divinul Creator să le hărăzească ODIHNĂ VEȘNICĂ ACESTOR EROI MINERI. CU ADÂNC OMAGIU ȘI SUFLETUL ÎNDURERAT, Mihai LEONTE fost Maistru Principal Miner, actual pensionar Referință Bibliografică: 4
4 DECEMBRIE 2009 MONUMENTUL EROILOR MINERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363056_a_364385]
-
din Domnești, unde sunt peste 3000 de volume donate de către stimata d-nă Cleopatra Lorințiu (soția sa) celor doi profesori: George Baciu și Ion C.Hiru, adevărați iubitori de carte, editori ai remarcabilei reviste "PietreleDoamne", am găsit căldura sufletească pentru cel dispărut. Simpaticul scriitor de marcă prof. Ion C. Hiru, când m-a dus să văd inestimabila comoară a Bibliotecii "Gheorghe Tomozei"spunându-mi: "Vă rog să pășiți în PALATUL VIEȚII MELE!..." Trebuie să vă mărturisesc: Ion C. Hiru este „OMUL” care
“FRAGMENTARIUM” PRIETEN DRAG,DESCHIDEŢI SUFLETUL! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361154_a_362483]
-
se manifestă, deja catastrofa nu mai pare atât de mare. Urmările tragediei sunt însă, dezastruoase. “Casa inundată” - fixează astfel de moment în imagini copleșitoare: “În casă o femeie blestemă / fiindcă aplecându-se mâinile/ i se umplu cu spumă./ Privesc podeaua dispărută / pești mici pleacă și vin / printre tălpi. / Va trebui cumpărată o barcă / pentru a merge de la o locuință la alta / și ecluze, pentru a opri apa / ce se revarsă. / Amestecate, obiectele se leagănă / la mișcarea oceanului / fără ca vreunul să pară
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
tresărire. Reîntoarsă acasă, viața părea acum și mai plictisitoare și obositoare. Exista o nervozitate dată și de oboseala teatrului la care eram obligată să-l joc. Dacă rareori mai intervenea vre-o discuție mai intimă despre acele crezute de soț, dispărute ca aparținând unor perioade trecute de neînțelegere, spre a nu-i jigni orgoliul lui de bărbat îi răspundea cu multă blândețe și menajamente: -Tu ai dreptate. Am făcut exagerări acolo unde nu merita. Hai să nu ne mai aducem aminte
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
lor. Cine-ar fi crezut că există asemănări atât de frapante între istoriile noastre atât de diferite? De ce mă simt, brusc, vinovată pentru simplul fapt că trăiesc? Ca o salvare, intrarea în muzeu găzduită de inofensivul magazin de suveniruri din dispărutul RDG oferă soluția de evitare a nedoritului acces de panică. Asaltăm trecutul, pășind lejer pe sub pancarta care ne avertizează în engleză, rusă, franceză și germană (germana e ultima!) că, vezi, Doamne, părăsim sectorul american: YOU ARE LEAVING THE AMERICAN SECTOR
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
bun. S-a ridicat ca un abur, s-a dus cu tot cu povara păcatului spus.” Scrisoarea “Iisus de la Dunăre” ne prezintă o lipoveancă care , neajungând la Iisus, din tot păcatul ei, și sărăcia ei, îi ține o candelă aprinsă omului ei dispărut, Cocor, un paria. “În colțul casei sale, candela arde și ziua, și noaptea sub crucea fără Iisus. Fitilul luminează chiar dacă Stana nu i-a mai turnat strop de untdelemn, din ziua în care a fost chemată-n oraș să-l
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Kjellen vedea țarismul „moscovit de tip mongol” sau nemărginita „voință de putere asiatică” a Rusiei. Luând în considerare amestecul populațiilor românești cu populații alogene de peste un mileniu pe teritoriul nostru, cum vedeți România peste 50, peste 100 de ani: dezmembrată, dispărută sau „dodoloață”? ... Adrian SEVERIN: Întrebarea dvs atinge două teme. Una se referă la importanța fondului cultural al unui popor pentru comportamentul său politic. Cea de a doua, la ceea ce s-ar putea numi multiculturalismul intrinsec al națiunii române și impactul
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
moartea poetului Adrian Păunescu, am fost sunat din Germania de poetul Petru Jipa, care își exprima revolta că, într-o zi de doliu, pe postul național de televiziune un scriitor (nu merită să-i menționez numele) îl acuza pe marele dispărut că „pactizase” cu puterea de atunci, aducându-i laude. Denigratorul a uitat, însă, că Adrian Păunescu a criticat, sub diferite forme, de multe ori, regimul Ceaușescu, dovadă interzicerea sa în 1985. Iar cei care îl critică și acum (în mormânt
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
cafturile și țigăneala de rigoare, distribuitorii au putut raporta că fiecare cetățean al țării primise cel puțin o tabletă. Bine, pierderile companiei binefăcă- toare erau neglijabile, dacă nu se iau (și, în mod sigur, nu se iau!) în calcul distribuitorii dispăruți cu acest prilej. Tabletele erau singurele obiecte ale investiției cu un preț bine stabilit, însă fiind mai mici de un gram fiecare, nu afectau bugetul prevăzut. Ceva mai mult costa staniolul în care erau înfășurate și le dădea aspectul irezistibil
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
mea de birou, să ai grijă de un copil de patru ani e ca o distracție la Disneyland! - Nu cunoști acest copil, îi răspund, încercând să găsesc o strategie de abordare care să nu se lase cu morți, răniți și dispăruți. Normal că, înainte de sfârșitul programului, mă înființez la grădiniță, gata să ridic „pachetul”. Educatoarea, o femeie robustă cu ten măsliniu, mă abordează războinic: - Dumneavoastră ați venit după Miță? - Da..., fac ochii mari, căutând claia castanie de păr în gloata gălăgioasă
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
istorie și fire de legendă se-ntrețes pe înaltul zării, iar zidurile groase, de-aici, de jos, din Cetatea vechii Corone, în care eu stau boierește, vin pe lângă noi, să ne șoptească povești de dragoste și tainice dureri din veacuri dispărute. Aerul, afară, e minunat, curat și răcoros, dar soarele blând și bun dă văpaie totuși acoperișurilor de țiglă roșie sau maron. Minunate locuri, aici, în Piața Sfatului, iar unele culori îmi amintesc și de pânzele pictate, cu har și dor
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
clacă, întâmplări aparte și, dacă ai deschidere spre a recepta fie și în parte, trăiri ce-au fost și nu mai sunt, te poți împlini mai mult, știind mai bine pe ce pământuri calci și cu ce oameni și fapte dispărute se-ntâlnesc pașii gândului tău. Trăiești acum și trăiești atunci. Lăsăm de-o parte viteza mașinii și circulația de pe șosele și, în sfârșit, așternem vieții un ritm de tihnă și vacanță. Camera unde stăm are ferestre mari și ele cuprind
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
și ele cuprind întreaga Piață a Sfatului. E centrul medieval și modern al Brașovului: piață largă, frumoasă, ocrotită de jur împrejur de case bogate-n amintiri, iar odăile clădirii noastre, vibrează și de farmecul clipei cu ascunse zbateri din veacuri dispărute. Ele, odăile, au cunoscut aici bunăstarea, dar și tumultul amalgamat de bucurii și tristeți, de gânduri bune și rele, de fapte obișnuite cândva, dar neacceptate azi. Scările, nu multe, până la primul etaj, sunt din lemn vechi, făcute-n formă de
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
binele făcut cu meșteșugul ei tainic. Noi familia, nu prea credeam în puterile astea ale ei, atât de lăudate de alții, dar mărturie stăteau recunoștința și respectul celor vindecați de boli incurabile, celor dezlegați de blesteme de familie vechi, celor dispăruți și regăsiți, celor căsătoriți după ani lungi de căutare a sufletului pereche etc. Mama îi mai cerea ajutorul ca se ne dezlege pe noi, prichindeii de Deochi, de Bubă, de Brâncă, să-i dezlege orătăniile și vitele de farmece atunci când
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
a fost spulberată. Se mai vorbea pe front și de o trădare a generalului Sănătescu, ajuns apoi prim ministru după demiterea lui Antonescu de către Regele Mihai. Peste o sută optzeci de mii de români au fost atunci, morți, răniți sau dispăruți. Atunci un șrapnel s-a găsit să-l lovească și pe Miron în pulpa piciorului. Adus la spitalul de campanie, a dat peste vechiul lui prieten, Istrate Nicolae, medic în cadrul spitalului. Apoi când Armata a 3 a s-a retras
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
extinse pentru America Latină” de la Havana-cetire (și evident al „revoluției mondiale preconizate” de corifeii mai noi ai rânduielilor materialist-istorice și dialectice, demni urmași ai „trinității” bărboșilor roșii..., deci un tip cu o barbă a la Dincă” publica, într-o revistă azi dispărută, „Fraierul român”, programul politic al uni partid relativ nou, Partidul Comunist-Leninst (parcă!) din România. Credea, în continuare, în utopii și himere. Era însă crezul lui de-o viață. A fost luat de nenumărate ori în „pleaznă” de numeroase partide și
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
în secția condusă de Theodora Albescu și Iosif Sava, colaborând, în paralel, la emisiunile TV, realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle. Cum este lucrezi cu oameni de o asemenea valoare, ce ați învățat de la ei? - Deși vorbim despre doi dispăruți, parcă a fost ieri. Nu am reușit niciodată să mă distanțez cât ar fi trebuit - pentru a mă proteja emoțional - de acea perioadă. Domnul Savaera un monument de cultură și avea o energie debordantă, molipsitoare. Adora muzica, nu se mulțumea
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
se aproprie de i „soare” în ket, nordul Siberiei, jap. hi „idem” . Desinența ae la feminin silvae seamănă cu hae „soare” coreean, iar a la neutru, verba, pare a fi legată de v ind. ha „soare”, peste tot cu h dispărut. În unele limbi că basca, maghiară desinența de plural e k despre care nimeni nu știe de unde provine. Noi o deducem din numele soarelui la turcici kun, kin și amerindieni, kor „soare” în didinga, Sudan, kala, astrul diurn hawaian, khepra
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
deputați, senatori miniștr etc) de la care sperăm si asteptăm initiative și solutii urgente și adecuate. Biblioteca Română din Freiburg este o zestre de valoare unică, cumulată în 62 de ani prin sacrificiile și eforturile generațiilor exilului și refugiului posbelic - aproape dispărute - și a generozității gazdelor. Biblioteca - ca orice bibliotecă din lume - nu trebue să dispară! Indiferent cine sunteți sprijiniți - după puteri- concret, moral și logistic salvarea ei! Prezentul APEL poate fi preluat si trasmis mai departe - în special cunoscuților și membrilor
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
dătătoare de viață stepei pârjolite, au secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei au redat zărilor sale acele imense și nostalgice tușe, pe care le-au încins cu argintul apei din refăcutele canale. Semne de înviorare ale unei vieți normale. Să sperăm că în viitorii ani nu
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
se manifesta numai la MAGLAVIT. Acesta era purtat cu mare pompă de către preoți prin marile unități militare din țară, cele de la partea sedentară, pentru că restul militarilor erau pe FRONTUL DE EST, unde se înregistrau mari pierderi în morți, răniți și dispăruți. Vizitele lui PETRACHE LUPU urmăreau ridicarea moralului ostașilor care trebuiau să plece pe FRONT, precum și a poporului care afla zilnic din telegramele aduse de jandarmi despre sacrificiul celor căzuți eroic pe FRONT. Organizatorii Bisericii l-au dus pe PETRACHE LUPU
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]