2,528 matches
-
apelase la acest așezământ, venind totuși în fiecare sâmbătă seara s-o ia acasă, iar Duminică seara o aducea înapoi. Era un om bun, blândețea personificată chiar. Manifesta un fel de noblețe, a gesturilor, a felului de a vorbi, a doliului pe care încă îl purta, foarte vizibil în suflet. Tatăl și fiica încercau să se menajeze reciproc, încurajându-se, pentru a depăși greaua încercare prin care treceau. Prietenia arătată de fetele din cameră, Nicoletei era desigur puțin în comparație, cu
MĂRTURISIRE DE CREDINTA LITERARA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348276_a_349605]
-
intimidat de torționarii comuniști, ci și-a ținut demnitatea de creștin și de preot. A fost eliberat în 1964, prin decretul de amnistiere generală. Astăzi, părintele franciscan Petru Albert, din tabloul așezat în fața catafalcului drapat cu pânză violet, de mare doliu, având la cap lumânarea pascală înfășurată cu crenguțe de brad verde, privea enoriașii cu aceeași dragoste și înțelegere. Întreaga parohie era tristă, deși, franciscanii au altă percepție a trecerii la cele veșnice, decât oamenii de rând. Despărțirea de părintele care
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Texas, Colorado și Florida 1. După strângerea și sistematizarea rezultatelor s-a ajuns clar la constatarea: cine crede, trăiește mai mult. S-a ajuns din perspectiva științelor religioase să se constate că „creștinul se întristează și trece prin perioada de doliu altfel”2. Au urmat alte numeroase studii făcute de medici, psihologi și sociologi care au adăugat: cei credincioși se vindecă după operații mai bine și mai repede decât cei necredincioși. Cei care cred ajung foarte rar în depresii, iar când
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
ne vom frânge De la mijloc de Carpați Unde doina țipă, plânge: Unde sunt acei bărbați...? Noi avem aici o țară Nu de furt și nici de rupt, Câte hoarde-o sfârtecară, Pradnici câți o au tot supt?! Te deplâng românitate, Doliu negru de prăpăd Peste tine se abate, Neagră soartă îți prevăd...! Referință Bibliografică: Te deplâng românitate / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate
TE DEPLÂNG ROMÂNITATE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345447_a_346776]
-
în presa tipărită, totul era formulat, redactat și filtrat prin rețeaua deasă de control a autorităților. Dar chiar așa, aveam totuși o fereastră deschisă spre lume. Îmi amintesc cum pe la început de Martie 1953 am fost martor al zilelor de doliu general atunci când Stalin, „Soarele popoarelor” și-a dat (în sfârșit) obștescul sfârșit. Difuzorul acasă, ca și toate megafoanele presărate pe stâlpi în centrul orașului, au transmis zile în șir muzică funebră și discursuri interminabile despre marele conducător... Și la fel
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
trotuarele murdare, traversate de oameni, ce-și caută tristeți, lăsate la-ntâmplare de dirijori isterici, purtând sub braț, orchestre ireale, așteptându-ne pe noi, îmbrăcați în haine, de gală, în culori, ale unei nopți boreale, înaintând, prin întunericul luminat în doliu, păstrându-ne sub gene, lacrimi, coborâte de sub pleoapele, mereu obosite, ținându-ne de mână, cu gând la el, întunericul nostru, lumina a dragostei, frumusețe a păcatului infinit, prezent în noi, până la final, când, Dirijorul anunță discret, spectacolul vieții, s-a
FRUMUSEȚE A PĂCATULUI INFINIT de COSTI POP în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376932_a_378261]
-
Manoli. În legătură cu această zi l-am întrebat pe Tudor Gherasim, unul dintre veteranii combatanți ai războiului ruso-romândin 1992 ce înseamnăpentru el această zi: «pentru mine, ca și pentru prietenii mei de arme ziua de 2 martie este o zi de doliu, zi pentru ai comemora pe acei martiri ai neamului care și-au dat viața pentru apărarea meleagului nostru și nicidecum nu e sărbătoare. Dureros e și faptul, că noi la primul apel al Guvernului ne-am înrolat în rândurile apărătorilor
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
lupte de gherilă, călugărițele prezente și cei care l-au pregătit pentru îngropăciune i-au tăiat șuvițe de păr să le păstreze ca talisman. La 15 octombrie, Fidel Castro recunoștea moartea lui Ernesto Guevara și a proclamat trei zile de doliu național. El a fost înmormantat cu funeralii de erou național, împreună cu șase camarazii de arme cu care luptase în Bolivia, în mausoleul din Santa Clara (din Cuba). Intâlnirea de la Liceul M.Cervantes s-a încheiat așa cum aminteam cu o prezentare
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
inocente mi-a scăpat din rezervația cuvintelor poemul taie fulgere prin necunoscut printre cirezile de nori te caută să-ți spună că s-a dospit timpul de când nu te-am văzut- tăcuta vioară s-a spart în patru zări- e doliu între noi ca-n catedrala sfântă unde se cântă psalmi de-ngropăciune peste-un bolnav de ciumă și îngeri triști cădelnițează finalul serii nupțiale un vis înmormântat pe veci într-un poem ce nu s-a scris... sâmbătă, 23 august 2014
REZERVAŢIA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376481_a_377810]
-
al lunii alb fior, De-ai fi picur de ploaie pământul lacom te-ar suge învinuindu-te că seceta-i cu lacrimi tu vrei s-o stingi, Tril de păsări cântătoare de-ai fi te-ar croncăni asurzitor înaripate-n doliu, De-ai fi tu calp cu etichetă un cor de osanale te-ar slăvi. ------------------------------------ Magdalena BRĂTESCU Rehovot, Israel februarie 2015 Referință Bibliografică: Magdalena BRĂTESCU - FIINȚA VERBULUI LIRIC / Magdalena Brătescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie
FIINŢA VERBULUI LIRIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375155_a_376484]
-
de aurorele tale boreale dansând grațios cu fluturări de draperii policrome în care îmi scald spre purificare gândurile, limpezindu-mi fața de lacrimi și sufletul tot - o, cerule nesfârșit, cer nestatornic, cu încruntări cenușii uneori, alteori cu franjuri negre de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice de foc, fără să-ți mai răspundă cineva cu săgeți trase în carele norilor tăi; cer cumplit, cer îngândurat de suferințele noastre, tulburat adesea de furtunile noastre
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
O I Cununi de flori să presarăți Peste țărâna-ntregii țări! Am fost jertfiți nevinovați... S-aprindeți lumânări, Să lumineze peste zări, Să mai putem vedea Câmpii și munții-nalți Și mari în depărtări... Iubita țară, noi am vrea: Tu, doliu să nu porți! Îmbracă-ți trupu-n peruzea, Mai frumoasă să arăți... Grădini de flori vei ridică. Iar din petale ne-mpletiți Drapelul nostru sfânt. Copii, neveste și părinți... Încet lăsați-l pe mormânt, Căci vrem să-l încălzim Cu răsuflarea
CUNUNI DE FLORI PENTRU EROI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372760_a_374089]
-
pământului, așa vei bucura oștirile cerești prin urcarea ta, cea binecuvântată care ai făcut să strălucești încă și mai mult viețile sfinților". Fecioara Maria i-a întărit pe cei apropiați prin următoarele cuvinte: "Nu faceți din MUTAREA mea pricină de doliu, ci umpleți-vă de bucurie și mai mare! Doresc să merg la Fiul meu, Cel ce dăruiește tuturor ființa și viața. Și când mă voi duce la el, nu voi înceta să mă rog și să mijlocesc pentru voi, pentru
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372178_a_373507]
-
asta e plină numai de chiaburi?” “Eu nu plec! - zice Popescu- nu plec nici de-al dracului, stau să-i trag clopotele lui Stalin!” - tocmai murise Stalin și luasem toți o vacanță frumușică de vreo câteva zile, un fel de doliu național, după moartea marelui învățat al omenirii...Plecasem pe coastă la marginea orașului, ne stânsesem într-un cimitir și ne chioram toată ziulica la crucile morților, le citeam epitafurile și ne amuzam... Popescu ăsta se împrietenise cu paraclisierul, unul Șmith
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
ii influenteaza.El își lasă amprenta asupra acestora. Prin ideile, prin felul său de a vedea lucrurile, prin convingerile, concepțiile sale, isi inspiră adepții, isi stimulează discipolii. Cînd un "pastor cade, inima "întregii" omeniri este în lacrimi".Oamenii sunt în doliu; își pling conducătorul; se simt orfani. Dar moartea nu este întotdeauna un sfârșit ;nu constituie totdeauna o infrângere.Ne rămâne tot ceea ce am învățat de la " păstorul"nostru ,moștenirea să spirituală. Când am auzit pentru prima dată cintecul lui Enrico Macias
UN PĂSTOR A CĂZUT- REFLECȚII PE MARGINEA UNUI CÂNTEC AL LUI ENRICO MACIAS de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372229_a_373558]
-
clipă cât o clipă pusă amanet, Prețul sub preț al morții și al vieții... Când moare un poet, un clopot cade, Când o poetă moare, cade-altarul Și gineceul lumii ca un vad e, Al morții fără moarte în pătrarul De doliu și de plumb în vechi balade. Cu pașii-n urma pașilor de apă Spre peștera cu îngeri triști de ceară, Ți se afundă talpa-n talpa-ți șhioapă, Când plânge-o harpă ce te-ngână-n seară Și te retragi
EMINESCU NU A ÎNCETAT SĂ MOARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379624_a_380953]
-
și speranță - împreună Se vindecă-n ideile profunde, Mai răbdătoare-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrunde În rime și în fraze-ntortocheate Și în al toamnei arămiu lințoliu, Întins, ușor, pe versuri deocheate Ce suferă, fiind mereu în doliu. Durerile crescute-n suflet - arse ... Citește mai mult Când crengile durerii se destramă,Încovoiate-n toamna aurie,Copacii goi sunt răstigniți în ramăDe-o pană iscusită, plumburie.Pădurea-și plânge frunzele căzute,Pictate cu aramă și cu aur, Când sufletul
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
arămiu o alinare.Și suflet și speranță - împreunăSe vindecă-n ideile profunde,Mai răbdătoare-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrundeîn rime și în fraze-ntortocheateși în al toamnei arămiu lințoliu,Întins, ușor, pe versuri deocheateCe suferă, fiind mereu în doliu.Durerile crescute-n suflet - arse... XII. PLÂNG VIORILE, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016. Îmi plâng viorile în tâmplă Iar eu mă-ntreb ce se întâmplă; De ce arcușul sună-a jale Și-un mărăcine
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
de-abia acum aveam timp mai mult să mă gândesc la el și la tulburătorul lui înțeles: o vedeam pe Agneta, o simțeam chiar lângă mine, apoi îmi apărea în față doamna Deleș, cu acea pălărie pe cap, îmbrăcată în doliu, vedeam și coliba aceea și hârdăul, apoi castelul de cristal cu pereții plini de oglinzi de opal și șarpele înotând prin acea baltă de sânge... Ce sens puteam să dau eu acestui vis? I l-am povestit și lui Vida
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De Ziua ta, România Azi, de Ziua ta te poartă Cioclii,-n straie noi, curate, Ca pe o măicuță moartă; Dar speranța mai răzbate: Să-ți croiești o altă soartă! Azi îți sunt în doliu zorii Sub lințoliul ca o zdreanță: Te-nmormântă trădătorii; Dar mai licăre-o speranță: Să-ți întorci colindătorii! Azi te poartă la paradă Toți groparii, ca pe moaște, Prădătorii ce te pradă; Dar speranța se renaște: Să îți chemi românii
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
vis de ziua ta, țară de jalea tuturor românilor ți-ai pierdut muntele, valea verdele plămânilor de ziua ta, țară de mila celor fără milă-n ei iartă-le ura și sila uitătura de mișei de ziua ta, țară de doliul peste doliul de curând leapădă-ți doar azi lințoliul și te fă că râzi plângând de ziua ta, țară de ura celor care plâng doar fals vindecă-ți rana, arsura și te-ndansă la un vals de ziua ta, țară de
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
ziua ta, țară de jalea tuturor românilor ți-ai pierdut muntele, valea verdele plămânilor de ziua ta, țară de mila celor fără milă-n ei iartă-le ura și sila uitătura de mișei de ziua ta, țară de doliul peste doliul de curând leapădă-ți doar azi lințoliul și te fă că râzi plângând de ziua ta, țară de ura celor care plâng doar fals vindecă-ți rana, arsura și te-ndansă la un vals de ziua ta, țară de plânsul celor
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
ultimă visare/ printre vulturii ce-ți tulbură somnul./ Te-aș implora.../ dar nimeni nu mai vine, poete,/ să-ți mângâie veșmântul alb/ al întristării,/ în duminica când rugăciunile rămân / pentru prieteni și vânt,/ iar dragostea închisă - ca o noapte de doliu - / în cel mai tolerant ospiciu...”( Un cuvânt osândit să renască). Poeta percepe, dincolo de limitele conștiinței, că există "acel ceva", acel miracol care, odată și odată, trebuie să se împlinească: "Renaște-mă un nou poem, / o altă lacrimă, / străin de somnul
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
surdină niște idei-versuri: nu ai nici rost, nici bucurii/ căci, ce-i dorința de-a trăi,/ decât un gând, că, în curând,/ sfârșitul hâd tot va veni./ Vei spune Doamnei Negre/ că a sosit cam prea devreme/ și văl de doliu ți-a întins/ de-n el ești ca un pește prins...../ Când viața nu știi s-o trăiești/ la ce e bun să tot gândești/ că alții pot s-o facă rai?!/ Căci orice-ai da, nimic nu ai/ decât
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
Arșița și vântul, Varsă apă vie Pe câmpia stearpă Și întreg pământul Spală-l și-l adapă. Fă să-i încolțească Iar în pântec rodul, Lacrima-Ți cerească Va curma prohodul Florilor ce-n taină Pleacă nenuntite Și corole-n doliu Mor nedespletite. Slobozește cerul Fă-l să strângă-n brațe Tot ce încă este Cu miros de viață, Iartă-mi stăruința De-a cerși-ndurare, Dar sfârșim de sete-n Drumul din hotare. Citește mai mult Dă-ne, Doamne, ploaie
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]