80,209 matches
-
cu gândul că vor fi de folos României. Dar Gigi Anastasiu a refuzat să le ducă În țară, drept pentru care Titulescu le-a dat ambasadorului Marii Britanii la Lisabona. Prin grija acestuia, cele cinci valize au ajuns În mâinile doamnei Titulescu. După ce Titulescu a murit la Cannes, În 1941, văduva sa le-a remis lui Gigi Nenișor, nepotul direct al ilustrului diplomat, cel mai apropiat membru al familiei. Ulterior, acesta a declarat că una din valize i-a fost furată
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
pielea goală și am intrat În apă”. Urmează pasaje În care tulburările erotice reproduse eclipsează din nou orice reprezentări onirice. Nici cea de-a treia parte a romanului nu face notă discordantă de la limbajul deja consacrat. „Kenya, mon amour” sau „Doamnele Îndrăgostite vin din viitor” modelează viziuni de o vulgaritatea puerilă. Fric este un roman atipic, mostră a livrescului vulnerabil. A faptului că răspântia ce desparte rafinamentul stilistic de vulgaritate nu a fost niciodată mai fragilă. Rămâne opțiunea autorului să aleagă
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
călare pe concepte, /drept emisari ai unor mari fabrici de salam (Întoarcerea barbarilor). Găsim la Dinescu și o aderență la interpretare, Întrucât textele sale sunt acoperiri sonore, demne ele Însele de o bucurie a celui care citește. Poezia Sunt tânăr, doamnă, celebră, prinde voce În versiunea extrem de reușită a lui Florian Pitiș. De altfel, această spunere integrează o realitate evadând din latență, o frescă a noului, mai savuroasă decât intimitatea refulărilor cu care ne-am obișnuit. O sută și una de
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
ăn XI, nr 565, 27.11.1938, p. 4. footnote> La rândul său, Emanoil Ciomac, făcând retrospectivă anului muzical 1938, referindu-se la prodigioasa activitate concertistica a lui Enescu, afirmă: [...]Cel putin concertele lui de vioară (șase), date cu concursul doamnelor Madeleine Cocorăscu, Muză Ghermani-Ciomac și al d-lor Radu Mihail, C. Silveștri și I. Filionescu, au fost manifestări splendide de mare artă clasică, romantică și modernă - cu compozitorii de frunte europeni, mai cu seamă în ce priveste sonata - și în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
acestea Însă, dacă păcătosul se Întoarce de la calea lui cea rea, Dumnezeu nu mai ține seama de relele trecute și-i arată marea Lui iubire de oameni dăruindu-i bucuria sublimei iertări: „«Ca o mie de ani În ochii Tăi Doamne, ca ziua de ieri care a trecut, anii lor vor fi nimicnicie» (Ps. 89, 3). Ce Învățătură luăm de aici? Că pentru cel ce s-a trezit Și revine iarăși la virtute, după Întoarcerea de la păcat, ca o mie de
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
până ajunge în hotarul nepătimirii. De acest război nevăzut ne conștientizează și Sfinții Varsanufie și Ioan când îndeamnă : „Frate, vremea războaielor e vreme de lucrare. Nu slăbi, ci lucrează, luptă-te. Când te înghesuie războiul, înghesuie-l și tu, strigând: <<Doamne Iisuse Hristoase, vezi neputința și necazul meu, ajută-mă și mă scapă de cei ce mă prigonesc, că la Tine am alergat! >> Și roagă-te să ai putere să slujești lui Dumnezeu întru inimă curată ! ”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
goală, ca de dimineață. Intru în magazin și dau bună ziua. Îmi pare că, pentru o zi, toată liniștea din univers și-a luat liber pentru a se relaxa în cotloanele ceasornicăriei. Pentru a medita în tăcere, la sensul tăcerii. Privirea doamnei ce stă pe scaunul din spatele mesei mă țintește întrebător, cu o expresie blândă a feței. Îi spun că aș vrea să îmi repar ceasul meu portocaliu cu buburuze zburând pe toate fețele. Nu îi mai merg acele. Îi dau ceasul
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
popas, iar altele își continuă drumul mai departe neîntrerupt. E o călătorie veșnică spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate mai pe seară, dacă nu aveți treabă, treceți să îl luați", îmi spune doamna după o scurtă examinare. Dau din cap afirmativ, mulțumindu-i. Privirea îmi fuge din nou la formele ceasurilor și la diversitatea lor. Rămân gânditoare, analizând pe rând ceasurile. „Fiecare ceas are povestea lui", îmi spune doamna, îngrjind meticulos un pandantiv
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
îl luați", îmi spune doamna după o scurtă examinare. Dau din cap afirmativ, mulțumindu-i. Privirea îmi fuge din nou la formele ceasurilor și la diversitatea lor. Rămân gânditoare, analizând pe rând ceasurile. „Fiecare ceas are povestea lui", îmi spune doamna, îngrjind meticulos un pandantiv de un albastru electrizant, decorat cu elemente florale. Acela e pandantivul unei domnișoare, primit cadou din moși-strămoși, cum s-ar spune, tocmai de la străbunica ei. „Sunt unele obiecte cu o valoare sentimentală impresionantă, să știți. Iar
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
ceas, cam cât de gravă e stricăciunea. „Trebuie să te gândești bine, să nu încerci să îl repari și să ajungi că s-a mai stricat ceva la el în timpul ăsta. E grea și meseria asta, să nu credeți", mărturisește doamna cu entuziasm. Ceasornicar, meserie pe cale de dispariție în vremea contemporaneității. Cine să își mai repare ceasul când își cumpără altul, poate chiar mai frumos în loc? Și totuși meseria are un farmec aparte, e o tradiție a generațiilor de care nici
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
cu entuziasm. Ceasornicar, meserie pe cale de dispariție în vremea contemporaneității. Cine să își mai repare ceasul când își cumpără altul, poate chiar mai frumos în loc? Și totuși meseria are un farmec aparte, e o tradiție a generațiilor de care nici doamna, ca nici toți ceilalți ceasornicari, nu se pot desprinde. E frumusețea observării timpului și trecerii lui, a întregii lui ființe ce devine parte a muncii ceasornicarului. Și mai mult, e pasiunea meșteșugului muncit. Un meșteșug despre care ceasornicarii, ar putea
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
Arghezi,că e cel mai inefabil și mai mincinos". Inefabil prin natura sa, și mincinos prin perisabilitatea și iluzia existenței sale veșnice. Ceasul e ceas, nu știi când te lasă, mai ales astea moderne..." Mă gândesc la ce a spus doamna, ceasurile ca ființe dragi. Dacă stau bine să mă gândesc, chiar are dreptate. Ceasurile sunt ca niște ființe vii, altminteri cum s-ar mai explica ticăitul lor continuu, precum o inimă în sistolă și diastolă? Ele nu se opresc niciodată
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
câteva zeci de kilometri de orașul în care își avea Jacob reședința. Ca să dovedească pasiunea lor pentru mate. - Crown (ăsta era numele de familie al lui Jacob), ce zici? Te simți pregătit? îl întrebase Gabe Bedry pe băiat, zâmbind. - Glumiți, doamnă profesoară? Am așteptat un prilej ca ăsta de când am început să merg la primele concursuri. - Foarte bine, pentru că, pregătit sau nu, oricum erai deja trecut pe listă. Ești un elev bun, Jacob, poate unul dintrei cei mai talentați pe care
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
bine, pentru că, pregătit sau nu, oricum erai deja trecut pe listă. Ești un elev bun, Jacob, poate unul dintrei cei mai talentați pe care i-am întâlnit vreodată. Acum este momentul să le demontrezi și lor asta. - Așa voi face, doamnă Bedry, n-am să vă dezamăgesc. Jacob era fericitul fericiților. Muncise mult pentru a fi în frunte și, în sfârșit, cineva observase. Să fii ales pentru tabără nu era ceva fără importanță. Doar cei foarte buni, asa spusese doamna Gabe
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
face, doamnă Bedry, n-am să vă dezamăgesc. Jacob era fericitul fericiților. Muncise mult pentru a fi în frunte și, în sfârșit, cineva observase. Să fii ales pentru tabără nu era ceva fără importanță. Doar cei foarte buni, asa spusese doamna Gabe Bedry, nu-i asa? Urma să fie trimis alături de alți doi colegi dintr-o clasă paralelă, Dri și Phil, precum și alături de Rady, cel mai mic dintre elevii trimiși. Alături de ei, din același liceu, erau trimise si două fete, cu
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
Eduard Alin Georgescu, și a numeroși chirurgi (între care doi foarte reputați: domnul doctor Sorin Șoșoiu de la spitalul nostru, iar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” doctorul Viorel Dănilă. Au fost numeroși medici de familie, între care doamna doctor Mona Bejan, directoarea Centrului Medical al DASM. Încheiem aici, ne cerem scuze de la cei pe care nu i-am menționat. Manifestarea a fost apreciată de cadrele medicale participante. Au dovedit-o discuțiile însuflețite din final, interesul pentru documentația primită
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
meu prieten Manole Ionică, director al firmei... pe care l-am solicitat în ultimul moment. Mulțumim, de asemenea, membrilor conducerii din acea perioadă a Spitalului Universitar de Urgență Elias, care ne-au susținut: regretatul profesor Șerban Marinescu - pe atunci manager, doamna Profesor doctor Doina Dimulescu, pe atunci director științific și domnul director administrativ Alexandru Dinu. Acest număr al Revistei Spitalului Elias este consacrat în întregime lucrărilor simpozionului.
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
de unele romane prous- tiene. Texte de manual se îmbinau haotic cu elemente de viață privată, amintiri din tinerețe, anecdote sau critici la adresa noilor generații. Ce începea cu romanul Ion se putea încheia cu relatarea unei scene în care susamintita doamnă pregătește un fazan la cuptor sau cu o recenzie exhaustivă despre un roman cu o elvețiancă devotată, care își urmează soțul massai în sălbăticie. De aceea zic, poate un James Joyce sau o Virginia Woolf s-ar fi simțit mai
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
săptămâni, iar la naștere cântărea doar 700 de grame. Din cauza fragilității, medicii au ținut-o timp de trei luni și jumătate în incubator, iar la primele controale, familia a aflat de teribila boală de care suferea micuța. “Ne-a trimis doamna doctor la Cluj. I s-a făcut injecție cu avastin în ochișori. După o săptămână, după intervenție, ochișorii au mers spre rău. La maternitate, în Oradea, i-a făcut o intervenție cu laser, o fotocoagulare. După o săptămână ochișorul a
Campania umanitara „Sta in puterea ta sa daruiesti lumina!” [Corola-blog/BlogPost/93799_a_95091]
-
și educație din cadrul Consiliului Județean Dolj, a salutat prezența invitaților și a subliniat importanța Revistei „Scrisul Românesc“ în cultura olteană și națională și contribuția profesorului universitar Florea Firan, cu o activitate bogată și meritorie, un adevărat exemplu pentru generația tânără. Doamna Daniela Tarniță a făcut referiri importante și la tema pusă în dezbatere venind cu exemple concrete din presa scrisă și vorbită. În concluzia dezbaterilor, profesorul universitar Florea Firan, directorul Revistei „Scrisul Românesc“, inițiatorul manifestărilor, a precizat că s-a avut
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
Acum poezia are rolul întâi în inima sufletului meu, celelalte lucruri pentru care am alergat și m-am zbătut să le dobândesc, au locul lor, un rol mult prea secundar față de dragostea pe care o am astăzi penrtu poezie. Cu Doamna, Cezarina Adamescu, tocmai am terminat lucrul la o carte care are amprenta cerului pe ea. Am lucrat la aceasta trei zeci și cinci de zile. Sunt convinsă că atât cât am scris ăi eu și Doamna Cezarina, a fost atât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
astăzi penrtu poezie. Cu Doamna, Cezarina Adamescu, tocmai am terminat lucrul la o carte care are amprenta cerului pe ea. Am lucrat la aceasta trei zeci și cinci de zile. Sunt convinsă că atât cât am scris ăi eu și Doamna Cezarina, a fost atât cât Tatăl a voit dar și ce a voit. Voi lăsa liber să vorbească versurile poeziei: El m-a scris din veșnicie.Scrisă-n cartea vieții mele./ Este cerul plin cu stele/ Scris e și cerul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
sugerează, în egală măsură, Răstignirea, circumscrisă în romb-pătratul existențelor noastre cenușii și al neînțelegerii, decât într-un târziu, a menirii și misiunii pentru care Dumnezeu ne-a dat viață telurică. Opera de artă reprodusă pe prima copertă - Cruce - constituie creația doamnei Dany Madlen Zărnescu, distinsă cu Premiul Primăriei Chișinău (România de Est) și cu Mențiunea de Onoare a Centrului de Artă și Literatură Cordoba (Spania). De pe coperta a IV-a, ne întâmpină, cu câte un surâs, dintr-o fotografie de pus
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
distinsă cu Premiul Primăriei Chișinău (România de Est) și cu Mențiunea de Onoare a Centrului de Artă și Literatură Cordoba (Spania). De pe coperta a IV-a, ne întâmpină, cu câte un surâs, dintr-o fotografie de pus în rama inimii, Doamna Maria Toacă (zâmbet dulce-amar, încercănat de doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Mențiunea de Onoare a Centrului de Artă și Literatură Cordoba (Spania). De pe coperta a IV-a, ne întâmpină, cu câte un surâs, dintr-o fotografie de pus în rama inimii, Doamna Maria Toacă (zâmbet dulce-amar, încercănat de doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]