2,129 matches
-
a.m.d. Mult mai puține se cunosc despre viața de zi cu zi a cutărei urbe, despre existența cotidiană a străbunicilor noștri. Altfel spus, mai multe știm despre pietre decât despre oameni! Cartea lui Gane, "Trecute vieți de doamne și domnițe" coboară adânc în făptura veacurilor, "Umbrele" lui Aurel Leon revelează personalitățile începutului de secol XX. Ambele le-a repus și pus în circulație la "Junimea" tocmai în intenția de a contribui la luminarea cotloanelor acestei lumi dispărute din care-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
oarecare depărtare, pe jumătate Întoarsă spre ușă, gata să iasă și să cheme numaidecât pe cine i-o face ordine aici. Dintr-un pas Andrei a fost lângă ea și o cuprinse protector cu mâna pe după umeri și vă plătim, domniță, acuma pe loc vă plătim farfuria și sticlele și curățăm tot de pe-aici și plecăm, la care ea, că dacă sunteți beți și-mi faceți belele, numaidecât chem miliția. În rest le avem pe toate. Asta ne mai lipsea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din istorie: o predicare populară, în afara catedralelor și a mănăstirilor, cu preoții și călugării aflați pe străzi, în mijlocul orașelor, în piețe, pe drumuri, la muncile câmpului, în leprozerii, etc. Cu Sf. Francisc credința a înviat a doua oară. Logodiți cu „Domnița Sărăcie” Francisc și frații săi locuiau pe lângă biserici și mănăstiri părăsite, muncind pe câmpii, alături de țărani, îngrijind leproșii și cerșind pomană. Ei se întâlneau de două ori pe an: de Rusalii și pe 29 septembrie, de sărbătoarea Sfântului Mihail Arhanghelul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sărăcie și în armonie cu Biserica. La sfârșitul vieții, înainte de a se întâlni cu Surioara Moarte, el le-a dictat fraților testamentul, în care a recunoscut cele trei mari valori care i-au călăuzit viața: „iubire mutuală, stimă înaltă pentru Domnița Sărăcie și fidelitate pentru Biserică”. Citim în testament: „... Eu scriu cu simplitate Regula pe care i-am făgăduit-o Domnului, ...să o înțeleagă fără răutate și să practicați sfințenia, până la sfârșit”. Iar în „Sfaturi” se precizează: „Apostolul zice: litera ucide
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
către alți sfinți mijlocitori, și, la sfârșit urma binecuvântarea: „Să-l binecuvântăm pe Dumnezeu cel viu și adevărat”. Programul de viață conținut de Regulă a accentuat rolul deosebit al ascultării, ca disponibilitate, atenție și iubire pentru celălalt. Cât privește „Preaînalta Domnița Sărăcie”, ea este un adevărat privilegiu, adică un drept câștigat, deoarece este ascetică și aduce întotdeauna libertate și bucurie inimii. Doar săracii sunt moștenitorii împărăției lui Cristos; ei cunosc paradoxul „cine se va umili, va fi înălțat” (Mt. 23, 12
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
chiar de „ultima oră”, comuniștii care vor fi împușcați pentru actele de sabotaj etc. În Bucovina din 1941 (nr.65 din 26 septembrie) mai semnează: Alexei Dragu (Destin și oameni), preot dr. E. Costea (Mormântul lui V. Gherasim), Dragoș Vicol („Domnița ce s-a rătăcit” și „Nord” - poezii), N. Tcaciuc-Albu (Despărțire de Sibiu - poezie), I. Dominte, Paul Mircea (Despre Biblioteca Universității din Cernăuți - una din cele mai complete biblioteci din Europa) ș.a. În anul doi de activitate - 1942 Bucovina își are
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gh. Tofan, alături de A. de Herz, S. Pușcariu, Ion Minulescu, D Anghel, C. Pavelescu, Sadoveanu și Caton Theodorian, în 1910, cu prilejul celui de al doilea turneu al Societății scriitorilor români” la șezătorile bucovinene - fotografie din Junimea literară, 1910. * Revista Domnița Ileana, revistă culturală a societății „Domința Ileana” de la Liceul ortodox cl. 8 A, apărută cu ocazia serbării de fine de an, Cernăuți, 15 iunie, 1938, la Editura Societății cu același nume, Institutul de arte grafice „Mercur”, Cernăuți. Ocazională, revista începe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cl. 8 A, apărută cu ocazia serbării de fine de an, Cernăuți, 15 iunie, 1938, la Editura Societății cu același nume, Institutul de arte grafice „Mercur”, Cernăuți. Ocazională, revista începe cu o dare de seamă asupra activității societății de lectură „Domnița Ileana”, înființată la 14 decembrie 1930, cu un comitet de conducere ales pe o durată de patru ani. În revistă publicau elevele ajunse la capătul a 8 ani de școală materiale cu titluri semnificative: „Colegele mele” de Sanda Stroja, „Creatori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui, Săndulache Sturdza. Roznovanu, însă, adună un grup de arnăuți și pleacă s-o răpească pe frumoasa soție a lui Costache. „Urcând scările palatului, arnăuții au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care a vrut să apere cu pistolul onoarea domniței Marghiolița, mama lui vitregă. Un arnăut a reușit să-l ucidă cu un cuțit pe Săndulache. Roznovanu a răpit-o pe Marghiolița, căsătorindu-se cu ea în Bucovina. Este prima moarte tragică de la Ruginoasa, în urma căreia logofătul Costache abandonează palatul
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
versuri de Mihai Eminescu (reproduceri), George Talaz, Mircea Rădulescu, George Voevidca, Octavian Goga, Ion Pillat, Emil Isac, Elena Farago. Proza intră mai ales la rubrica „Foița gazetei”, unde Al. Ciura publică povestirea Sutașul, lui N. Gane i se retipărește nuvela Domnița Ruxandra, iar Constantin Cehan-Racoviță dă fragmente din romanul Din alte vremi. Sporadic sunt prezente, în general cu republicări, numele lui Petre Ispirescu (Înșir’te mărgăritari), C. Negruzzi, A. I. Odobescu, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, G. T. Pamfil, Octavian Goga (Vlaicu). Dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
Sava din București, școală cu o foarte bună reputație. Sosește însoțit de tatăl său, în luna august, în capitala toropită de arșiță, în care viața își urma cursul ei patriarhal: „Dâmbovița necanalizată, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol... Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiul Dâmboviței nu exista, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol... Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiul Dâmboviței nu exista, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite, Palatul de Justiție nu exista...“ - aceasta este scena cu care se deschid Bucureștii de altădată, amin tiri savuroase pe care va începe să le încredințeze tiparului în foiletonul zia ru lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au dispărut spre a face loc Palatului de Justiție 5 și stradei din dosul său. Toată regiunea aceea de pe vremuri a dispărut și a lăsat locul unor radicale transformări. Dâmbovița necanalizată, îngustă, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol 6, apoi cotea la stânga în dosul Liceului Sf. Sava7 și uda grădina din dos a Insti tutului Buchholtzer. Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carol 6, apoi cotea la stânga în dosul Liceului Sf. Sava7 și uda grădina din dos a Insti tutului Buchholtzer. Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiurile Dâmboviței nu existau, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite. Palatul de Justiție nu exista. Pe marginea gârlei, cam pe terenul pe unde trece astăzi albia ei, era o casă măricică, în care era instalat Institutul de băieți Șeicaru. Când am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
276. Băcănia „La Steagul alb“. 277. Biserica Sf. Ioan cel Mare, refăcută de Constantin Brâncoveanu, a fost de mo lată în 1893, pe locul ei ridicându-se palatul CEC-ului de pe Calea Victoriei. Biserica Zlătari a fost cu totul renovată. Biserica Domnița Bălașa nu era decât o mică bisericuță. Mai târziu a fost refăcută cu totul.278 Multe biserici au fost dărâmate în acest interval de 50 de ani, dar nu am să mă ocup de ele. librăriile: Din toate librăriile de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bucarest, an. II, nr. 115, 21 septembrie 1871 - stil nou, pp. 3-4). Afluența de vizitatori a fost mare până prin 1873; se crease, pentru aceștia, și o linie specială de omnibuze între centrul orașului și „Tăiere“ (abator). Apele de la Văcărești (izvorul „Domnița Maria“) au secat în 1880, ca urmare a canalizării albiei Dâmboviței. 3. Matei Millo a introdus la noi „revista de actualitate“ scriind în câteva zile, în 1872, „comedia vodevilă“ Apele de la Văcărești, reprezentată pentru prima oară în sala Bossel de pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Grebert 54; 136, Osvald 54; Oteteleșanu (Terasa) 115, 156, 298; Ströbel 145 Biblioteca Academiei Române: 37, 39, 41, 42, 95 Biblioteca Centrală de Stat: 126, 230 birourile primăriei Municipiului Bucu rești: 156 birtul: v. restaurantul biserica: Albă 116, 136; Crețulescu 115; Domnița Bălașa 5, 50, 147; Mavro gheni (Cișmeaua Mavrogheni) 196; Măgureanului 117, 146; Mihai-Vodă 215; RaduVodă 73, 258; Sărindar 114, 146, 148; Schitu Măgureanu 117; Sf. Con stantin 139; Sf. Gheorghe Nou 198; Sf. Ioan cel Mare 113, 146; Sf. Ionică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
139, 197 Briol (cafeneaua): 133 Broft (hotelul; restaurantul): 120, 129, 134, 391 Bruzzesi (cafeneaua): 116 Bulevard (Grand Hotel du Boulevard; ho telul; restaurantul): 114, 130, 134, 398, 399 Bulevardul: Academiei (Universității) 112, 118, 127, 129; Corneliu Coposu 142; Hristo Botev (Domniței) 130; I.C. Brătianu (Colței) 127, 156; Carol I 130; Las căr Catargiu 123; Colței (I.C. Brătianu) 123; Iancu de Hunedoara (Șos. Bonaparte) 123; Regina Elisabeta 114, 125, 127, 130, 134, 399; Schitu Măgureanu 117; Universității (Academiei, Carol I) 112, 129
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
120-122, 128, 129, 131, 134, 146-148, 160, 168, 188, 201, 222, 253, 299, 348, 358, 359, 368, 376-378, 391, 392, 397, 419, 420; de Pământ (strada Belvedere; Calea Plevnei) 128, 139; Târgului de Afară (Calea Moșilor) 128 podul (peste Dâmbovița): de la Domnița Bălașa 150, 154; de la Mihai-Vodă („Po dul Dâm boviței“) 118, 134 Poșta Centrală: v. Palatul Poștelor Poșta Veche: 127 Prefectura Poliției Capitalei („Poliția“): 114, 256, 287, 300 Primăria (ospelul comunal; primăria Mu nicipiului București): 110, 123, 128, 247, 248, 252-255
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cărți, cum sunt Cocostârcul albastru (1921), Strada Lăpușneanu (1921), Venea o moară pe Siret... (1925), Dumbrava minunată (1926), Țara de dincolo de negură (1926), Hanu Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (I-II, 1929), Baltagul (1930), Nunta domniței Ruxanda (1932), Uvar (1932), Creanga de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Nopțile de Sânziene (1934), Frații Jderi (I-II, 1935-1936), cuceresc admirația criticii și a cititorilor. În 1921 e ales membru titular al Academiei Române, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a obiceiurilor locului drept ciudățenii exotice. Sub peripeții și sub meandrele acțiunii se insinuează mitul lui Tristan, al „amorului pasiune”, ceea ce imprimă unei frânturi de cronică însuflețirea turnirurilor din romanul curtean, cu întreg ritualul vasalității amoroase trubadurești. Întâmplările din Nunta domniței Ruxanda se petrec tot într-o vreme ingrată pentru Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă tărăgănează ținerea nunții, logodnicul, o făptură semisălbatică și de stirpe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă tărăgănează ținerea nunții, logodnicul, o făptură semisălbatică și de stirpe joasă, vine la Iași în fruntea mârzacilor săi și pradă cetatea. Îl ucide însă un tânăr moldovean, Bogdănuț, care o îndrăgise pe domniță. Aici, îndărătul personajelor și împrejurărilor istorice reale, intervine mitul dragonului. Timuș întruchipează monstrul căruia i se dau jertfă fecioarele, iar Bogdănuț este un alt Perseu, salvator al Andromedei. Cu conștiința unor asemenea analogii, S. traduce sugestiile lor în amănuntele realiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Hanu Ancuței, București, 1928; Împărăția apelor, București, 1928; Olanda. Note de călătorie, București, 1928; Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, I-II, București, 1929; O întâmplare ciudată, București, 1929; Baltagul, București, 1930; Depărtări, București, 1930; Măria Sa, Puiul Pădurii, București, 1931; Nunta domniței Ruxanda, București, 1932; Uvar, București, 1932; Trenul-fantomă, București, 1933;Creanga de aur, București, 1933; Locul unde nu s-a întâmplat nimic, București, 1933; Soarele în baltă sau Aventurile șahului, București, 1933; Inima noastră, București, 1934; Nopțile de Sânziene, București, 1934
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
care ni se spune explicit că aparține lui Heliade XE "Heliade" , seamănă În chip ciudat cu Zburătorul, așa cum ar fi putut fi acesta Înțeles și deformat de un individ cu gust literar și mentalitate tipic iluministe, cum era Ürmösy. O domniță româncă se roagă singură În noaptea de Anul Nou, cerând să se poată mărita cu iubitul ei, sărac și urât de părinții fetei. Aceștia pun o vecină bătrână să-i comunice fetei prin hornul casei, ca și cum ar fi o voce
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care citea la vie pe Dante și Baudelaire?/ Privește-te-n oglindă cum te-a crispat prezentul, / Tu, visător de glorii și aripi pentru cer.” Nu lipsesc evocările stilizate în maniera lui Mateiu I. Caragiale, cel din Pajere, reînviind amintirea domniței Ralu Caragea, întemeietoarea teatrului: „Comedianții-s în favor la Curte./ S-amestecă cu dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ în același stil paseist sunt lungile „balade” Toamnă la Hanul Ancuței și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]