2,116 matches
-
Biblie. Așa se face că părintele Costantino, de îndată ce sosise la Stilo, pusese să-l cheme, spre marea bucurie a lui Don Terentio. Giandomenico învățase la perfecție și predicile părintelui Costantino, cu citatele grecești și latine și lungile digresiuni teologice și doctrinare. Era ceva suprafiresc. Asemenea mașini repeta călugărul predicator nu s-au mai pomenit vreodată, nici măcar Pico della Mirandola nu reușea să rețină totul la o primă lectură și avea nevoie să revadă textul a doua și chiar a treia oară
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tradusă în franceză de un anume Irineu<footnote Nicolae Mladin, Prelegeri de mistică ortodoxă, notate de studentul în Teologie Nicolae Streza în anul universitar 1947-1948, Editura Veritas, Târgu-Mureș, 1996, p. 66. footnote>. Opera Sfântului Simeon Noul Teolog a pregătit temeiurile doctrinare ale palamismului de mai târziu. Chiar dacă scrierile sale au generat și multe suspiciuni în rândul unor călugări din vremea sa, axați mai mult pe praxis decât pe theoria, și astfel scrierile Sfântului Simeon fiind uitate timp de trei secole, Pronia
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
al XIX-lea. Ca teolog, Sfântul Simeon se articulează în mod organic în tradiția Sfinților Părinți pe care reușește, în unele capitole, s-o dezvolte și s-o împodobească pe baza experiențelor sale. Spiritualitatea ortodoxă are în el unul din doctrinarii săi clasici și marii săi mistici. El trebuie cunoscut și readus în centrul trăirii creștine, căci învățătura și practica sa duhovnicească nu încetează vreodată să fie plină de folos duhovnicesc. Sfântul Simeon a accentuat faptul că experiența spirituală nu e
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
un risc într-asta, dar, vorba lui Pascal (Ioanide: "Și asta e tot din auzite, Tudorel n-a pus mâna pe opera lui Pascal".), și o șansă de câștig. Singura purtare fatală ar fi completa inerție. £Unul dintre tinerii noștri doctrinari zice că suntem "pe culmile desperării", îndreptățiți a încerca orice. Chiar inconsecvența e scuzabilă, bineînțeles când e o contradicție colectivă, nu o defecțiune personală, și s-a discutat în cercul nostru dacă în caz de înfrîngere n-ar fi valabilă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
s-a uitat la mine) "Un moment istoric!" am zis eu profund emoționat.¤ (Tot dialogul provocat de Gavrilcea cu privire la esența istoriei i se păru lui Ioanide de G. Călinescu un cretinism total, efect nedigerat al lecturilor de jurnale cu pretenții doctrinare. Întoarse paginile scîrbit.) Măcar în acea zi ora lui Gavrilcea a făcut mare impresie asupra tuturor, chiar și asupra celor mai indiferenți, care au gustat mult acest soi de lecție fără examinări. Pe urmă impresia s-a șters (la ceilalți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mult mai confuze. Nu noi ne puteam da socoteală de asta. Scopul lui era de a ajunge la încheierea că istoria se face, fiind faptă, nu narațiune goală (asta o auzea el mereu de la aceia pe care îi recunoștea drept doctrinari ai Mișcării), și mai ales la ideea că tinerimea trebuie să joace un rol activ în viața publică. Această afirmație s-a aflat îndată la minister și direcțiile școlilor din Capitală au primit confidențial instrucții să nu îngăduie profesorilor a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
43. Aplicată noilor actualizări ale pieței globalizate, această propoziție deviază privirile în nenumărate direcții, inevitabil derutante prin aceea că pretind un efort real de gândire imaginativă. Să adăugăm că mimurile nu au tocmai anvergura necesară pentru a participa la demonstrațiile doctrinare. În același timp serioase și ușoare, ele seamănă cu geniile din Asia de Sud-Est44, care se constituie neîncetat în dubluri ale rupturilor politice și ale transformărilor economice. Încarnările lor concrete, adică mediumurile ca indivizi singulari, își râd de acțiunile acestor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai ridicată însuși faptul transplantării și reacția nostalgică pe care a provocat-o. Zarifopol punea toate aceste noi scrieri sub semnul categoriei pitorescului, lucru care împingea scrisul lui Caragiale ,,dincolo de granițele strictului clasicism’’ existent până atunci. Și dacă, prin încăpățânare doctrinară, Caragiale era totdeauna gata a tăgădui, în principiu, valoarea pitorescului, tot el îți evoca, în cuvinte și mimică, pe Kir Ianulea, pe baba din Calul Dracului, ca și pe Jerôme Coignard sau pe Mosaide, cu un relief și o culoare
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
din obiecte care materializează credințele, aptitudinile și tehnicile trecute; din actori, producători, difuzori sau receptori; din instituții (de formare, de expunere, de difuzare...); din practici și tehnici; din principii și convenții "aplicate" (astfel, estetica nu este privită ca un corp doctrinar înțepenit, ci ca o activitate). Fiecare membru al rețelei este constrâns de așteptările celorlalți, pe care trebuie să le anticipeze dacă vrea să facă parte în continuare din ea. Rețeaua este deopotrivă un ansamblu de constrângeri și o resursă pentru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trec prin aceeași cale, obțin aceleași succese, și vor fi în curând înghițiți de același hău. Așa am ajuns în Februarie 2. În acea epocă, iluzia care face obiectul acestui articol penetrase mai mult ca niciodată în ideile poporului, odată cu doctrinarii socialiști 3. Mai mult ca niciodată, poporul se aștepta ca statul, sub formă republicană, să deschidă larg sursa binefacerilor și să o închidă pe cea a impozitului. "Am fost adesea înșelat, spunea poporul, dar voi veghea eu însumi să nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
doamna, oxigenată și cu gura mare, îl roagă pe Dumnezeu să-i lumineze pe "frații de la PSD" să voteze la fel ca membrii PRM. Toate astea se întîmplă la cererea conducerii unei Biserici care, vorba lui Andrei, are ca axă doctrinară căința. 4 iulie Vorba aceea extraordinară, "aproapele ne este cel mai departe" ― adică cel mai greu de perceput, tocmai pentru că ne este atât de aproape ― aplicată la poporul meu, la poporul român. În tinerețe, când vedeam filme în care apăreau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de parlamentarele din România, în vederea unei evaluări adecvate a rolului lor în promovarea intereselor de gen, dar, totodată, vom lua în considerare și factorul ideologic. Așadar, am introdus o nouă ipoteză, aceea că activitatea parlamentarelor este influențată și de orientarea doctrinară a partidului din care provin și că se poate face astfel și o diferențiere între feminisme (unul liberal, altul socialist etc.). Este necesar să precizăm că analiza efectivă s-a desfășurat asupra activității a doar 47 de parlamentare, întrucât trei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
autoafirmării, ca dovadă a modernizării acestei țări. O maturizare a partidelor politice ar putea fi soluția acestei nebulozități ideologice, iar evoluțiile ultimilor ani arată că partidele românești se dezvoltă încet-încet și doar pentru unele dintre ele contează principiile și valorile doctrinare. Cauzele actualei stări de fapt referitoare la participarea și reprezentarea femeilor în politica românească au fost deja discutate în mediul academic românesc 1. Merită să amintim doar că se resimt atât influențele celor 45 de ani de comunism, cât și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și patrimoniale), încetare, desființare și desfacere.În acest context, manualul intitulat Dreptul familiei și starea civilă își propune să abordeze vasta și complexa problematică a relațiilor de familie, așa cum apare în lumina celor mai recente reglementări în materie, a dezbaterilor doctrinare și a soluțiilor practicii judiciare. În aprofundarea problematicii enunțate, s-a pornit de la unele aprecieri de ordin general asupra familiei, a dreptului familiei, realizând o delimitare a acestuia de celelalte ramuri de drept. Sunt analizate apoi principiile fundamentale ale dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a democraților de pe eșichierul politic din Basarabia? Sper și cred că da. Ar trebui doar să se renunțe la orgolii deșarte și la un anume concept îngust al partizanatului politic, care „lucrează” în aceste vremuri doar în favoarea comuniștilor. Momentul clarificărilor doctrinare în sânul democraților, precum și rezolvarea tuturor conflictelor și a certurilor care i-au divizat în acești ani, ar trebui depășit cât mai repede. Cazurile ireconciliabile, „divorțurile” fără drept de recurs - și sunt câteva în tabăra „alor noștri” -, pot fi lăsate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lui Nicolae Dabija. Domnia sa rămâne poet, un romantic ușor întârziat, despre care am scris și eu cu respect și exigență, dar care crede că poate opera cu același instrumentar al imaginației și fanteziei și în politică, ignorând regulile și principiile doctrinare pe care trebuie să le respecte un partid ce se vrea credibil și serios. În acest interval, al activității politice, poetul Nicolae Dabija îl subminează consecvent pe politicianul Nicolae Dabija. Nu poți să faci parte din conducerea unui partid, care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pretendenților la tronul imperial, Constantin s-a apropiat de creștinism într-un moment în care abia ieșit din criza anarhică avea să se cufunde în cea teologică. Convocarea primului conciliu ecumenic la Niceea (325) pentru unitatea Bisericii, în vederea restabilirii unității doctrinare și pastorale, urmărea stabilizarea acesteia și consolidarea statului, prin exilarea elementelor ostile păcii romane. În secolul IV creștinismul depășea progresiv stadiul de religie tolerată ajungând religie de stat; activitatea literară teologică a Bisericii copleșea ireversibil erudiția păgână a vremii. Biserica
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
1Tim 1, 18); pe Arhip îl numea cel împreună-oștean cu noi (Fil 1, 2). Dacă armata, războiul, bătăliile, atacul, soldatul și armele ar fi fost nume și lucruri repugnante spiritului evanghelic, ar fi iritat sigur pietății și zelului apostolic, rigidității doctrinare și normelor disciplinare ale Apostolului, care nu ar fi ezitat să le elimine din viața creștină și nici nu ar fi folosit un limbaj cu specific milităresc în chestiuni profund religioase. Spirit puternic, Apostolul îndrăgea oamenii puternici pentru că tăria spirituală
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sociale care rămân totuși necesare creștinilor care nu au atins încă plinătatea gnozei. Folosirea filozofiei grecești și a categoriilor sale, oricât ar părea de prudent, condiționează destul de mult atitudinea speculativă a teologilor alexandrini înclinați, îndeosebi Origene, să dea proeminență aspectelor doctrinare în detrimentul celor disciplinare sau morale, considerând că deprinderea etică este mult mai apropiată de cea a lui Cristos, dacă creștinul se desăvârșește în gnoză. Antimilitarismul lui Clement trebuie încadrat în această optică. 2.2.2. Origene Deși interesul speculativ al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lor. Biserica nu avea nici un interes să deterioreze ulterior raporturile cu puterea civilă, din moment ce pentru creștini era esențial doar să nu participe la cultele idolatrice și să nu ucidă. Origene nu a voit să prezinte soluții univoce problemelor de caracter doctrinar și cu atât mai puțin celor de caracter moral. Pentru el creștinismul se afla pe calea trasată de Clement Alexandrinul, o educație a omului înzestrat cu liberul arbitru care, prin capacitatea sa de a alege binele, avea posibilitatea să rezolve
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
compromis, Tertulian (155-230), unul dintre primii scriitori bisericești în limba latină, și-a marcat scrierile printr-o polemică foarte vivace. Alături de operele sale apologetice, prin care revărsa asupra păgânilor aceleași acuzații pe care aceștia le aduceau creștinilor, a compus tratate doctrinare și morale unde și-a exprimat adversitatea față de filozofia greacă, pe care o considera, dacă era folosită în cadrul Bisericii de persoane cu o cunoștință teologică precară, parte componentă a culturii păgâne și cauza potențială a apariției ereziilor. Elogiind caracterul mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
măsură Bisericii oficiale. A scris: Apologeticul, De spectaculis, Ad Marcionem, iar după adeziunea treptată la montanism, prin îndepărtarea definitivă de creștinismul autentic (213) a scris: De corona, De idolatria, Adversus Iudaeos, Ad Scapulam. Asumarea unor poziții intransigente față de anumite tematici doctrinare și etice creștine era o notă caracteristică a întregii Biserici primare. Nu erau atitudinile, prin natura lor, cele care au cauzat ruptura cu Biserica Romei. Montanismul, cu excepția unor aspecte doctrinare, nu a ieșit din sfera creștinismului au-tentic pentru conotația sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Iudaeos, Ad Scapulam. Asumarea unor poziții intransigente față de anumite tematici doctrinare și etice creștine era o notă caracteristică a întregii Biserici primare. Nu erau atitudinile, prin natura lor, cele care au cauzat ruptura cu Biserica Romei. Montanismul, cu excepția unor aspecte doctrinare, nu a ieșit din sfera creștinismului au-tentic pentru conotația sa rigoristă, ci pentru că le-a absolutizat în detrimentul libertății omului. Foarte probabil, caracterul combativ și polemic l-au condus pe Tertulian spre detașarea de Biserică: intransigența și nemulțumirea personală l-au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
este condamnată în chip explicit de către Tertulian. Adresându-se autorității civile în Ad Scapulam, constatând și nu contrazicând, apologetul subliniază lealitatea creștinilor față de stat spre deosebire de cea din De corona unde, adresându-se creștinilor, precizează aspectele referitoare la problemele etice sau doctrinare inerente Bisericii înseși. Evident că afirmația unora potrivit căreia inițial, pe când era încă legat de Biserica oficială, Tertulian ar fi aprobat serviciul militar, pentru a-l condamna după ce a trecut la montanism, nu este sustenabilă istoric. În Apologeticum, scriitorul cartaginez
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lor, a doua însă, cu cât mai mult se folosește cu atât mai mult se mărește. 3.2.4. Augustin, episcop Sfântul Augustin (354-430), episcop de Cartagina, a fost unul dintre reprezentanții genuini ai tradiției catolice în domeniul disciplinar și doctrinar. Din scrierile sale deducem care era adevărata atitudine a Bisericii timpurii față de problema militară și de războiul drept. Augustin își propune subiectul în întregime; îl examinează în diferitele sale aspecte și ilustrează gândirea creștinismului antic. Respingând obiecțiile apărute în trecut
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]