14,928 matches
-
pendulă, - și că, dimpotrivă, trebuie să suporți până la sfârșit desfășurarea întregului resort, simțindu-te străin de voința ta, de tine, de ceea ce devii întruna, fără să vrei... * Nominalismul. Filozofii nominaliști: Berenger de Tours, Roscelin, Abélard, Guillume d^Occam, Duns Scott... Doctrină ce consistă în ideea că universalele nu există decât în cuvinte. E una din soluțiile date în Evul Mediu la problema universalelor (cearta universalelor) pe care Porfir (discipol al lui Platon, școala Alexandria 232) a pus-o în următorii termeni
Depersonalizarea, armă de apărare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7499_a_8824]
-
ea o rază de lumină mai crudă. Extrasă din exegeza romantică a înaintașilor și din cea liric-abisală a brâncușologilor mai noi, figura lui Brîncuși este una absolut halucinantă. El este, rînd pe rînd, țăran, păstor, mag, sfînt, francmason, inițiat în doctrinele orientale și egiptene, înțelept, alchimist, țîrcovnic, turist, bucătar, amant, histrion, filosof, ba chiar Dumnezeu. Și lista ar putea, evident, continua. Risipit în atîtea ipostaze, cum să mai regăsești în el sculptorul? Și, mai ales, cum să-l faci credibil cînd
Brâncușologia împotriva lui Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7507_a_8832]
-
și repede, se pomenește că nu poate opri de la ștergere nici cel de-al patruzeci și nouălea chip de bărbat pe care și-l procurase, cum nu le putuse opri nici pe celelalte patruzeci și opt. Uitarea, numită în text Doctrina, transformă imediat orice față apropiată într-o simplă piele fără trăsături tocmai ca să-i încurajeze pe cetățeni să schimbe mereu partenerii și să nu aibă timp să se obișnuiască cu nimeni. Foarte sugestiv sună fraza care enumeră mecanismele acestui proces
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
de umoare neagră nu poate fi vorba (...). Îndeobște, eseistul, cu tot neastâmpărul său, e cumpănit. Nu sare peste cal nici când îi cășunează contra structuralismului, potrivit cu credința în fertilitatea "incertitudinilor" și a dreptului la "părere întemeiată pe rezervă și prudență. Doctrina sau metoda i se arată ca "o nouă scolastică", de o erudiție pedantă: "Structuralismul, închis în temnițele propriului său limbaj, dependent de stilistica sa ca de un drog, poate cu timpul deveni o formularistică, o idolatrie, un marș în cerc
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
a teritoriului și modalitatea prin care entitățile care gestionează rețele de utilități publice sau serviciul de transport public își planifică dezvoltarea serviciilor respective. Față de cele de mai sus, rezultă că, din practica existentă, din studiile efectuate, precum și din doctrina dedicată materiei în ultimii ani, au fost identificate următoarele probleme: a) lipsa coerenței legislative în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, determinată de multitudinea actelor normative existente și necorelarea soluțiilor juridice; ... b) necorelări între legea generală și cea specială; ... c
HOTĂRÂRE nr. 1.070 din 24 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258760]
-
prin sentința apelată, fără a încălca prevederile art. 418 alin. (2) din Codul de procedură penală. La nivelul Secției a II-a penale din cadrul Curții de Apel București, judecătorul cu atribuții de unificare a practicii a arătat următoarele: În doctrină - Grigore Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, ediția a II-a, Editura Hamangiu, 2008, pagina 781, s-a arătat că: „Pentru a opera în favoare apelul sau recursul procurorului este necesar ca precizarea cu privire la exercitarea sa în
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
în defavoarea unei părți, nu operează principiul non reformatio in pejus. În continuare, sub aspectul limitelor devoluțiunii apelului declarat de parchet în defavoarea unei părți (inclusiv în contextul unui apel confinând critici și în favoarea, și în defavoarea părții), în doctrină - Vasile Papadopol, Corneliu Turianu, Apelul penal, Casa de editură și presă „Șansa“ - S.R.L., București, 1994, pagina 130, s-a arătat că există un punct de vedere (Gr. Theodoru, Efectul devolutiv al recursului penal și limitele sale, RRD nr. 2/1974, pagina
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
art. 26 alin. (1) și art. 51 alin. (1) și (2) din Constituție. De asemenea, nu există nicio justificare care să corespundă exigențelor instituite de art. 53 din Constituție. Așadar, prevederile de lege criticate reprezintă o discriminare directă, multiplă (conform doctrinei și jurisprudenței Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului și UNESCO) a cetățenilor care au dobândit cetățenia română conform art. 10 și 11 din Legea nr. 21/1991, față de cetățenii români
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
dispoziție similară. Având însă în vedere împrejurarea că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 nu au fost abrogate, ele continuă să aibă relevanță juridică din perspectiva incriminărilor preluate în noul Cod penal. Aceasta este poziția unitară a doctrinei, precum și a practicii judiciare și aceeași interpretare o regăsim și în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, efectuând controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 360 din Codul penal referitoare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, Curtea
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
I, nr. 171 din 19 februarie 2021, s-a stabilit, prin raportate la împrejurarea că acestea nu au fost abrogate, că „ele continuă să aibă relevanță juridică din perspectiva incriminărilor preluate în noul Cod penal. Aceasta este poziția unitară a doctrinei, precum și a practicii judiciare și aceeași interpretare o regăsim și în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, efectuând controlul de constituționalitate cu privire la dispozițiile art. 360 din Codul penal referitoare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, Curtea
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. ... 56. Astfel, prin Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016, a reținut că: „37. (...) În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba despre o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
Curții Constituționale nr. 936 din 19 decembrie 2006, din care rezultă că inclusiv judecătorul constituțional privește aceste dispoziții legale ca o excepție de la procedura de somare, iar nu de la instituția perimării, sens în care s-a pronunțat și doctrina. ... 7. Se mai susține că, astfel cum este redactat, textul de lege criticat nu clarifică concluzia de mai sus, consecința fiind că în jurisprudență s-au conturat opinii contrare, textul fiind lipsit astfel de cerințele de previzibilitate și predictibilitate impuse
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
a sarcinilor fiscale [art. 56 alin. (2)]. În acest sens este evocată Decizia Curții Constituționale nr. 833 din 22 iunie 2010. ... 25. Alin. (3) al art. 139 din Constituție face trimitere la contribuțiile care constituie fonduri cu destinație specială. În doctrină se apreciază că această dispoziție permite instituirea de venituri bugetare, denumite generic contribuții, în vederea alimentării unor fonduri destinate unor categorii determinate de cheltuieli bugetare. Constituirea acestor fonduri și prealocarea unor categorii determinate de venituri bugetare pentru acoperirea unor categorii
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
generate de o situație excepțională sub forma unor prestații (obligații de a da o sumă de bani sau o cantitate de bunuri sau servicii), care pot fi altceva decât taxe sau impozite. În ceea ce privește sfera situațiilor excepționale, în doctrină se apreciază că acestea ar trebui circumscrise situațiilor limitativ enumerate la art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, situații ce au fost extinse prin jurisprudența Curții Constituționale la situații de criză economică și financiară sau la situația lipsei fondurilor bugetare
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
expunere de motive a unui act normativ nu face vreo trimitere la această numire prioritară. Analizând dispozițiile regulamentare a căror anulare se solicită, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, astfel cum s-a statuat în mod constant în doctrina și practica judiciară, actele normative date în executarea legilor se emit în limitele normelor care le ordonă, fiind necesară limitarea strictă la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise, fără ca prin aceasta să
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
dispozițiilor art. 2.343 din noul Cod civil, contractul de ipotecă este un accesoriu al contractului principal, din care izvorăște creanța garantată prin contractul de ipotecă. ... 49. Cu toate acestea, sub imperiul vechiului Cod civil, s-a statuat în practică și doctrină asupra caracterului de drept real accesoriu al ipotecii, dublat de natura acestuia de garanție, dreptul de ipotecă neputând supraviețui dreptului principal de creanță. ... 50. Abia noul Cod civil, prin art. 2.504 alin. (1), a introdus o nouă viziune asupra regimului
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
prin aceea că activitatea comisiei de cercetare a averilor, finalizată prin ordonanțele prin care se dispune clasarea cauzei, respingându-se practic sesizarea ANI, poate avea natura unei proceduri administrativ-jurisdicționale limitate. Această interpretare este în acord și cu opiniile exprimate în doctrină, întrucât activitatea comisiei de cercetare a averilor prezintă elementele de bază prin raportare la care doctrina definește jurisdicția administrativă, respectiv: din punctul de vedere al obiectului, ea reprezintă o soluționare a unei „căi de atac“ (în speță controlul asupra sesizării
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
clasarea cauzei, respingându-se practic sesizarea ANI, poate avea natura unei proceduri administrativ-jurisdicționale limitate. Această interpretare este în acord și cu opiniile exprimate în doctrină, întrucât activitatea comisiei de cercetare a averilor prezintă elementele de bază prin raportare la care doctrina definește jurisdicția administrativă, respectiv: din punctul de vedere al obiectului, ea reprezintă o soluționare a unei „căi de atac“ (în speță controlul asupra sesizării ANI); din punctul de vedere al procedurii, regăsim principii specifice procedurii judiciare, și anume: posibilitatea părților
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
puncte de vedere referitoare la inițiativele legislative ale senatorilor și deputaților în domeniul de competență al direcției, în vederea formulării și prezentării punctului de vedere al Guvernului referitor la aceste inițiative; ... k) examinează evoluția fenomenului judiciar, observând reflectarea acestuia în doctrină și jurisprudență, în toate domeniile dreptului, în special în privința respectării drepturilor omului, protecției minorilor, dreptului de proprietate, respectării drepturilor procesuale, în privința insolvenței și infracțiunilor de corupție, și realizează culegeri de practică judiciară, în urma selectării hotărârilor judecătorești definitive
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
IF 120 23 Teologie Artă sacră în contemporaneitate Bucureşti română IF 120 550 Asistenţa socială a bisericii Bucureşti română IF 120 Comunicare biblică şi eclesială Bucureşti română IF 120 Comunicare şi comuniune eclezială în spaţiul ortodox Bucureşti română IF 120 Doctrină și cultură creștină Bucureşti română IF 120 Exegeză şi ermineutică biblică Bucureşti română IF 120 Istorie şi tradiţie creştină Bucureşti română IF 120 Pastorație și viață liturgică Bucureşti română IF 120 Patrimoniu creștin european Bucureşti română IF 120 Studii religioase
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258323]
-
100 Lingvistică aplicată - Perspective moderne în didactica limbii engleze / Applied Linguistics - Modern Perspectives in ELT* Arad engleză IF 120 19 Teologie Credință și viață. Studii de teologie publică. / Faith and Life. Studies in Public Theology. * Arad engleză IF 120 150 Doctrină și cultură creștină** Arad română IF 120 Pastorație și viață liturgică* Arad română IF 120 Teologie publică* Arad română IF 120 20 Arte vizuale Design și dezvoltare de produs* Arad română IF 120 50 21 Știința sportului și educației fizice
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258323]
-
maghiară IF 120 Teologie biblică* Cluj-Napoca română IF 120 Teologie pastorală în comunităţile ecleziale* Blaj română IF 120 Teologie romano-catolică pastorală aplicată* Alba Iulia maghiară IF 120 Teologie-educaţie** Cluj-Napoca maghiară IF 120 Bioetică-morală, etică şi deontologie* Cluj-Napoca română IF 120 Doctrină, hermeneutică și istorie bisericească ** Cluj-Napoca română IF 120 Pastorație și viață liturgică** Cluj-Napoca română IF 120 36 Studii culturale Cultură şi societate - tradiţie şi modernitate* Cluj-Napoca maghiară IF 120 50 Patrimoniu și turism cultural** Cluj-Napoca română IF 120 Studii iudaice**
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258323]
-
IF 120 21 Filologie Multilingvism și interculturalitate în context european* Târgoviște română IF 120 50 22 Istorie Unitatea istoriei europene* Târgoviște română IF 120 25 23 Teologie Doctrina socială și ecumenică a bisericii în contemporaneitate* Târgoviște română IF 120 100 Doctrină, știință, misiune** Târgoviște română IF 120 24 Muzică Educație muzicală Târgoviște română IF 120 50 25 Știința sportului și educației fizice Educație fizică, turism și timp liber* Târgoviște română IF 120 50 * *) Programele de studii universitare de master din structura
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258323]
-
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile art. 16 din Codul de procedură penală reiau în cea mai mare parte cauzele de împiedicare prevăzute anterior la art. 10 din Codul de procedură penală din 1968, așa încât doctrina și jurisprudența dezvoltate în baza acestora rămân de actualitate. Se susține că, potrivit vechii reglementări penale, definiția infracțiunii a avut în vedere echivalența dintre „prevederea în legea penală“ a faptelor și întrunirea în concret a tuturor elementelor de conținut ale
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
procedură penală. ... 29. Referitor la semnificația termenului „suspiciune rezonabilă“, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 438 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016, paragrafele 18 și 19, că, în doctrină, sa precizat că acesta reprezintă un temei obiectiv, rezultat din anumite fapte sau împrejurări, pentru a suspecta o persoană de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. De asemenea, a reținut că prin „suspiciune rezonabilă“ trebuie înțeles suspiciunea bazată pe
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]