1,226 matches
-
framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic crăpa obrazul. Zăpada care începuse să cadă încă de la Sf. Nicolae, a trecut de cinci palme mari... străzile erau înecate. Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări, ale acelui an
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
anului 1948... PARTEA A TREIA „Nimic nu se întâmplă fară voia domnului..” Capitolul IX „POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă și aspră. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul, parcă, se mai domolise, dar gerul, încă năpraznic, îți crăpa obrazul. Zăpada trecuse de cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat încă, pe la ferestre, vrând parcă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
frunzele copacilor, praful, aerul, apa par să dea la iveală sângele acela ce țâșnește șiroind din mâinile ucigașe ale Medeei. Și tot atunci, din senin, începe să plouă: o ploaie blândă, curată, picurând ca o muzică pură ce izbutește să domolească tensiunea interioară a lucrurilor. N-aș putea să explic în alt fel euforia ce mă invadează brusc atunci când încep ploile de toamnă. Ceea ce simt e o stare interioară extraordinară. E ca și cum eul meu ar trece prin multiple rituri de purificare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Bill, care permitea arestarea fără mandat. Acest proiect a fost votat și a constituit bază legală pentru arestarea lui Parnell, iar Liga Agrara a fost scoasă în afara legii. Nici arestarea lui Parnell, nici scoaterea în afara legii a Ligii nu au domolit violențele agrare din Irlanda, astfel încît Gladstone a fost nevoit să negocieze cu Parnell. În mai 1882, cele două părți au ajuns la un acord semnînd Tratatul de la Kilmainham, închisoarea în care era întemnițat liderul irlandez. În schimbul folosirii influenței sale
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
îl acordă arendașilor irlandezi, care-l plăteau în 68 de rate. Dacă în 1878 numai 5 % din fermierii irlandezi aveau în proprietate pămîntul pe care il lucrau, în 1914, două treimi dețineau acest pămînt. Această importantă reforma agrara nu a domolit însă, după cum se aștepta guvernul englez, avîntul revendicărilor de natură politică. Dimpotrivă, a permis populației rurale, care alcătuia marea majoritate a Irlandei, să se concentreze asupra politicii, aspectul economic fiind rezolvat. IV Irlanda înaintea izbucnirii primului război mondial (1900-1914) Începutul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
poartă cu sine și o doză de avantaj personal, deoarece ne permite să murim sperând (adică scuzându-ne) că se vor realiza (în sensul împlinirii idealurilor cu care noi i-am investit) după moartea noastră. Rolul educației este de a domoli pornirile brute ale biologicului din noi, ce tind să exploreze tot spectrul posibilului. Abia așezarea în aceste rosturi dă seama de apartenența la umanitate. Raportat la ce context își capătă sensul expresiile "puțină distracție" sau "multă distracție"? Ce definiție a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
oase iar momeală, crabi, crevete etc., plase Împletite din trestie, coșuri 200 Ibidem, p. 71-72. 201 Animalul se ține mai Întâi la flacără ca să-i pârlească blana, apoi se taie labele de la picioarele dinapoi și coada. Când jarul se mai domolește, se pune animalul pe fundul gropii ca să se frigă mai bine, acoperindu-se cu nisip fierbinte și cu cenușă. 94 speciale sau bucăți de trunchiuri de copaci scobite În formă de găleți, scufundate În apă. În unele regiuni se pescuiește
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trezesc tenebre și șerpi, de toate speciile, din care nu lipsesc pitoni uriași și cobre veninoase, trezesc emoții pentru orice persoană aflată În apropiere. Câteva maimuțele se agită puternic În cuștile lor, scuipă, mușcă gratiile, scot sunete stridente, apoi se domolesc și-și continuă ingenioasa tehnică a puricatului. Tot umblând gură cască ca la bâlciul copilăriei, entuziasmați de Întreaga atmosferă, am uitat că s-a făcut amiaza și soarele ne arde puternic pielea feței și brațelor goale. Peste tot domnește 419
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o dată. Încai să mor lângă tine, cum am trăit.” (s.n.). Chiriac joacă rolul amantului pasional ce duce paroxismul trăirii sentimentului până În preajma morții. Dar preferă să trăiască și să mențină o relație avantajoasă: Cu vorbele acestea Chiriac s-a mai domolit. Zița, dezvorțată fiind, e disponibilă pentru o nouă experiență maritală; față de fostul soț e sfidătoare: „ZIȚA: ... Când să trec pe maidan, mă pomenesc cu mitocanul, cu pricopsitul de Țircădău, că-mi taie drumul. «Bonsoar- bonsoar», și știi așa deodată, sanfasò
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea iese pe coridor, dar În același compartiment În care rămân amorezii doarme soțul). Mița nu e preocupată
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spun, încă o dată, că în astfel de momente, cu mari mulțimi de oameni adunați într-un loc bine delimitat, predicile înalților ierarhi nu caută să însuflețească, să „energizeze” mulțimea, ci, din contră, parcă ar dori să o calmeze, să-i domolească eventualele porniri de religiozitate mai ardentă și implicată. Mă întreb dacă ierarhii fac conștient acest lucru sau mai degrabă este o formă de „prudență” istorică a Ortodoxiei ? Mă apropii iarăși de rândul de așteptare și încerc să fotografiez o pelerină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Am venit să mă rog la Sfântul, el m-a lăsat întreagă, el este medicul meu de familie !”. Femeia rămâne mult în urmă, se pierde în mulțimea asudată, eu continui să merg în spatele raclei, furia pelerină parcă s-a mai domolit pe măsură ce avansăm spre centrul orașului. Sunt foarte multe familii rrome care merg chiar în urma raclei și acolo au rămas de la începutul și până la sfârșitul pele rinajului. Au „trecut” de mai multe ori pe sub raclă ; un tânăr rrom de nici 20
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe tronurile lor și își uneau eforturile magice împotriva simbolurilor vulcanilor și seismelor. Între cele două coloane de la intrarea în templu 520, ardea un foc mocnit care prin metodele pirotehnice ale timpului simula efervescența erupțiilor vulcanice. Magii acționau asupra acestuia domolind furia naturii și un nor de aburi apărea sub practicile de exorcism și incantațiile susținute de întreaga masă a celor ce participau cu sunete de corn și bătăi ritmice de tobe care grăbeau zborul spiritelor potrivnice. Ritualul continua în templul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aflat în expansiune. Oricum timpul poate fi mult mai bine înțeles în esența sa prin poesie decât matematic. Așadar timpul capătă sens numai prin funcții desfășurate fizic, biologic sau psihologic. Timpul percepției subiective este logaritmul timpului cronologic, deci ființa umană domolește ritmurile naturii prin logaritmare 763. Cât timp mistica abordată de noi rămâne în limitele spațio-temporale ea se poate defini ca fiind intelectuală. Întreaga magie și divinație, precum și misticile parțiale promovate în orient relevă o mitologie limitativă a psihicului, ispită și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aparentă 1046, obligând fiecare generație să redescopere înțelesul universului, secret și totodată la îndemâna oricui. Iată de ce nașterea poate fi considerată ca fiind o geneză spirituală a trupului printre aceste elemente. Trupul prin el străbate gândul și în trup nu se domolește în el dragostea se mistuie 1047. Să ne amintim că primăvara, caldă și umedă e aerul, simbol al volatilității, un principiu care destinde și transformă sămânța, răspândind-o în univers. Un om ca oricare altul,/ jumătate-n umbră, jumătate-n
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pentru clienții tăi, ci și din dorința de autoconservare“. Guvernul indian a Înțeles mesajul. Dar să fi fost locul central al Indiei În lanțul mondial de furnizori de servicii singurul factor care l-a determinat pe primul-ministru Vajpayee să-și domolească avântul retoric și să ocolească escaladarea conflictului? Desigur că nu. Au existat, cu siguranță, și alți factori - În principal, efectul de intimidare al arsenalului nuclear pakistanez. Dar, În mod cert, rolul Indiei În serviciile globale a reprezentat o importantă sursă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
limba, îți înțeapă urechile cu strigări obraznice, îți siluiesc simțirile minții și ard pe dinăuntru ca un foc ascuns, neștiut, împotriva căruia nu ai armă de apărare și loc de scăpare... Apa! Apa stinge focul! Apa rugăciunii stinge focul patimilor, domolite în înfrânările trupești, dar libere în cuget. Râul de apă continuă al rugăciunii neîncetate, râul rugăciunii adus în „vadul minții” curăță și spală moara de necurăția neghinei, de făina neagră a patimilor. Cine ține râul rugăciunii permanente, izvorât din muntele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a cedat la un moment dat președinția, apoi și-a retras oferta). Urmau să fie doi președinți ai partidului? Erau dispute și în privința "Neamului românesc"201. Plus că a ieșit la iveală ura lui Iorga față de Stere. Toate acestea au domolit entuziasmul lui Maniu față de o unire politică cu Iorga. Prin 1926, Argetoianu l-a părăsit pe Iorga și i s-a alăturat lui Maniu, pe urmă liberalilor, iar în 1931 a format un guvern... din care făcea parte și Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Cu puțină vreme înainte de moartea lui Stere, întrucît acesta se angajase într-un conflict serios cu Maniu și scrisese cîteva articole violente împotriva liderului Partidului Național Țărănesc (care l-au încîntat în mod deosebit pe Iorga), Iorga și-a mai domolit ostilitatea înverșunată față de acesta 123. Dar continua să-i dea în judecată pe cei de care se considera insultat sau calomniat. NOTE TRAGEDIA Națiunea noastră s-a constituit la răscrucea furtunilor care vuiesc aici de veacuri și continuă să vuiască
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Charles, de ce nu te-ai însurat cu mine în trecut, te-am iubit atât de mult! Te iubesc atât de mult - numai că nu pot să-mi bag din nou capul în ștreang. Dragostea ce ți-o port s-a domolit în sfârșit. Nu vreau s-o văd redevenind un cazan duduitor. Și apoi mai e ceva ce trebuie să-ți spun. Locuiesc împreună cu Gilbert Opian. Evident, n-ai știut de lucrul ăsta, altminteri l-ai fi menționat și pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vis. Mânat de obsedanta mea amintire, încercam parcă s-o „reîncarnez“ în felul în care se mișca, în care mergea, ca și cum o schemă fizică a făpturii ei m-ar fi însoțit neîncetat. Și astfel, mai ales pe măsură ce durerea ascuțită se domolea, continuam „s-o văd“, să văd fantome ale ei suprapuse diferitelor femei; umerii lui Hartley, părul, mersul, expresia de stranie nedumerire. Și acum continuu să văd uneori asemenea fantome. De curând, am văzut-o într-o bătrână din sat; o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în stradă. Am coborât dealul în grabă. Fără să alerg. Apoi am început să merg mai încet, tot mai încet, și când am ajuns în sat, pășeam agale. Senzațiile sfredelitoare de furie, frică și de rușine clocotitoare începeau să se domolească treptat. Fugisem ca un câine bătut? Am hotărât că răspunsul la această întrebare nu avea nici o importanță. Mi-am atins obrajii încinși și mi i-am răcorit cu dosul palmelor. Și pe măsură ce senzațiile violente se înmuiau, un alt sentiment mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
masă. În agitația de care se lăsa răvășită, apucă la un moment dat șervețelul de ceai și-l vârî în buzunar. Spectacolul acestui chin covârșit de panică începea să mă îngrozească, și acum mă simțeam și eu înspăimântat. Ca să-mi domolesc propria-mi frică, am alergat spre ea și am prins-o în brațe. — Vai, dragostea mea, nu fi atât de speriată, încetează, rămâi aici, te iubesc, voi avea grijă de tine... Începu să se zbată, împotrivindu-mi-se în tăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-l împac, dacă ar fi fost dispus să ierte, dar nici chiar atât încât să par laș, în cazul când ar fi preferat să se lupte. Nu puteam decât să sper că simțul de culpabilitate al lui Ben o să-i domolească instinctele agresive. Referirea emfatică la „vărul și prietenii mei“ fusese ideea lui James, deși afirmația falsă că fuseseră prezenți pe tot parcursul deținerii lui Hartley îmi aparținea. James gândea că prezența vagă a unui grup de persoane mai dezinteresate, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pornit și ploaia, dreaptă și argintie, ca o pedeapsă aplicată cu vergi de oțel. Răpăia pe casă și pe stânci și ciuruia marea. Tunetele răsunau ca niște piane imense care s-ar fi rostogolit pe scări, pe urmă s-au domolit într-un huruit continuu, înecat aproape de plesnetul ploii. Fulgerele se succedau și se înnodau în iluminații prelungi, care colorau iarba într-un verde sumbru și stâncile într-un orbitor galben-ocru, galbene ca mașina lui Gilbert. În casă domneau tensiunea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]