6,361 matches
-
ele se dovedesc a fi extrem de mobile. Le vedem trecînd într-o clipă de la cea mai sîngeroasă ferocitate la cea mai absolută generozitate sau eroism. La fel de ușor, mulțimea poate deveni fie călău, fie martir"162. Aceasta este chiar calitatea ei distinctivă: dezinteresul, altruismul. Mulțimile sînt mai capabile de sacrificii și acte dezinteresate decît individul. Astfel de modificări ale dispoziției colective se produc cu atît mai rapid cu cît situația este mai critică: Guitard de Floriban, un burghez parizian, martor al decapitării
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
exprimăm astfel individul care își trăiește identitatea sa tranzitorie la grupul care i-o recunoaște ori i-o impune"219. Simultan, se desfășoară coregrafia maselor: intrarea grupurilor în locurile prevăzute, unul după altul, fiecare cu personalitatea sa, cu semnele lui distinctive. Totul se întîmplă în felul zilei de Întîi Mai la Bastilia, de pildă, cînd toate razele umane converg către tribuna situată într-o parte a pieței care îi închide pe toți într-o vastă tramă de amintiri comune. Coregrafia maselor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
grup de gură-cască, la un miting, la o răzmeriță trecătoare fie să evolueze, devenind mulțimile disciplinate și stabile. Există o dinamică, un lanț de transformări de la primele, la cele din urmă, și care duce la apariția unui caracter nou și distinctiv. Pentru a-l decela, e suficient să observăm contrastul dintre aglomerările de indivizi aflați sub imperiul unei aceleiași emoții, sub stăpînirea unui aceluiași om, în timpul unui cutremur de pămînt, al unui meci de fotbal sau al unui festival de muzică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau într-o întreprindere. Diferența se verifică cu ușurință și e dată de existența unei organizări care se întemeiază pe un sistem de credințe comune, organizare pusă în mișcare într-o ierarhie recunoscută de toți membrii săi. Acesta este caracterul distinctiv care opune mulțimile naturale, mulțimilor artificiale, asocierile improvizate și non-formale de indivizi, asocierilor reglementate și formale. Între cele două extreme aflăm o evoluție logică. Dintr-un eveniment oarecare, dar frapant, "se va naște spontan acest prim grad al asociației de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ambiția personală, interesul de clasă? Toate acestea, desigur. Totuși, psihologia maselor ne furnizează un singur motiv care le subordonează pe toate celelalte: dorința de prestigiu, trezită în ei de atotputernicia credințelor care se transformă în scop. Ea are drept semn distinctiv un nume, fiind vorba de persoane Napoleon sau Stalin, Iisus Christos sau Karl Marx și un titlu, fiind vorba de funcții: general, profesor, împărat sau președinte. Dorința de prestigiu se traduce printr-o voință de renume căreia nici un om nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fluiditatea lor. Conversațiile ambulante ale grecilor, în schimb, exprimă o mișcare extrem de vie și animată a spiritului. Tarde mai remarcă și prezența ori absența unei camere specifice conversației, o încăpere consacrată acestei plăcute îndeletniciri, și care se constituie în semn distinctiv al claselor sociale și al civilizațiilor. Grecii și romanii bogați aveau una. Și începînd cu veacul al XIV-lea al erei noastre, italienii și francezii, imitîndu-i, au creat salonul. De inventat, l-a inventat aristocrația, dar burghezii sînt cei care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
false): Forțe speciale ale Securității neîncadrate în trupele regulate și constituite ca o gardă a familiei Ceaușescu. Nu sunt o trupă uniformă, nici ca vârstă, nici ca pregătire militară. Sunt organizați pe corpuri, grupați oarecum, având după toate aparențele semne distinctive diferite. Au fost deosebiți până acum datorită hainelor cu predilecție negre, efigiei tiranului tatuată pe piept, sau prinderea stemei ceaușiste pe chilot. Unii purtau o eșarfă vișinie cu dungă neagră în buzunar sau la gât, alții ascundeau în buzunare cartea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a-și menține împreună tradițiile culturale, religia sau limba proprie, care constituie baza identității lor comune". Luxemburg înțelege prin minoritate națională "un grup de persoane stabilite de numeroase generații pe teritoriul său, care au cetățenia luxemburgheză și au păstrat trăsături distinctive din punct de vedere etnic și lingvistic". Fără a da propriu-zis o definiție, Polonia enunță drept condiții ca minoritățile respective să aibă reședința pe teritoriul său, iar membrii lor să fie cetățeni polonezi. Elveția declară că, în ceea ce o privește
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și modele, apelațiuni de origine, indicații de proveniență, obtenate vegetale etc.), fond de comerț etc. Asemenea contracte conferă cesionarului nu un drept de proprietate în sensul propriu, ci un drept de exploatare asupra unei opere, invenții, unui nume sau semn distinctiv sau unei clientele, astfel încât ele sunt supuse unor reguli adesea radical deosebite de cele care guvernează vânzarea, iar pentru această rațiune dar numai în măsura determinată de ea trebuie excluse din obiectul contractelor intrând sub incidența Convenției; aceeași va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
țări nu depinde doar de „rezultatele” luptei concurențiale, cât mai ales de creșterea productivității țării, prin crearea condițiilor interne corespunzătoare. 1.2.1. Competitivitatea la nivelul firmei Forța competitivă a unei firme rezidă în avantajele compe titive și în componentele distinctive pe care le posedă în raport cu alte firme concurente. Pentru a considera o firmă competitivă, este necesar să se efectueze o analiză riguroasă, atât a firmei, cât și a mediului de activitate a acesteia. Competitivitatea este o noțiune complexă, ea putând
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
despre felul În care serviciile noastre i-au sensibilizat pe clienți și au schimbat felul În care ne priveau compania. El mi-a răspuns: „Înțeleg, serviciile oferite clienților sunt crezul vostru”. Etosul (flacăra) serviciilor Etos, cuvânt care traduce un caracter distinctiv sau o concepție fundamentală, era perfect pentru a descrie devotamentul companiei noastre față de clienți și de felul În care erau serviți. Mi-am dat seama că, pentru a avea succes, era foarte important să găsim un manager În Marea Britanie care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
două stări de echilibru relativ, identificate prin experiență, prin cunoaștere sau prin proiect (studiu), am pus în evidență principalele genuri sau pattern-uri ale tranzițiilor contemporane, în care se încadrează și tranziția României cu subtranzițiile sale, și am analizat trăsăturile distinctive ale mediului tranzițiilor contemporane, ajungând la concluzia că tranziția concretizează starea de normalitate a lumii în care trăim. Am prezentat, după aceea, două moduri de abordare a schimbărilor apărute ca urmare a trecerii la economia cu piață concurențială, anume perspectiva
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
forme, are un impact deosebit. Până acum s-a pus accent pe compatibilizarea cadrului instituțional-organizațional și a performanțelor strategico-tactice, operaționale și de management militar. 1.1.4. Specificitatea mediului internațional al tranzițiilor actuale Lumea contemporană prezintă o serie de trăsături distinctive care incită la tranziție și, totodată, își pun amprenta asupra tranzițiilor actuale, inclusiv asupra tranzițiilor României și a celorlalte state foste socialiste din Europa. Cele mai semnificative dintre acestea pot fi formulate, din punctul nostru de vedere, după cum urmează<footnote
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
The European Security Strategy. A global Agenda for Positive Power, Ashgate, 2005. Biscop, Sven, Un Haut Représentant a besoin d'une Grande Stratégie, l'Institut Egmont 2010. Biscop, Sven; Colemont, Jo, Europe, Strategy and Armed Forces. The making of a distinctive power, Routledge, London, 2012. Biscop, Sven, The Value of Power, the Power of Value: a call for an E.U. grand Strategy, Egmont, Royal Institute for International Relations, Academia Press, octombrie 2009. Bocancea, Cristian, Antropologie politică, Universitatea "Petre Andrei" din
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
dezvoltare ale forțelor Alianței. 29 Alvaro Vaconcelos, ISS Report: The European Security Strategy 2003-2008. Building on Common Interests, nr. 5, februarie 2008, Paris, p. 17. 30 Sven Biscop și Jo Coelmont, Europe, Strategy and Armed Forces. The making of a distinctive power, Routledge, London, 2012, p. 1. 31 Sven Biscop, Un Haut Représentant a besoin d'une Grande Stratégie, l'Institut Egmont, Bruxelles, 2010, p. 1, disponibil on-line la adresa http://www.alliancegeostrategiq U.E..org/2010/01/06/un-haut-representant-a-besoin-d%E2%80%99une-grande-strategie
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
despre lume? Răspunsul constă în faptul că acest comportament rațional constituie condiția ideală care ar elimina consecințele neintenționate. Deși cunoașterea perfectă ne este inaccesibilă, cu cât știm mai mult, cu atât progresăm. Aspirația spre cunoaștere a fost dintotdeauna o trăsătură distinctivă a civilizației noastre. Atitudinea dominantă față de realitate, cunoaștere și adevăr își are rădăcinile în Iluminism, când umanitatea știa destul de puține lucruri despre forțele naturii sau avea un control limitat asupra lor, dar metoda științifică promitea enorm, deoarece începea să dea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
decăderea comunismului sovietic în termenii unui proces expansiune-recesiune, iar în Supremația americană: un balon de săpun am comparat politicile administrației Bush cu o bulă speculativă la bursa de valori. Aceste încercări pot fi grăitoare, dar nu definitive, întrucât o trăsătură distinctivă a teoriei reflexivității este că nu pretinde să ofere explicații sau predicții precise. Experiența situațiilor departe de echilibru Experiențele mele personale sunt mai convingătoare. Situațiile departe de echilibru au jucat un rol important în viața mea. într-adevăr, ele încep
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
se poate observa, decât de o organizare a activității. Treptat însă, odată cu depășirea unui prag de instituționalizare, s-au constituit și dezvoltat organizațiile. Dimensiunea socială a organizării activității este preponderentă în raport cu cea individuală. Profesorul M. Zlate (1984) arată că elementele distinctive ale unei activități organizate sunt următoarele: - scopul comun; - diviziunea muncii; - definirea riguroasă a rolurilor; - structurile de rol; - sistemul informațional și comunicarea. Temeiurile pe baza cărora activitatea organizată s-a convertit în organizație au fost următoarele: depășirea unor limite individuale prin
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Din toate cele spuse până acum s-ar putea deduce că „realismul” poetic de care ne ocupăm nu ar reprezenta altceva decât o tentativă de „de-liricizare” sau de „de-poetizare” a discursului în versuri, mergând până la ștergerea oricăror mărci distinctive care să permită diferențierea poeziei de alte texte (ficționale sau non-ficționale). Cufundarea în magma indistinctă a prozei nu ar avea, în sine, de ce să fie resimțită astăzi ca un criteriu negativ, ba chiar dimpotrivă, numai că, în realitate, această problematică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
urmă (nu disprețuiește verosimilitatea, succesiunea lineară, desfășurările pe orizontală) și reușește astfel - măcar în parte - să depășească impasul orfic al comunicării fondate pe inefabil, pe un moment privilegiat care nu poate fi pe deplin exprimat sau înțeles. În fapt, trăsătura distinctivă a poeziei lui Roberto Deidier este tocmai această permanentă pendulare între căutarea momentului unic și revelația multitudinii particulariilor. Chiar dacă la o privire superficială versurile sale par tributare mai curând viziunilor orfice, în care comunicarea se circumscrie inefabilului, unui moment de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
economie prin contestarea parțială a asumpțiilor neoclasice referitoare la ignorarea costurilor tranzacționale și deținerea de către actori a tuturor informațiilor În luarea deciziilor. În acest capitol ne propunem să analizăm teoria costurilor tranzacționale În explicarea emergenței organizării sociale. Vom prezenta trăsăturile distinctive ale noii teorii, precum și implicațiile ei pentru problematica cooperării sociale. Teoria costurilor tranzacționale a constituit un punct de inflexiune În știința economică, deschizând terenul abordărilor instituționaliste, În defavoarea abordărilor neoclasice. Teoria pleacă de la premisa conform căreia cooperarea economică s-ar poduce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
efect pervers al inconsistenței dinamicii agent - principal, al contradicțiilor culturale și nu o trăsătură universală a umanității. Este mai degrabă o trăsătură a conflictului de rol la nivel macrosocial decât una personală. Identificarea agenților cu interesele principalilor este o trăsătură distinctivă a sistemului social modern, explicabilă prin procesul instituirii actorilor Înșiși: atât a intereselor, cât și a capacităților acționale. În același timp Însă, modelele culturale evoluează și reconceptualizează continuu interesele și rolurile, ceea ce face ca relația agent - principal să fie una
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
baza unor criterii mai curând pragmatice decât idealiste. În calea unei colaborări de succes, atât Între persoane, cât și Între instituții, există numeroase bariere 1, deși acest mod de lucru prezintă multe avantaje. Friend și Cook (1992) identifică șapte caracteristici distinctive ale colaborării, fiecare dintre acestea antrenând anumite provocări: - colaborarea este voluntară; - colaborarea este bazată pe echitate; - colaborarea necesită un scop comun; - colaborarea presupune responsabilitate comună În adoptarea deciziilor-cheie; - colaborarea presupune răspunderea comună pentru rezultate; - colaborarea se bazează pe resurse comune
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a informației, deosebind interviul structurat, cantitativ, de cel nestructurat, calitativ, admițând, firește, unele variante intermediare. O serie de sociologi insistă mult, uneori aproape exclusiv, asupra tehnicii orale de comunicare, astfel încât cea în scris aproape că nu mai capătă un nume distinctiv; uneori se folosește pentru ambele forme termenul „anchetă” (sau, în engleză,survey), iar când se face diferența prin denumire, în sociologia americană găsim pentru forma scrisă denumirea de „studiu pe bază de chestionar” ori alte expresii care evidențiază modalitatea respectivăde
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
amănunțită a pașilor și preceptelor de urmat în cercetare, elemente ce introduc treptat diferențe clare între procedurile „cantitative” și cele „calitative”. Distincția între anchetă și interviu, pe care o susținem, așadar, cu fermitate, se bazează pe o serie de trăsături distinctive, atâtde natură formală (de realizare a cercetării), de natura conținutului problemelor studiate, cât și de natura populației direct investigate. Redăm mai jos câteva dintre aceste diferențe, fără să avem pretenția de a le ierarhiza după importanță sau de a le
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]