2,119 matches
-
D. Cantemir, Hronicul..., p.8. 73 Idem, Divanul, p.117: "în candila aceștii cărticele, a darului și a învățăturii ce întru tine ai, lumina a aprinde nu te-ai lenevit". 74 Vezi Balthasar Gracián, Cărțile omului desăvârșit, Humanitas,1994. 75 Divanul, p.113: "ca în trei luminoase și neprăvuite oglinde, precum a trupului, așe a sufletului stat și podoabă îți, privind, socotește, și ceva dintr-acestea lipsă iar grozav văzând, tocmește și cum să cade frumos orânduiește și împodobește." 76 Citatele
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
I, Genesis, Iași, Editura Univ. "Al. I. Cuza", 1988, 554 p., ed de Al. Andriescu, Vasile Arvinte, I. Caproșu, E. Lüder, P. Miron, M. Ujică, p.163. 81 Conform celor trei tipuri de pace din finalul Cărții a doua a Divanului propunând concilierea trupului cu sufletul ca singură cale desăvârșită de așezare în lume și de dobândire a vieții veșnice, pacea cu sine și pacea cu celălalt sunt condiții sine qua non ale păcii cu Dumnezeu. 82 Amândouă citatele fac parte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
social, junimea instruită, sau bonjuriștii, pe care însuși îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbâne au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante și, în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit să primească o formă străină și potrivită cu natura ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nemijlocit cauzei Unirii Principatelor. Situat în perfectă corespondență cu "deschiderile" liberale (fie și inconsecvente sau incongruente) ale ultimului domnitor moldovean, programul de măsuri reformatoare inițiat, dezbătut și apoi adoptat, succesiv și în formă sintetică, de cele două reprezentanțe naționale, numite Divanuri sau Adunări ad-hoc ale Principatelor, în toamna anului 1857, a semnificat, precum s-a observat deja42, un act cu valoare și forță juridică constituțională, oferind soluții problemelor cardinale cu care întreaga societate românească se confrunta, deopotrivă, în interior, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a țării. Aceste considerente au și stat la baza expunerii de motive, prezentată de I. Cantacuzino, asupra legiuirii pentru înființarea unei căi de comunicație de la Ocnă la Galați, alcătuită din railuri și slujită cu vagonuri trase de cai, votată de Divanul Obștesc, la 15 martie 1852, și sancționată de domnitorul Ghica, la 26 martie același an16. Punerea în aplicare a legii a fost însă amânată mereu, pe de o parte, din lipsa invocatelor mijloace materiale ale statului și, pe de alta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în malversațiuni politico-administrative, Nicolae Conachi Vogoride. Obiectivul politic central, dacă nu și exclusiv, al celor doi caimacami, de la București și Iași, a fost și a rămas, precum iarăși se știe, organizarea alegerilor pentru cele două reprezentanțe naționale, numite Adunări sau Divanuri ad-hoc, menite în concepția garanților europeni a se rosti în privința viitorului politic al Principatelor: unire ori separație? Modificarea priorităților de ansamblu în conduita politică și administrativă a factorilor responsabili a condus astfel spre epilogul consemnat cu admirabilă capacitate de sugestie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
spațiu al terorii absolute, unde stăpânește "zeitatea înghețului, suveranul nemărginitelor puteri care mânau încoace [...] toată suflarea luminilor". Vocea auctorială readuce narațiunea la momentul prezentului, descris în tușe molatice, leneșe, din care nu lipsesc indicii ale confortului provincial: "soba de teracotă", "divanele mari și moi". Iar eroina ezită încă (își va mărturisi, ulterior, că își iubește, în definitiv, soțul, însă claustrarea la care o constrânge acesta îi hrănește tentația infidelității) : nu știe dacă trebuie să-l primească pe îndrăznețul îndrăgostit sau, ascultând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
doar câteva clipe înainte, femeia fusese atât de sigură: "Mireasma care plutea încă în aerul iatacului era acum acră, respingătoare. Sanctuarul fusese profanat". Necroza fenomenologică se generalizează prin enumerarea substantivală: "Toate obiectele de pe mese, de pe etajere, de pe gueridoane, toate perinele divanului, mototolite de spasmul dragostei, ofereau acum o priveliște anostă, dezgustătoare. Pretutindeni se încuibase mirosul de cojoc umed și de iuft. Și pentru totdeauna". Pentru a se elibera din coșmarul impurității provocate de intruziunea "străinului", eroina, posedată de un spirit tragic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Tonul expunerii redevine balzacian (atenție la ultima propoziție, transcrisă emfatic de mine, care reifică spațiul terorii subsecvente): "Un birou mare de stejar, cu două fotolii de piele neagră față-n față, ocupa mijlocul odăii. Lângă peretele opus ușii, era un divan îmbrăcat în pluș albastru închis. În dreapta, se afla un dulap enorm, de stejar și el, înnegrit de vechime, cu două uși sculptate ca niște uși de biserică (subl. mea)". În solitudinea încăperii, Costache își amintește de misterioasa hârtie asupra căreia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Național de Artă al României, Pallady urmează rețetarul simbolisto-decadent al înscrierii feminității într-o arie a ambiguității, abandonată complet pulsiunilor sale sexuale. Într-un alt tablou, senzualitatea se dublează de o notă de reverie. Culcată pe niște perne pe un divan, cu o moliciune orientală de odaliscă, femeia pare transportată în paradisul artificial al unei feerii opiacee, în timp ce farmecul corpului este expus privirii. Cearșaful îi maschează discret sexul, însă nu dintr-un reflex pudibond, Pallady nu se va reține în a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Noembre, În taina nopței, Pe malul mărei, Ifigenia în Taurida, Interior, Din atelierul meu, Domnița, Un prieten, Portret, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Tristia, Gavroche, Din Țări calde (3), Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna, Biserica din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de carnaval în atmosfera libertină a secolului XVIII, Teișanu reține amănuntul picant și-i conferă un aer de mister. Femeia are dezvelit unul dintre sâni, poartă o mască și o rochie neagră care-i subliniază carnația albă. Aceasta stă pe divan, picior peste picior, este poza femeii moderne și nu cea a orientalei care apare cel mai adesea culcată lasciv. Pe un perete se află un nud clasic cu care inevitabil tabloul lui Teișanu intră într-un dialog subversiv, subliniind devierea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Roman „tot locul cât au fost domnescu, la târgul la Hârlău, câmpul și vatra târgului cât rămăsese nedat nimănui de alți domni mai denainte”; hotarul târgului Bacău dispare aproape în totalitate încă din martie 1641, „când Vasile Lupu și divanul său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cifrei de 200 de persoane (condica liuzilor din 1803 menționa pentru târgul Bacău un număr de 58 de evrei liuzi - aproximativ 230 persoane). Sursele „pesimiste” - este vorba de recensămintele populației Moldovei, realizate în perioada 1772-1774 de către funcționari locali numiți de Divanul Moldovei - menționează pentru orașul Bacău existența unui număr de numai cinci negustori evrei. Înlăturarea monopolului turcesc asupra economiei Moldovei și Țării Românești, consfințită prin semnarea Tratatului de la Adrianopol (1829) de către Rusia țaristă și Imperiul Otoman, a stimulat considerabil fenomenul imigraționist
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
40 : „și Moartea are socoteala ei”moartea urmează un plan propriu, nu ține cont de ceea ce cred oamenii că ar trebui sau nu să se întâmple; p. 149, r. 40 41 : „Dacă dai nas lui Ivan, el se suie pe divan” dacă anumite obrăznicii nu sunt pedepsite, ele vor evolua ca intensitate și amploare. AMINTIRI DIN COPILĂRIE I. p. 153, r. 4 : „stau câteodată și-mi aduc aminte” nostalgia amintirilor văzută ca efect al unei acțiuni repetate a omului care se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
printre brazi uriași. Mergeau prin ploi torențiale, respirînd aerul cu mireasmă de iarbă udă. Stăteau întinși la soare. Priveau de la înălțime văi pline de flori de cîmp. Mergeau prin păduri nesfîrșite. Făceau dragoste în camere umbroase, cu covoare groase și divane moi. [Apoi, visau...] (...) Georges Perec, Les Choses, J'ai lu, pp. 85-86 Nenumăratele "clipe de fericire", visele nebune ale celor doi eroi sînt descrise fără a se ține seama de ordinea cronologică. Doar acumularea de propoziții este importantă. DA-urile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
răposatului boer vornic Gavril Conachi. Pentru aceasta nu sa hotărât și nu s-au pus piatră, ci au rămas ca să vinim la luminatul noi răzeșii ca să înfățișăm copii zapisului de mai sus pominit și după cum va găsi cu cali cinstitul divan, ca să fim puși la cale, pentru aceasta ne rugăm cu lacrimi Înălțimii tale ca să fie luminată porunca Mării tale dregătoriului, din ținutul Tecuciului, undi fiind dimpreună și dlui serdar Manolachi Radovici fiind și dumnealui Dumitru Chilmet inginer, ca să margă la
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Resuscitarea "cadrelor tragediei" generează și un efect parodic, câtă vreme "conflictul" pus în scenă lasă impresia unui "joc" de societate, de farsă (intriga e declanșată de un "rămășag", ca și în Bălăuca, unde "soarta" poetului e prescrisă de hotărârea unui "divan" instituit ad-hoc). Frapează, apoi, discrepanța dintre premizele "tragice" ale dramei și nota de jovialitate livrescă în care o tratează de fapt scriitorul (ca în Scenete și fantezii). 208 Ileana Vrancea, E. Lovinescu, artistul, E.P.L., București, 1969, p. 43. După Eugen
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
preluat vechiul motiv”. Numeroase județe s-au conformat acestui regim polivalent, constituind o listă întreagă, de la munte la mare: Făgăraș, Șcheia, Bârlad, Roman, Galați, Călărași, Calafat, Tulcea, etc. Cei trei bătrîni impozanți veneau la județ, căruia aici i se spunea divan, conform cu istorierea, ca reprezentanți ai unor puteri locale bine constituite și așezate. Localitățile Burdușani, Cegani, Lupșani aspirau la însemne heraldice și concurențiale în topografia țării. Am spus că breasla pescarilor avea o tradiție respectabilă în existența istorică a carpato-dunărenilor. Balada
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-o teacă”; cu intenția de a-l sensibiliza după dorință pe tiranul prea temător să nu-și piardă tronul. Pe măsură ce șoaptele se îndesesc, acesta vede amenințarea cîrligelor și a vîslelor abătîndu-se asupra lui: Ciobanii lui Dobrișean Sunt boieri ca de divan, În toiege răzimați Și-n caftane îmbrăcați. Bacii lui poartă cîrlige, Tot cîrlige de argint, Cum n-am văzut pe pămînt, Nici în lume de cînd sunt. În capul cîrligelor, În josul belciugilor, Cîte-o piatră nestemată De plătește lumea toată, Și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Bacii lui poartă cîrlige, Tot cîrlige de argint, Cum n-am văzut pe pămînt, Nici în lume de cînd sunt. În capul cîrligelor, În josul belciugilor, Cîte-o piatră nestemată De plătește lumea toată, Și pietre de diamant - Strălucește noaptea-n sat. Divanul a fost cel mai propice loc de naștere a intrigii de curte. Așa că Mihnea-vodă n-a mai stat o clipă pe gînduri. El s-a grăbit să scrie ferman (pre lege turcească; de altfel, termeni noi invadează textul: gealat, cadalîc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în favoarea susținerii dreptului familial la domnie, eventual prin rotație; nu idealizarea păstoritului, ca în colindul despre Dumnezeu cioban. Relația dintre domnie și ciobănie, ca trepte ierarhice în cadrul patronatului și al mitului, intră în declin sub semnul vremurilor noi și ale divanului. B. Lumea lui Telepinus Fenomenul Telepinus este mai general; nu trebuie căutat numai sub forma vegetaționismului trecut la pasivul culturii. El se menține în supraviețuiri active, fără semne de oboseală, atîta timp cît societatea agro-păstorească deține cota privilegiată. Poate fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să nu afle. Mă duc să mă culc puțin în odaia voastră. Se ridică greoaie. I se părea că de ieri trecuseră o sută de ani. În odaia mare nu mai rămăsese decât Nicos, unchiul Nicos. Se întinsese confortabil pe divanul acoperit cu brocard auriu. Fuma narghilea ca un turc și urmărea cum se desfac rotocoalele de fum. Era bronzat și, deși împlinise treizeci de ani, nu începuse să aibă ceea ce ei grecii numesc pântece de negustor. Nu mai gândea nimic
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au strangulat pe bărbatul ei, postelnicul Constantin Cantacuzino, în baza unei acuzații false de trădare, i-a venit și ei vremea pentru că se urcase în scaunul țării Antonie Vodă din Popești, vărul ei; a pus să se rejudece procesul în divan, aducând probe că bărbatul ei a fost executat pe nedrept, a cerut condamnarea pârâtorilor, ca apoi să-i ierte tot ea. Dorea să arunce o punte între cele două tabere, partida boierilor români condusă de ei, de Cantacuzini, și partida
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Tătarii merg cu turcii, iar preasfânta Patriarhie de la Constantinopol cere trufandale chilipir fără să plătească nimic. Praful drumului îi coclise cerul gurii. Soarele se ridicase sus. De Înălțare, după liturghie, vodă își poftise toate neamurile la prânz. Putea să țină divanul cu ele, că mai toate neamurile erau și dregători sau mai curând mai toți dregătorii erau neamuri cu măria sa. Poruncise să vină toți cu nevestele, iar marelui spătar Mihai îi spusese s-o aducă și pe doamna Ilinca, pentru că venea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]