8,849 matches
-
economiei de scară; accelerarea derulării tranzacțiilor care se realizează în timp apropiat de timpul real; apariția sau extinderea de piețe independente de existența resurselor naturale; reducerea sau desființarea taxelor vamale influențează pozitiv circulația mărfurilor. Are loc și o adâncire a diviziunii internaționale a muncii. De exemplu, s-a extins comerțul cu subansambluri, ceea ce a dus la amplificarea comerțului exterior care a devansat creșterea producției mondiale și, ca urmare, a crescut coeficientul de dependență a unei economii naționale față de economia mondială; accesul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
influențată de procesul de globalizare, Republica Populară Chineză gestionează efectele acestui proces conform intereselor naționale: comercializarea produselor proprii, în special a celor manufacturate care valorifică avantajul forței de muncă ieftine, pe piața internațională. Produsele manufacturate sunt pe cale să stabilească o diviziune globală a structurii produselor industriale. Asimilarea rapidă a unor modele de producție și consum specifice spațiului economic globalizat; atragerea inteligentă a investițiilor străine: statul pregătește platformele industriale pe care urmează a se amplasa întreprinderile străine și se urmărește ca marile
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
apreciază că volumul cunoștințelor se dublează la fiecare cinci ani și trebuie gestionat în avantajul societății, deoarece acest tip de societate include nu numai tehnologia și economia, dar și sistemul de organizare a existenței umane în care apare o nouă diviziune a muncii, un nou mod de a produce printr-un acces facil la cunoștințe extinse și interdisciplinare, care fac din cunoaștere o resursă economică, marfă care poate fi comercializată pe piața globală (brevete, informații de piață, consultanță, formare profesională etc.
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
locul postului în structura ierarhică a sistemului, precum și rolul lui în raport cu scopurile sistemului; factori specifici care determină natura postului: funcții, sarcini, operații, metode, procedee, strategii, standarde de cerințe, echipamente tehnice, amenajarea elementelor materiale în spațiul de muncă; factori de mediu: diviziunea muncii, concretizată în modul de repartizare a funcțiilor sistemului, combinarea activității indivizilor, legăturile dintre posturi. 3.2. De ce este nevoie de analiza muncii? Din definiția analizei muncii se poate desprinde faptul că ea furnizează mai multe tipuri de informații despre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
posturilor tradiționale. restructurarea (reengineering) - restructurarea înseamnă „regândirea și proiectarea radicală a proceselor de muncă, pentru a le adapta schimbărilor contemporane dramatice și pentru a măsura performanțele actuale în termeni de cost, calitate, servicii și timp” (Hammer și Champy, 1993). Principiul diviziunii muncii este înlocuit cu principiul multifuncționalității angajaților, care are ca efect stimularea implicării active în atingerea obiectivelor organizației, reducerea controlului și creșterea nivelului de responsabilizare. Multe întreprinderi continuă să utilizeze fișe ale posturilor, aplicând definițiile clasice ale muncii, activității și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbării în lumea modernă este globalitatea, depășirea granițelor naționale sau regionale, care se reflectă într-o globalizare la nivelul tuturor domeniilor, inclusiv al educației și al pieței forței de muncă. Realitatea unui astfel de curent care vizează internaționalizarea producției, noua diviziune internațională a muncii, noul mediu competitiv care generează aceste procese, poate fi înțeleasă ca rezultatul a două motoare: inovația tehnologică - cu precădere tehnologiile de informare și comunicare, cu un impact covârșitor asupra vieții economice și sociale, și hegemonia ideologiei neoliberale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la nivel mondial, va conduce inevitabil și la modificarea structurii forței de muncă. Din ce în ce mai multe persoane vor trebui să se formeze și informeze continuu pentru a păstra ritmul cu această situație, sistemului educațional revenindu-i rolul de a răspunde presiunilor diviziunii și schimbărilor la nivelul pieței muncii pe plan internațional. Apare astfel necesitatea unei rapide „reeducări” și „re-instruiri” a forței de muncă, necesitate ce devine trăsătură esențială a locului de muncă, influențând diversitatea și flexibilitatea serviciilor educaționale. Conținutul ofertei educaționale, a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Supraveghere, astfel încât totul să se desfășoare în conformitate cu regulile stabilite și ordinele transmise. Pentru transpunerea eficientă în practică a acestor coordonate de bază ale managementului, Henry Fayol propune 14 principii ale administrării cum le numește el, de fapt ale managementului: 1. diviziunea muncii; 2. autoritatea și responsabilitatea; 3. disciplina; 4. unitatea de comandă și acțiune; 5. unitatea de direcție; 6. subordonarea interesului individual în raport cu interesul general; 7. remunerarea corectă a personalului; 8. centralizarea și descentralizarea; 9. ierarhia; 10. ordinea; 11. echitatea; 12
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
exercitată pe baza unui sistem de reguli și proceduri specifice poziției pe care individul o ocupă într-o anumită perioadă de timp. Principalele caracteristici ale organizațiilor birocratice, așa cum au fost ele definite de Weber, sunt următoarele (Vlăsceanu, 1999): Specializarea, respectiv diviziunea clară a muncii între membrii organizației. Structura ierarhică autoritară, pozițiile organizaționale, funcțiile fiind ordonate „după principiile ierarhiei și ale nivelurilor de autoritate gradată”, respectiv „fiecare funcție inferioară se află sub conducerea și controlul celei superioare”. Sistem de reguli și reglementări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1.3. Joan Woodward Una dintre cele mai importante contribuții pe această direcție de analiză a structurilor organizaționale îi aparține cercetătoarei britanice Joan Woodward, care a avansat ipoteza că adoptarea de către o organizație a regulilor clasice de organizare, cu o diviziune strictă între muncitori și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și nici factorul uman. Cercetătoarea a luat în considerare variabila tehnologie, iar analiza diferențelor dintre tehnologii a condus-o la descoperirea unei relații între
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lucru (roluri, norme, statut) Organizațiile sunt creații umane în cadrul cărora indivizii pot atinge obiective dificil sau imposibil de atins printr-un efort singular și își pot pune mai eficient în valoare capacitățile și abilitățile în contextul unor acțiuni organizate prin diviziunea muncii, cu reducerea timpului necesar atingerii obiectivului vizat. Una dintre dimensiunile esențiale ale existenței umane este cea socială: prezența, integrarea, funcționarea omului într-un cadru social definit de interacțiunile sale cu ceilalți, interacțiuni organizate într-un sistem complex de scopuri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ca principal argument economic eficiența, ceea ce înseamnă că forța de muncă din cadrul unei organizații poate atinge acest obiectiv în momentul în care fiecare angajat este plasat acolo unde poate funcționa cel mai bine. Dincolo de acest aspect al specializării și al diviziunii sarcinilor, creativitatea sau inovația determinate tocmai de diversitatea perspectivelor asupra problemelor, evidențiază faptul că unele diferențe pot fi privite ca pozitive prin ele însele și prin caracterul de individualitate conferit, în timp ce altele sunt privite ca pozitive în interrelație cu ceilalți
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la locul de muncă. Deși nu toate organizațiile iau măsuri pentru combaterea fenomenului, faptul că unele din ele au arătat cum se poate face acest lucru, indică cel puțin o conștientizare a importanței problematicii. 16. 5.2. Apartenența sexuală Datorită diviziunii tradiționale a muncii, bărbații și femeile tind să ocupe poziții diferite pe piața muncii. Modalitățile de recrutare și selecție, natura structurii organizaționale (distribuția puterii și autorității), regulile, reglementările, mediul de lucru care-și pune amprenta pe tipul de comportamente și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
inactiv; femeile active, ocupate participă într-o măsură relativ similară cu bărbații). Acest lucru explică și de ce diferența de participare dintre genuri s-a redus începând cu anii ’70 în Occident (Denni, Lecomte, 2004, p. 33). Cu toate acestea însă diviziunea tradițională de gen (domestic-femeie versus exterior-bărbat) rămâne la un nivel declarativ (interesul declarat pentru politică sau politizarea este mai ridicat în cazul bărbaților). Determinanții economici ai participării includ în principal evaluarea condițiilor economice actuale percepute precum și a evoluțiilor economice la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ca un microcosm, de unde și concepția umanistă (care nu e neapărat și umanitaristă), perfect incompatibilă cu ideea însumării aritmetice. De altfel, mai remarc și faptul că preopinentul meu consideră inducția o simplă operație de însumare, iar deducția ca una de diviziune, „deducând” individul din grup așa cum tai o felie de cașcaval, adică o parte dintr-un întreg. Dar inducția, cel puțin așa cum a înțeles-o și preconizat-o Bacon, nu e doar o simplă enumerare sau o statistică (inductio per enumerationem
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
exemplu, un fascist „foarte modern”, altfel spus, manevrat de expansiunea economică italiană și străină, încă îl mai citește pe Evola. Cultura italiană s-a modificat la nivelul trăit efectiv, concret. Schimbarea constă în faptul că vechea cultură de clasă (cu diviziunile sale nete: cultura clasei dominate - sau populară, cultura clasei dominante - sau burgheză, cultura elitelor) a fost înlocuită cu o nouă cultură interclasistă, care se exprimă prin felul de a fi al italienilor, prin noua calitate a vieții lor. Alegerile politice
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
subliniază autorul, „o reprezintă grupul, nu individul” (p. 395). Firește, este vorba de grupul de muncă, a cărui constituire se face în concordanță cu profilul activității și scopurilor organizației. În general, în organizație munca este rareori individuală; dimpotrivă, ea presupune diviziunea sarcinilor și coordonarea eforturilor mai multor persoane în vederea realizării cu succes a obiectivului. Este de la sine înțeles că grupul aduce cu sine o nouă psihologie - psihologia de grup, și nu un nou tip de comportament - comportamentul de grup, incomparabil mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-și Îndeplinească sarcinile cu care ele fuseseră obișnuite, amenințîndu-le astfel propria identitate”. În mod similar, prețul pe care femeile intervievate În proiectul de la Brașov l-au plătit a fost nu doar unul fizic, ci și psihic, atacînd noțiunile preexistente de diviziune sexuală a muncii. Munca În mine era cea mai grea dintre toate, mai ales că deportații nu beneficiau de nici un fel de instrucție anterioară sau de sfaturi În legătură cu modul de realizare a sarcinilor. În plus, temperatura din mine era În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În general, istoriografia sovietică a fost expulzată și epurată, după cum s-a Întîmplat și cu elita politică și economică. Problema care rămîne Însă pentru Kazahstan este aceea de a concilia construirea statului cu existența a două etnii și a unei diviziuni lingvistice. Apelul este valabil nu numai pentru istoriografie, ci și În privința simbolurilor, ca, de exemplu, transferul capitalei și construirea unor monumente ilustrînd trecutul țării. Prin cazuistica prezentată, Kuzio vrea să demonstreze importanța simbolurilor, a miturilor și a istoriografiei În crearea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se pretează la ambiguități” (p. 79) și „cultivarea laturilor tehnice ale demersului istoric” (p. 57) - „valorificarea posibilităților pe care le deschide evoluția tehnologiei informaționale moderne” (p. 62) - se regăsesc adesea În această medicație aplicată disciplinei istoriei. O idee inedită este „diviziunea sistematică a muncii Între specialiști În descifrarea izvoarelor («sursologi» - sic!) și istorici care Își asumă analiza, interpretarea și articularea În context a informațiilor din izvoare («interpretatori»)” și eventual „popularizatori” (p. 59). Din aceste direcții de Îmbunătățire a situației cititorul poate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
greu să-i sesizeze subtilitățile și să se servească de flexibilitatea ei În interes propriu. Pe de altă parte, nu ne putem aștepta ca reprezentanții statului să descifreze, iar să aplice câte un set de reguli funciare obscure În fiecare diviziune teritorială. Însuși conceptul de stat modern presupune un regim al proprietății foarte simplu și uniform care este lizibil, deci manipulabil de la centru. Faptul că folosesc termenul „simplu” atunci când descriu dreptul proprietății din statul modern, ale cărui complexități asigură locuri de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
discursul lui Lenin, metafora armatei și cea a sălii de clasă sunt Înlocuite de o alta: imaginea unei instituții birocratice sau industriale, În cadrul căreia numai directorii sau inginerii pot vedea obiectivele superioare ale organizației. Lenin vorbește despre un fel de diviziune a muncii În cadrul activității revoluționare, liderul având monopolul asupra teoriei superioare, fără de care revoluția nu este posibilă. Asemenea proprietarilor de fabrici și inginerilor care elaborează planuri de producție raționale, partidul de avangardă abordează În mod științific teoria revoluționară, ceea ce Îi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ne călăuzească mișcările?”. Grație abordării sale științifice, partidul deține planul Întregii structuri noi. Rolul muncitorilor este de a respecta acea parte a proiectului ce le revine lor și de a avea Încredere că arhitecții revoluției știu ce fac. Analogia cu diviziunea muncii din cadrul procesului de producție capitalist modern are implicații destul de asemănătoare cu cele ale metaforei militare. De pildă, În ambele cazuri apare nevoia de metode autoritare și de control centralizat. Astfel, Lenin scria despre necesitatea ca partidul „să distribuie cele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acțiunea și structura organizațională. În condițiile acestui flux unidirecțional de servicii intelectuale, sociale și culturale furnizate de sus, este greu de imaginat ce rol ar fi putut juca masele, În afară de cel de a răspunde la apel. Lenin a conceput o diviziune a muncii care semăna cu ceea ce a ajuns să fie așteptarea (chiar dacă rareori și practica) partidelor comuniste, fie ele la putere sau nu. Comitetul Central era cel care lua toate deciziile majore cu privire la tactică și strategie, În vreme ce organizațiile de masă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de muncitorș și se va putea (și va trebui) să le fie luată acestor funcții orice urmă de privilegiu, de «șefieș”. Lenin exprimă o viziune a perfectei raționalități tehnice a producției moderne. O dată stăpânite „operațiunile simple” corespunzătoare fiecărei ramuri din cadrul diviziunii muncii, practic nu mai rămâne nimic de discutat. Revoluția aruncă burghezia de pe puntea acestui „vas transoceanic”, instalează la cârmă partidul de avangardă și stabilește o nouă direcție, Însă sarcinile numeroșilor membri ai echipajului rămân neschimbate. Concepția lui Lenin cu privire la această
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]