4,875 matches
-
totală a chistului este posibilă, incluzând adventicea, fără a deschide chistul (perichistectomie ideală) - hepatectomie parțială poate fi indicată pentru chisturi mari și multiple; - cavitatea restantă poate fi tratată prin: - obliterare prin sutură dacă dimensiunile sunt mici și peretele este suplu; - drenaj extern dacă este infectată, voluminoasă sau/și cu pereți rigizi; - plombaj cu mare epiplon În cazul unei cavități voluminoase și neinfectate. - În cazul comunicărilor cu căile biliare acestea vor fi tratate diferit funcție de mărimea canalului biliar interesat: - cele de dimensiuni
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
căile biliare acestea vor fi tratate diferit funcție de mărimea canalului biliar interesat: - cele de dimensiuni mici pot fi Închise prin suturi resorbabile, iar cavitatea chistului va fi drenată; - cele mari necesită colecistectomie, colangiografie cu explorarea căii biliare principale, urmate de drenajul extern al acesteia sau de o derivație biliodigestivă (colecistojejunostomie pe ansă În „Y” Roux) - pentru comunicare cu pleura sau plămânii tratamentul este cel al chistului hidatic, eventual al fistulei biliare, pneumorafie sau rezecția parenchimului pulmonar afectat, Închiderea orificiului diafragmatic și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
extern al acesteia sau de o derivație biliodigestivă (colecistojejunostomie pe ansă În „Y” Roux) - pentru comunicare cu pleura sau plămânii tratamentul este cel al chistului hidatic, eventual al fistulei biliare, pneumorafie sau rezecția parenchimului pulmonar afectat, Închiderea orificiului diafragmatic și drenaj pleural; - În caz de ruptură peritoneală lavajul cavității peritoneale este obligatoriu cu Îndepărtarea tuturor elementelor hidatice; - pentru E. multilocularis evoluția este În general nefavorabilă rezultate Încurajatoare fiind obținute cu rezecția hepatică extinsă. VII. ABCESUL HEPATIC A. ABCESUL PIOGENIC ETIOLOGIE. INCIDENȚĂ
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În incidență postero- anterioară; obliterarea sinusului costo-frenic drept- În incidență laterală; nivel hidro- aeric În hipocondrul drept, pe topografia hepatică. - Echografia, computer tomografia stabilesc diagnosticul În 8595% din cazuri (fig.VII.1 și 2Ă: - stabilesc localizarea, numărul; - permit aspirația sau drenajul - pentru observație În dinamică - identifică patologie abdominală asociată Colangiografia poate stabili cu precizie etiologia biliară - Angiografia- rar utilizată, În caz de incertitudine diagnostică; - Aspirația cu ac fin- permite prelevare de probe pentru colorații Gram și culturi DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL 1. chist
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
subfrenice și subhepatice TRATAMENT: - este esențială stabilirea numărului și localizării tuturor abceselor; eșecul În a drena unul din mai multe abcese are rezultate tot atât de proaste ca și În cazul unui abces solitar nedrenat 1. Antibioterapia: - singură sau În asociere cu drenajul -asocierea aminoglicozide + clindamicină pentru aerobi G+ anaerobi - asocierea aminoglicozide + metronidazol + ampicilină/ cefalosporine pentru aerobi G+ și anaerobi -i.v. pentru 2 săptămâni, apoi pe cale orală pentru mai multe săptămâni (până la dispariția cavității). 2. Drenaj percutan: - toate abcesele mai mari de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Antibioterapia: - singură sau În asociere cu drenajul -asocierea aminoglicozide + clindamicină pentru aerobi G+ anaerobi - asocierea aminoglicozide + metronidazol + ampicilină/ cefalosporine pentru aerobi G+ și anaerobi -i.v. pentru 2 săptămâni, apoi pe cale orală pentru mai multe săptămâni (până la dispariția cavității). 2. Drenaj percutan: - toate abcesele mai mari de 1,5 cm necesită aspirație - este realizat sub ghidaj echografic sau computer tomografic cavitatea este irigată cu soluție salină ± antibiotice - durata drenajului este variabilă: 5→40 zile - ținere sub observație prin echografie computer tomografie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
săptămâni, apoi pe cale orală pentru mai multe săptămâni (până la dispariția cavității). 2. Drenaj percutan: - toate abcesele mai mari de 1,5 cm necesită aspirație - este realizat sub ghidaj echografic sau computer tomografic cavitatea este irigată cu soluție salină ± antibiotice - durata drenajului este variabilă: 5→40 zile - ținere sub observație prin echografie computer tomografie sau sinograme;un procent destul de mare (10-30%) nu se vor vindeca (drenaj incomplet sau recurențăĂContraindicații: - abcese multiple; - patologia biliară ce necesită intervenție chirurgicală;alte abcese intraabdominale; - ascita 3
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este realizat sub ghidaj echografic sau computer tomografic cavitatea este irigată cu soluție salină ± antibiotice - durata drenajului este variabilă: 5→40 zile - ținere sub observație prin echografie computer tomografie sau sinograme;un procent destul de mare (10-30%) nu se vor vindeca (drenaj incomplet sau recurențăĂContraindicații: - abcese multiple; - patologia biliară ce necesită intervenție chirurgicală;alte abcese intraabdominale; - ascita 3. Drenaj chirurgical: - un ac lung spinal poate fi folosit pentru explorarea ficatului - disecția cu degetul sau cu electrocauterul pentru a deschide abcesul urmată de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este variabilă: 5→40 zile - ținere sub observație prin echografie computer tomografie sau sinograme;un procent destul de mare (10-30%) nu se vor vindeca (drenaj incomplet sau recurențăĂContraindicații: - abcese multiple; - patologia biliară ce necesită intervenție chirurgicală;alte abcese intraabdominale; - ascita 3. Drenaj chirurgical: - un ac lung spinal poate fi folosit pentru explorarea ficatului - disecția cu degetul sau cu electrocauterul pentru a deschide abcesul urmată de plasarea unui dren Penrose scos de-a lungul liniei axilare posterioare sub nivelul celei de-a XII
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
posterioare sub nivelul celei de-a XII-a coaste drepte - cale de abord- trasabdominal sau transtoracic (În cazul abordului transabdominal, nu se mai asociază cu morbiditatea și mortalitatea crescută, prohibitivă din trecută 4. Excizia abceselor : În cazul eșecului tentativelor de drenaj chirurgical și percutan al abceselor cu pereți groși și care nu se colabează 5. Rezecție hepatică: pentru abcesele multiple localizate la un singur lob 6. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor primare: diverticulite, apendicită, boală a tractului biliar, perforații intestinale. Tratamentul abceselor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
abcesele multiple localizate la un singur lob 6. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor primare: diverticulite, apendicită, boală a tractului biliar, perforații intestinale. Tratamentul abceselor mici multiple constă În asocierea terapiei cu antibiotice cu tratamentul chirurgical al patologiei intraabdominal. PROGNOSTIC: - mortalitate : - pentru drenajul percutan și chirurgical Ț 7,5→20% (În cazul abceselor multiple procentul poate fi mai mareă; - În cazul terapiei cu antibiotice folosită fără asocierea altei metode 50%. B. ABCESE AMOEBICE ETIOLOGIE INCIDENȚĂ - agent etiologic: Entamoeba histiolytica - afecțiune tropicală endemică În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
o infecție secundară a unei colecții hepatice preexistente; - calea de aspirare: de obicei prin spațiul 9 sau 10 intercostal Între linia axilară anterioară și posterioară; - dacă este vorba de o infectare secundară→ tratamentul este cel din cazul abcesului piogenic, respectiv drenajul deschis; - se practică toracostomie à minima pentru revărsatele pleurale; - când apare concomitent dizenteria amoebică complicată cu perforație sau hemoragie severă → colectomie de urgență. PROGNOSTIC - cazurile fără complicații mortalitatea < 5% - cazurile În care apar complicații - mortalitatea 43% VIII. HIPERTENSIUNEA PORTALĂ ETIOLOGIE
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
I și II și dacă localizarea acestora permite o abordare facilă. Funcție de mecanismul de producere al traumatismului, aproximativ 60% din contuziile hepatice și 85% din plăgile hepatice pot fi tratate prin tehnici simple de hemostază. Tehnicile simple de tratament includ: - drenaj simplu ± hemostază directă; - compresiune directă 5-10 minute; - aplicarea de agenți topici; - hepatorafia simplă. TEHNICI AVANSATE DE TRATAMENT Aproximativ 10% din totalul leziunilor penetrante și 40% din contuziile parenchimului hepatic (leziuni de gradul III, IV și VĂ necesită tehnici mai complexe
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
20% și este dependentă de cinci factori principali: 1. magnitudinea leziunii hepatice; 2. prezența de leziuni asociate, În special gastrointestinale, mai ales colice; 3. continuarea hemoragiei În perioada imediată postoperatorie; 4. calitatea actului operator și magnitudinea acestuia; 5. tipul de drenaj folosit În perioada postoperatorie. Tratamentul este reprezentat fie de drenajul percutan. Fie de actul chirurgical. 4. Fistula biliară Incidența fistulelor biliare după traumatismele hepatice majore este de aproximativ 8-10% și reflectă o leziune ductală biliară nerecunoscută la momentul primei intervenții
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
leziunii hepatice; 2. prezența de leziuni asociate, În special gastrointestinale, mai ales colice; 3. continuarea hemoragiei În perioada imediată postoperatorie; 4. calitatea actului operator și magnitudinea acestuia; 5. tipul de drenaj folosit În perioada postoperatorie. Tratamentul este reprezentat fie de drenajul percutan. Fie de actul chirurgical. 4. Fistula biliară Incidența fistulelor biliare după traumatismele hepatice majore este de aproximativ 8-10% și reflectă o leziune ductală biliară nerecunoscută la momentul primei intervenții chirurgical. Majoritatea fistulelor apar la pacienții cu traumatisme hepatice majore
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
acestora: - global, magnitudinea traumatismului, tehnica implicată sau mai precis magnitudinea tehnicii operatorii și leziunile asociate sunt direct răspunzătoare de incidența complicațiilor; - sepsisul și hemoragia reprezintă principalele complicații; - antibioterapia este obligatorie pentru toate tipurile de traumatisme hepatice indiferent de tratamentul aplicat; - drenajul Închis aspirativ este singurul justificat având rata cea mai mică de complicații; - asocierea traumatismului hepatic cu leziuni perforative crește semnificativ morbiditatea; - sindromul de compartiment abdominal trebuie recunoscut precoce și tratat imediat, altfel decesul este regula. REZULTATE. MORTALITATE Mortalitatea globală prin
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
diagnostic În circa 96% din cazuri; - vizualizează: colecistul; calculii; starea căilor biliare intra- și extrahepatice; tumori; - oferă date despre ficat, pancreasimagine patognomonică de „con de umbră” (fig.II.2) Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) - indicații: obstacol pe calea biliară ce Împiedică drenajul bilei și al substanței de contrast (fig.II.3); se cateterizează ampula Vater și se introduce substanță de contrast În calea biliară. Radiografia simplă a hipocondrului drept este utilă pentru: 1. evidențierea calculilor funcție de conținutul lor În săruri de calciu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ω cea cu colică colecistectomie; ω oligosau asimptomatică - colecistectomie datorită posibilelor complicațiilor; ω contraindicații: insuficiența cardiovasculară; HTA malignă; insuficiența hepatică gravă; cancer. ω colecistita acută - urgență ω plastron colecistic - expectativă sub tratament medical; ω abces constituit - chirurgie de urgență pentru drenaj. ω fistula biliodigestivă: ω „ileus biliar”urgență; ω oligo- sau asimptomatică: chirurgie; expectativă. Colecistectomia laparoscopică („gold standard”) - indicații: - litiaza veziculară asimptomatică; - colecistita cronică litiazică; - colecistita acută. scade spitalizarea și costul; Întoarcerea precoce la lucru; scade durerea; rezultate cosmetice. ○ dezavantaje: au
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din pacienți pot beneficia - Efecte secundare: peteșii, echimoze; dureri, colici biliare; hematurie; grețuri vărsături - necesită perioadă lungă (aproape 18 luni) pentru dispariția completă a calculilor; - cost crescut;recurența la 5 ani de circa 50 %. - Colecistostomia - colecistostomia transhepatică percutană ghidată ecografic;drenajul transpapilar endoscopic al colecistului;puncția percutană aspiratorie a colecistului ghidată echografic sau prin CT. III. COLECISTITA ACUTĂ - În majoritatea cazurilor consecința obstrucției cisticului și mai rar prin obstrucția coledocului terminal. - cea mai frecventă complicație a litiazei veziculare; - În 30 % din
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Terminarea coledocotomiei: - coledocorafiecontraindicație În colecistita acută (risc de stenoză, fistulă); - coledocoduodenostomie: coledoc dilatat peste 15-20 mm; aton, necontractil; peretele fără leziuni inflamatorii; obstacol distal nerezolvabil și probabil ireversibil În timp: litiază coledociană multiplă; pancreatită acută + oddită; la bătrâni sau tarați. - drenaj biliar extern cu tub Kehr - frecvent: tratamentul ideal al angiocolitei; pune În repaus porțiunea distală a coledocului, favorizând retrocedarea inflamației; permite evaluarea postoperatorie radiologică; permite tratamentul endocoledocian al zonei oddiene - instilații cu antibiotice, hemisuccinat de hidrocortizon, antienzime; - permite tratamentul calculilor
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
violent + febră + cefalee + transpirații abundente (apoi totul intră În normală; presupune: coledoc dilatat, calcul unic, pasaj oddian larg. 5. forma supraacută: durere + icter + angiocolită care domină evoluția severă (germeni gram negativi și anaerobi), rezultând șoc toxicoseptic, insuficiență hepatorenală (angiocolită icterouremigenăă; drenaj de urgență al coledocului pentru stăpânirea infecției. 6. coledocul de pasaj: consecința morfologică și funcțională a trecerii calculilor cu iritarea sfincterului Oddi ce devine spastic → crește presiunea În căile biliare → dilatare moderată și leziuni de oddită; clinic: colici biliare intense
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
calculilor În calea biliară principală (fig.IV.3); permite sfincterotomia endoscopică și eliminarea spontană sau extracția cu sondă a calculilor În duoden 4. colangiografia transparietohepatică: mai rar - risc de peritonită biliară; indicată atunci când există căi biliare intrahepatice dilatate; permite un drenaj extern biliar 5. echoendoscopia (fig.IV.4): poate identifica cu precizie prezența de calculi În coledoc Figura IV.4- Echoendoscopie: calcul present În calea biliară principală 6. colangiografia prin rezonanță magnetică nucleară: atunci când există dubii asupra prezenței calculilor În calea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
completă a calculilor; certitudinea absenței obstacolului În calea fluxului; stăpânirea infecției. - colangiografia intraoperatorie: obligatorie; - vizual, palpator: după deschiderea hepatocoledocului - explorare instrumentală, evacuarea calculilor și aprecierea permeabilității și supleții papilei; - la sfârșitul operației: reexplorare instrumentală; coledocoscopia; colangiografia. - tehnic: În angiocolite severe - drenaj Kehr extern; derivația biliodigestivă: coledocoduodenală sau coledocojejunală; sfincterotomia oddiană pentru calculii inclavați În papilă. DIAGNOSTICUL DIFERRENȚIAL AL ICTERELOR MECANICE ETAPELE DIAGNOSTICULUI PREOPERATOR I. Diagnosticul de icter (pozitiv) 1. hipercarotinemia: exces de morcovi, sfeclă roșie, dovleac, etc; fixare inițială la nivel
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În aria abdominală; pneumobilia. Tratament: Obiective: să rezolve boala primitivă; să desființeze fistula; să asigure tranzitul biliar și digestiv; să trateze eventualele complicații ale fistulelor. Fistula bilio-biliară - colecistectomie anterogradă (contraindicată cea retrogradă), cu păstrarea: unui guleraș din aceasta, adiacent coledocului; drenaj extern pe tub Kehr, cu refacerea căii biliare din coleretul colecistului (uneori plombaj cu o ansă intestinală); sau anastomoză coledoco-duodenală (mai rar). Fistula bilio-digestivă: - principii: coledocul este totdeauna interesat de procesul patologic (calculi, coledocită, papilită); colecistectomia este obligatorie; fistulele vechi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pentru coledocoduodenoanastomozăă; +/gastroenteroanastomoză În stenoza duodenală; patch pe ansă În „Y”); colecistectomia: totdeauna retrograd, dar uneori este necesară coledocotomia și apoi sub protecția unei explorator În hepaticul drept, se face colecistectomia; coledocotomia: obligatorie pentru dezobstrucția coledocului terminal și papilei; pentru drenajul Kehr; pentru anastomoza biliodigestivă Fistulă externă spontană - frecvent după o colecistită acută tratată medical mult timp; precedată de semnele unei colecistite acute; apariția unui flegmon la perete și soluție de continuitate prin care apare bila; după episodul acut semnele scad
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]