3,782 matches
-
Loyola fondează Ordinul iezuit; în 1543 papa Paul al III-lea reorganizează Inchiziția, organism destinat să reprime ereziile (în special luteranismul, calvinismul și anglicanismul) și vrăjitoria; la inițiativa aceluiași papă, între 1545 - 1563 are loc Conciliul de la Trente, care reafirmă dogmele catolice și stabilește reguli pentru reorganizarea învățământului teologic și pentru întărirea disciplinei; în 1571 papa Paul al IV-lea crează congregația Indexului, însărcinată cu identificarea cărților periculoase pentru doctrina catolică și arderea lor. Totodată, răspândirea Reformei și riposta Contrareformei antrenează
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
metodologic, nu trebuie să ne împiedice deloc să păstrăm unitatea lor de viață, organică. În special distingerea dogmaticii de morală, ce se face iarăși din motive metodologice și pedagogice, nu trebuie să ne conducă la nici o separare esențială a lor. Dogma și etosul, teologia și liturghia, credința și viața, mărturisirea și praxis-ul nu se separă în creștinism. Hristos nu a fost un simplu învățător, ci chiar Arhetipul Mântuirii, Însuși Mântuirea. „Hristos nu este pentru om un principiu exterior de care
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
avem condiția, întregirea și desăvârșirea vieții creștine [4], „Α și Ω învățăturii dogmatice și morale[5]. De aceea și dacă examinăm tradiția noastră creștină, vom constata că toate elementele ei esențiale se referă la ea în final sau o presupun. Dogmele și simbolurile, rugăciunea și cultul Bisericii, educația și canoanele ei au esențial o relație euharistică. Desigur în ultimă analiză și întreaga lume are un sens euharistic, fiindcă și Euharistia e taina reînnoirii ontologice a cosmosului. Însă, o astfel de considerare
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
în timp ce alții că trebuie să-i învețe cum să devină oameni buni. În programa analitică de Gimnaziu în Grecia scopul lecției de religie în clasa a treia (clasa a IX-a în România) este: Să-i inițieze pe adolescenții în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă. Să fundamenteze teoretic și teologic comportamentul moral al omului și-n special al creștinului ortodox. Să dea răspuns la problemele practice fundamentale ale instrucției morale a omului Să arate legătura
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
fundamenteze teoretic și teologic comportamentul moral al omului și-n special al creștinului ortodox. Să dea răspuns la problemele practice fundamentale ale instrucției morale a omului Să arate legătura directă a credinței și vieții credinciosului cu Cultul ortodox.[16] b. Dogmele credinței ortodoxe sunt revelații ale vieții Din cauză că scopul se leagă direct cu conținutul lecției, nu este posibil să dăm corect conținutul, dacă nu pornim de la motivul și scopul invocat și enunțat în mod corect. Și din cauză că scopul, cel puțin așa cum
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
destul de discutabil, vom începe de la observațiile noastre despre el. Ca prim scop în parte al predării lecției de religie în clasa a treia a Gimnaziului se prezintă ca „să-i inițieze pe adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă”. Însă adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de azi, unde dogmele credinței sunt considerate teme ale clericilor și teologilor, nu au de obicei de la
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
ca „să-i inițieze pe adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă”. Însă adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de azi, unde dogmele credinței sunt considerate teme ale clericilor și teologilor, nu au de obicei de la început nici un interes special de a fi inițiați în aceste dogme. Astfel teologul se află în dificultatea de a găsi puncte de contact cu elevii lui în
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Însă adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de azi, unde dogmele credinței sunt considerate teme ale clericilor și teologilor, nu au de obicei de la început nici un interes special de a fi inițiați în aceste dogme. Astfel teologul se află în dificultatea de a găsi puncte de contact cu elevii lui în încercarea lui de a-i introduce în acestea. Când însă nu-și pune ca țel al predării faptul de a învăța elevii ce trebuie
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
ce trebuie să creadă, ci de a vedea ce orizonturi li se deschid, - orizonturi pe care oamenii le-au avut și au continuat să le păstreze, pe care le cred și le trăiesc - lucrurile se schimbă radical. În acest caz dogmele nu apar ca un ansamblu de noțiuni subtile, greu de înțeles sau și neînțelese pentru elevii de Gimnaziu, ci ca mesaje și perspective ale vieții. Se prezintă ca revelații ce răspund la problemele directe și fierbinți ale vieții lor. Revelația
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
esențial toată teologia ei. Aceste simboluri, precum de altfel toate simbolurile, cu toată simplitatea și generalitatea lor, sunt în măsură să ofere mesaje foarte clare și să cultive trăiri adânci”[17]. În final nu trebuie să se uite faptul că dogma creștin ortodoxă nu constituie un adevăr teoretic simplu, pur speculativ, fără legătură cu omul și viața lui. De atunci de când Dumnezeu S-a făcut om, ca să-l îndumnezeiască pe om, nu există nimic dumnezeiesc, care să nu aibă legătură cu
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
omul și viața lui. De atunci de când Dumnezeu S-a făcut om, ca să-l îndumnezeiască pe om, nu există nimic dumnezeiesc, care să nu aibă legătură cu omul, precum nu există nimic omenesc care să nu aibă legătură cu Dumnezeu. Dogma mai teoretică, cum o consideră mulți, cea Treimică, are un raport atât de direct și de esențial cu omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi”[18]. Creștinii primelor secole au preluat, păstrat
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
de direct și de esențial cu omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi”[18]. Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și formulat adevărul acesta pe baza comuniunii și unirii euharistice. În continuare dogma Treimică, ca și orice altă dogmă, a constituit începutul sau axioma pentru învățăturile teologice roditoare. Aceste învățături au avut întotdeauna ca temelie și garanție viața euharistică a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi”[18]. Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și formulat adevărul acesta pe baza comuniunii și unirii euharistice. În continuare dogma Treimică, ca și orice altă dogmă, a constituit începutul sau axioma pentru învățăturile teologice roditoare. Aceste învățături au avut întotdeauna ca temelie și garanție viața euharistică a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală ce o avem la dispoziție nu e duhul comunitar, ci individualismul și scindarea socială ce ne duc în impas existențial. „Dogma Treimică nu se oferă poate acum ca punct de plecare a învățăturii, se oferă însă ca răspuns la căutarea sau așteptarea oamenilor epocii noastre. De aceea și rămâne mereu actuală. Astfel, toți câți trăiesc impasul scindării, nu vor disprețui această
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
Treimică nu se oferă poate acum ca punct de plecare a învățăturii, se oferă însă ca răspuns la căutarea sau așteptarea oamenilor epocii noastre. De aceea și rămâne mereu actuală. Astfel, toți câți trăiesc impasul scindării, nu vor disprețui această dogmă, ce este totodată kerygma unității și a iubirii. Câți o vor căuta, se vor bucura de ea. În sfârșit, toți câți au eventual depoziții duhovnicești necesare sau vreo experiență în relație cu ea și o trăiesc, nu se vor păgubi
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
vor căuta, se vor bucura de ea. În sfârșit, toți câți au eventual depoziții duhovnicești necesare sau vreo experiență în relație cu ea și o trăiesc, nu se vor păgubi cu nimic”[19]. Același lucru e valabil și pentru prezentarea dogmei Hristologice cu toate acele sensuri greu de înțeles ale lui „neconfundat, neschimbător, neîmpărțit etc.”[20]. Deci prezența și opera lui Iisus Hristos în lume au o relație directă cu omul și viața lui. Smerenia, ascultarea, nădejdea, iubirea, și toate virtuțile
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
neîmpărțit etc.”[20]. Deci prezența și opera lui Iisus Hristos în lume au o relație directă cu omul și viața lui. Smerenia, ascultarea, nădejdea, iubirea, și toate virtuțile creștine sunt adevăruri ce se conexează (unesc) direct cu Hristos și cu dogma Hristologică. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul lui Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, este darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
și toate virtuțile creștine sunt adevăruri ce se conexează (unesc) direct cu Hristos și cu dogma Hristologică. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul lui Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, este darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul”[21]. Desigur și noțiunea păcatului răsună puțin ciudat în
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
esențial despre religie, precum și pentru învățarea adevărurilor fundamentale. Pe de altă parte iconografia și arhitectonica naosurilor, simbolurile liturgice și latreutice, tradițiile și obiceiurile religioase, ca concretizări ale vieții creștine, ce conțin material dogmatic bogat, pot forma începuturi perfecte pentru învățarea dogmei ortodoxe. c. Educația ortodoxă constituie deplinătatea adevărului și a vieții Ca al doilea scop al lecției este definit faptul „de a fundamenta teoretic și teologic comportamentul moral al omului și-n special al creștinului ortodox”. Aici se pune următoarea întrebare
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
care Dumnezeu l-a dat omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul viații omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul vieții Bisericii: „Mă rugam să mi se dea povățuire spre a pătrunde în evlavia dogmelor”. Dogmele Bisericii, cugetul ei și credința ei sunt înfrângerea vieții credinciosului; sunt sunetul instrumentului. Vasile îl voia pe credinciosul însuși, voia instrumentul cel autentic; nu rămânea doar la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
Dumnezeu l-a dat omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul viații omului. Ca să vadă cu ochii proprii chipul noii vieți, chipul vieții Bisericii: „Mă rugam să mi se dea povățuire spre a pătrunde în evlavia dogmelor”. Dogmele Bisericii, cugetul ei și credința ei sunt înfrângerea vieții credinciosului; sunt sunetul instrumentului. Vasile îl voia pe credinciosul însuși, voia instrumentul cel autentic; nu rămânea doar la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile cel
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
nu este lucru sigur a te preface, de ce pedeapsă nu va fi vrednic cel ce tace și trece cu vederea atunci când sunt insultate legile?". A unsprezecea observație Mulți potrivnici spun că faptul de a se împărtăși cineva nu este o dogmă de credință care să fie păzită și indispensabilă. Chiar dacă împărtașirea frecventă nu este o dogmă de credință, ea este însă o poruncă a Stăpânului care se cuprinde și în alte cuvinte ale Domnului, dar mai ales în aceea pe care
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
tace și trece cu vederea atunci când sunt insultate legile?". A unsprezecea observație Mulți potrivnici spun că faptul de a se împărtăși cineva nu este o dogmă de credință care să fie păzită și indispensabilă. Chiar dacă împărtașirea frecventă nu este o dogmă de credință, ea este însă o poruncă a Stăpânului care se cuprinde și în alte cuvinte ale Domnului, dar mai ales în aceea pe care a spus-o zicând: "Aceasta să faceți întru pomenirea Mea" {Mat. 22,19), adică încontinuu
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
zi cât ține veacul acesta. De aceea, fiindcă este o poruncă a Stăpânului, ea se cade să fie cu necesitate păzită și, cum am spus mai sus. Iar câți spun unele ca acestea arată prin aceasta că vor să dezbrace dogmele și să le lase lipsite de orice reglementare și legiuire bisericească. Dar să-i întrebăm: pe ce anume trebuie să stea aceste dogme? Dumnezeiescul Ioan Hrisostom ne-a spus că viețuirea are nevoie de dogme corecte, iar dogmele au nevoie
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]