1,176 matches
-
persoane deosebite. Erau mai degrabă înalți, cu umerii puțin aduși, părul negru pe jumătate însurit, mustață tușinată, fața bine bărbierită și de culoarea aurului platinat. Vocea lor era plăcută, catifelată, cuceritoare. Am strigat la portiță: Domnu' Răzmeriță! O, ce plăcere, drăguțule! Un moment, uite acum îți deschid. Dar ce blond ești, măi copile, parcă a coborât soarele în părul tău! Ia loc aici la masă și să vedem despre ce e vorba, ce mesaj ne aduci? Te-a trimis bădia Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cântec tot ce sunt." (N. Labiș) Ei, ia spune, copile, îți place? Domnule Răzmeriță, mierea dumneavoastră este minunată. N-am mai mâncat niciodată ceva așa de bun. Îmi place grozav de mult. Da? Ei, atunci e bine. e foarte bine, drăguțule: Ne bucurăm foarte mult că-ți place. Continuam să mă delectez cu această minunată licoare. Și mi-am adus aminte de neobositele lucrătoare, de efortul lor neîntrerupt, de sfârșitul lor dramatic. Când simt că le-a sosit ceasul, se retrag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
trăgându-mă încet după ea. Am ajuns în dreptul locului unde-i căzuse baticul. Stai, Titi, stai să luăm baticul. S-a aplecat, a luat baticul și mi l-a pus pe cap legându-mi-l pe sub bărbie. O, Titi, ce drăguț ești acum... Parcă ai fi o fetiță frumoasă, da, da. Chiar așa. Mama glumea, încercând să mă aducă pe linia de plutire, întrucât vedea că eu sunt pe punctul de a mă prăbuși. Ochii mi se făcuseră roșii, tâmplele îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se așeza liniștit, Își lingea lăbuțele și apoi pleca la culcare. Caut s-o liniștesc, că cei ce vor veni după noi nu vor trage cu pistolul după el. Cunoscuții noștri din strada Chamberlain sunt În jurul mașinii, În frunte cu drăguțul Carolică. Good bye! Procesul Hauptmann. Răpitorul copilului lui Lindberg Zilele de la Ames ne-au fost tulburate de două evenimente. Unul național, altul internațional. În țară, cu ocazia sărbătorilor regale, la care participau și mulți invitați, În frunte cu președintele Cehoslovaciei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
închisorile Cluj (30 martie 1949-sfârșit de aprilie 1949), Pitești (mai 1949 sfârșit de august 1951), Gherla (septembrie 1951-7 iulie 1953), Jilava și Ploiești (pentru anchetă). A fost închis cu colegii săi Remus Ambruș, Ion Meziu, Ion Voin, Petru Săbăduș, Pavel Drăguț, Francisc Ciurea și Aurel Tacu, atât în Cluj, cât și în Pitești, până la declanșarea agresiunii. Juberian a fost inclus în lotul legionarilor clujeni conduși de Ioan Bohotici pentru că, deși era înscris la comuniști din anul I și ajunsese îndrumător politic
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de petale ce ne-a guvernat sărbătoarea. Mama ne-a adunat laolaltă într-o sală ce, inițial, părea cam strâmtă pentru câți eram noi, dar suficient de încăpătoare pentru niște spirite îngemănate. Același fir Kundalini, pentru un singur corp subtil. Drăguții de ieșeni - excelente și îndatoritoare gazde! - au avut o atât de mare grijă de noi și de nabhi-urile noastre, încât pregătiseră și pungulițe pentru prasad-ul în exces! Ce de prasad! Câtă bucurie și câtă liniște emanată de toate Spiritele
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de data aceasta am căutat lucruri deosebite: așadar, m-am uitat după suveniruri, după cadouri, am fost în cercetarea tuturor subiectelor ce se puteau încadra la curiozități. M-am oprit îndelung pe la magazinele de bijuterii, deoarece voiam să cumpăr ceva drăguț pentru fiică și soție. Am constatat că prețul aurului era asemănător celui din România, argintul, în schimb, chiar promitea o afacere! Făcând echipă cu colega mea de la Brăila, Ana, am achiziționat mai multe bijuterii obținând, în final, prețuri ce nouă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
o prăjitură adusă chiar atunci din laborator, ce era caldă încă. Aș fi preferat una de la frigider. Depășită faza oficială a gustării produselor dulci, la final, și eu și doamna Dejeu ne-am fotografiat cu personalul cofetăriei. Au fost tare drăguți și mi-am promis că voi reveni la ei, dar n-o să mai emit tâmpenii cu România sau cu... prăjituri alterate! ... Voi mai ajunge, oare, vreodată, în India? Voi regăsi cofetăria? Va mai fi același personal? Ne vom recunoaște, oare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ing. inspector). Cititorii au beneficiat și de informații din viața politică, dar mai ales din silvicultură, diferite comunicări, publicațiuni, o poștă a redacției. Se puteau citi foiletoane, scrisori deschise, poezie - Eminescu fiind prezent și aici: „Codrule, codruțule / Ce mai faci drăguțule; / Că de când nu ne-am văzut / Multă vreme a trecut... Începând cu nr.59/1930, redactor responsabil al revistei este ing. N. Pașcovici. Se tipărea la Tipografia „Glasul Bucovinei”, Cernăuți. * Evenimentul literar Evenimentul literar apare la Cernăuți cu numărul 2
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost Într-adevăr astfel - v-a permis totuși sau, mai știi, printr-o „comică” și absolut paradoxală logică a lucrurilor, a susținut chiar partea cea mai valoroasă a firii și destinului dumitale, atât cât este și cât a fost. Dacă „drăguțul de Ceaușescu” și banda sa de miniștri și prim-secretari ar mai fi condus Încă vreun deceniu România, nu ar fi fost exclus ca dumneata și Încă vreo doi-trei scriitori de mare talent ale căror nume nu mai vreau să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
clipa aceea suspectam că e din cauza infecției auriculare.) Amândoi au stat în mâini și s-au ghemuit în „poziția pietrei“. Iar pentru final Zoe și Ashton au ținut pe frunte niște perne lunguiețe până când adulții au început să aplaude. „Ce drăguț“, am murmurat chiar în urechea lui Nadine Allen, fără să fi realizat până atunci că stătea lângă mine, cu o mână pe spatele meu. Mi-a zâmbit generos (un rictus de la Klonopin), după care a încercat să-l îmbrățișeze pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
taie sau să scoată ceva din grădină. La revedere, pe curând, St.(ela) Lovinescu </citation> <citation author=”LOVINESCU Stela” loc="București" data =”28 mai 1972”> Stimate domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea D-tale și Îți mulțumesc că ești atât de drăguț și te gândești la noi. Te rog să nu iei În nume de rău că nu ți-am răspuns mai curând, dar ne lăsăm răpiți de una, de alta și nici nu știi cum trece timpul, fără să mai adaog
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cum e mai bine. Dacă ajung la așa ceva, vreau să găsesc și sprijinul matale, psihic. Directorul Casei de Cultură de aici, mi-a spus că Ustencu, totuși, i-a transmis că Încă mai vrea să facă expoziția. Pipăie, dacă ești drăguț, situația și scrie-mi. Nu te obosi, când te plimbi. Sărutări de mâini mamei matale, soției. Cu sentimente de prietenie și afecțiune, Todirel Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data =”9 oct. 1967” desc=”C.P.”> Stimate domnule Eugen
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu colegii noștri din fosta Uniune Sovietică ne trădează într-un fel), n-am gafat deloc pe timpul călătoriei, însă ne asigură că în roman vom arăta puțin altfel. Chingiz știe să fie politicos cu cei cu care vorbește. „A fi drăguț” - o artă cu multe avantaje. Îl întreb dacă a aflat și ce se spune despre el în Trenul Literaturii. Da. Că își schimbă în fiecare zi hainele, că se parfumează abundent, că este lăudăros, bogat, că vorbește tare și mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ba la New-York, sunt din ce în ce mai rizibile!...Ă Cred însă că violența, singulară, a revoluției, uciderea potentatului va fi „un semn” de deșteptare cu adevărat națională, de „maturizare civică și politică” a românilor, de pierdere a acelei naive credințe într-un „drăguț de împărat”! Revoluțiile încep, de altfel, cu „uciderea stăpânului absolut”. Englezii au făcut-o în secolul al XVI-lea, francezii la începutul secolului al XVIII-lea, noi și nemții am scăpat de tiranul nostru doar târziu, în ultima jumătate de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că nu-i acasă, ca să nu vorbească cu foștii lui colegi din școala normală. Mai ales că s-a despărțit de prima lui soție Izabela Cocea și trăia cu Natașa Alexandra o artistă și o mare sluțenie, care avea de drăguț pe un mare bocsor 36, Lancea. Și Jan Moscopol [63] i-a făcut o epigramă ei și lui Cornescu. Ei: "O croitoreasă suferă grozav că s-a împuns cu acul, Tu, cu Lancea te împungi și n-ai nici pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din România peste 120 de reviste literare. Ca șef de revistă trebuie să ai un proiect al tău, unic, altfel n-are rost să sacrifici pădurile țării. (Vezi Balada lui Verestoy Attila, apud Gellu Dorian: " Codrule codruțule/ ce mai faci, drăguțule?/ Ia, eu fac ce mai făcuși/ Cherestea și rumeguș!"). Ca redactor-șef de revistă, cherestea și rumeguș faci dacă nu ai un proiect al tău, și încă unul viabil. Scriitorul român ratează deopotrivă în opera propriu-zisă și în revistă sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
înainte, că Radu n-are de unde-i da. Romanul ar fi ecranizat în câteva luni și ar umple săli. Dar, romanul lui Aldulescu a fost citit de câțiva scriitori români care se entuziasmează prostește ca mine și atât! Dacă Dumnezeu, drăguțul, ți-ar zice: Augustine, lasă-te complet de literatură și fă-te om de afaceri, că îți voi da în cont miliarde de bani, cum l-ai convinge să te lase să mai scrii o carte...? Cam care ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mă crezi că cea mai frumoasă definiție a Maramureșului a dat-o poeta Ileana Zubașcu-Cristescu: Maramureș/ tăietură de cuțit/ pe fruntea latinității; iar pentru Sighet: Cât-îi Maramureșu'/ Nu-i oraș ca Sighetu";/ Sighetu'-i oraș mnicuț/ Tătă fata-i cu drăguț. Cuvinte "obișnuite", cunoscute de lumea întreagă. Citesc, în continuare, Nicolae Labiș, Mihai Eminescu, Gellu Naum și folclor maramureșean fără să mă plictisesc! Ce ți-a dat ție poezia pe lumea asta? Cât datorezi poeziei în devenirea ta umană? Cât reproșezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
d’Hauterive (1754-1830), secretarul lui Alexandru Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, călătorind de la Constantinopol în suita Doamnei, făcea aprecieri măgulitoare asupra țării. La Vaslui a descris o fată de țară care cosea: „nici ducesele noastre”, arăta contele „nu brodează atât de drăguț, cu un braț atât de frumos și cu o ușurință atât de distinsă” („ne brodent pas avec une plus jolie main avec un plus beau bras et avec une aisance plus noble”). Satele din Moldova i-au atras atenția și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iertare... Trecând la meci, iată cele două distribuții: Știința - Gârțu, Angheluță - portari, Șurubaru 1, Amoagdei 1, Chiper 4, Blejușcă 3, Matei, Nigă 2, Câlici, Burghel 4, Ilișescu 2, Agrigoroaie 3, Marin 2; HC Dunărea - Vasile, Voicu, Ancerencu - portari, Adespii, Irimia, Drăguț 1, Tomuleanu 1, Crăciun 3, Brot 8, Jenofi 6, Goldic, Luca 2, Moldovan 7, Lazarin 2, Rădulescu. Despre ce doi arbitri bucureșteni, Radu Iliescu și Radu Pascu Manea, trebuie să afirm că încă sunt deficitari în a aprecia fazele când
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
jocul. De mult și patul ne-aștepta, Dar cine să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul rar și dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-I facă, Drăguț un miel cum I-au adus Păstorii de la stână, Și îngeri albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi! Răsar cântări acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri largi și hieratice, cum mi-a apărut dintr odată, de departe și după mai mulți ani, Înaltul de stat și cu plete dacice, bunul la suflet neica losif, fratele mamii, cătană la Solferino pentru drăguțul de-mpărat: La Solferino devale Mere-un ghinărar călare și tot strigă-n gura mare: Împărate luminate Cu cătane ne-nvățate, Pune pace, nu te bate, Că-ți chier cătanele toate. șI TOT AICI MAI TRĂIESC ÎNCĂ VĂRUL ION, VÂNĂTORUL șI
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
război, cum și o strălucită carieră de presă la Paris, de director al Presei În Ministerul Afacerilor Străine, sub I.G. Duca și N. Titulescu, și de secretar gene ral al Minis terului Propagandei sub Carol al II-lea; băiat, altfel, drăguț cu toată lumea, deși purtând nasul cam pe sus, cabrându-se În ele ganța lui vestimentară de salonard flecar, afectat și importan tissim, care-mi vorbea acum cu privirea lui distrată dincolo de umărul meu, poate din fudulie sau poate că neîndrăznind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
geamantan. Tot cu camionul m-am chinuit.“ Simțind că discuția a ajuns într-un impas, mai ales că lacrimile Carlotei sau poate izvoarele din piscină aproape că acopereau convorbirea, m-am interesat când avea să mai vină în România. „Ce drăguț din partea ta că mă întrebi“ - a zis Carlota -, fiindcă am o mică rugăminte. Caută-mi o cameră la particulari, la Bușteni. Ceva simplu, să uit de toate, să dorm și eu zece ore fără să mai visez trenuri, camioane, notari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]