1,425 matches
-
la islamism a înspăimântat clerul, boierimea și oamenii de rând și faptul s-a oglindit în următoarea alegere de domn: alegerea cel de-al doilea fiu al lui Petru Rareș, Ștefan, fratele lui Iliaș, a întâmpinat multe îndoieli și chiar dușmănii, căci se crease în vechea familie domnitoare un precedent nemaiîntâlnit. În cele din urmă, Ștefan Rareș va fi ales domn, după ce s-a „adunat împreună poporul, episcopii și cei ce se aflau în fruntea dregătorilor și căpeteniilor obștilor și tot
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cantemir: „Acestu bine au agonesit țărîi Dumitrașco-Vodă, cu socoteala lui cea grabnică, de nu se va îndrepta mai în veci”, căci țara era în pericol să devină pașalâc. Ion Neculce îl considera vinovat de înfrângere pe Constantin Brâncoveanu, care, din dușmănia binecunoscută cu familia Cantemireștilor, descrisă de Dimitrie Cantemir în Istoria ieroglifică, nu și-a trimis armata în ajutorul creștinilor. Sfetnicul său, Toma Cantacuzino, va susține armatele rusești la asediul Brăilei, și acest lucru va constitui unul dintre argumentele condamnării lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dai o mână, îți fură ceasul. Pe bani se pot da informații, nu și sfaturi. * Vă dau un sfat: nu ascultați de sfaturile nesincere. * Unele prietenii au durata intereselor. * Vă ofer mii de cazuri când prieteniile s-au transformat în dușmănii; dați-mi măcar un caz invers. * Oamenii mici nu sunt neapărat scunzi; oamenii mari nu sunt neapărat voinici. Unele vorbe îmbată mai ceva decât vinul. * Numai mințile întunecate nu suportă lumina. * Leneșul ar tăia frunze, dar nu are câine. Unele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Cine erau ei? Principalul responsabil pentru evaluarea nerezonabilă, după cum ne spun Vespasiano și Naldi 87, a fot Luca Pitti, al cărui nume apărea în vârful listei celor cinci membri ai comisiei de impozite din 145288. Există multe explicații posibile privind dușmănia dintre Pitti și Manetti, dar un moment probabil mai timpuriu al conflictului, nu ar trebui să fie trecut cu vederea. S-a întâmplat în timpul mandatului lui Manetti de Căpitan la Pistoia, în 1446. Majoritatea orașelor supuse dominației Florentine au fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
clar al lui Manetti în fața celor din Pistoia a trezit în Luca Pitti o anumita gelozie. Nu știm dacă după întoarcerea să la Florența, Pitti a încurajat criticile malițioase care l-au tulburat pe Manetti rămâne doar o ipoteză că dușmănia dintre ei a început în acel moment. Însă cu toate acestea, în legătură cu ruptură care a intervenit între cei doi, nu trebuie pierdut din vedere faptul că aceasta a avut loc în contextul regimului și partidului Medici, al cărui membru de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al unei conlucrări între vrednicia făpturii omenești și harul dumnezeiesc care proniază lumea ("Doar s-a-ndura Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău!"). Această salvare infraistorică implică, pe de altă parte, o desăvârșită unitate de credință și acțiune (împotriva tuturor "dușmăniilor", fizice și metafizice), angajând atât omul ("Ai s-aduni Moldova toată"), cât și elementele Firii ("Îți vin codrii-n ajutor"), pe linia acelui "sentiment cosmic organic" al sensibilității răsăritene (care a trecut și-n celebra teorie a "creștinismului cosmic", atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ascultat și-n versuri scris-am taina fără nume Ș-au curs lacrimele mele... și le-am dat de pradă-n lume. ........................................................................................... Și rămas-am cu naravul de-a tot înnegri hârtie, De simțesc amar în mine sau în juru-mi dușmănie. Ei... de atuncea pribegit-au ani și ani sub bolt-albastră; Mulți ca noi, sărmani lunatici, prinsu-s-au în hora noastră, Muncitori fără de leafă, ce-au pus plugul în ogor, Jos cu ochii pe hârtie, sus cu sufletul în nor. An cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de codași pe lista civilizațiilor europene? Până când vom accepta fără să ne rușinăm că în majoritatea țărilor europene, autoritățile ca și majoritatea populației, când aud că cineva provine din România, îl tratează cu respingere, refuz, antipatie și uneori chiar cu dușmănie (în special în Italia, Franța, Olanda). Asta este situația, dar ea trebuie neapărat schimbată, ca să putem conviețui cu mândrie alături de celelalte popoare europene. Această schimbare nu trebuie să o așteptăm nici de la Parlament și nici de la Președintele țării, ea trebuie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
toți mi-au zâmbit prietenos. Când au aflat însă că vreau să mă stabileasc alături de ei, zâmbetele au disparut, cuvintele au devenit reci și dușmănoase. M-am lovit brusc de zidul rece al nepăsării, neîncrederii, inacceptanței, al invidiei, uneori al dușmăniei, al disprețului, al umilinței. Mi s-a spus adesea că „cel mai prost de la noi e mai bun decât cel mai deștept de la voi” sau miau adresat întrebarea nimicitoare: „ce poate veni bun din răsăritul Europei?”. Ca să supraviețuesc aveam nevoie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Privesc cu întristare cum o mulțime de oameni inconștienți irosesc acest bun neprețuit, timpul, dat pentru a trăi, cum în special tinerii se complac în distracții și plăceri lipsite de valoare și de conținut, cum își irosesc timpul cu certuri, dușmănii, lupte pentru avere și putere, cu ură și răzbunări, cu minciuni și înșelătorii. Și pentru ei ca pentru noi toți, clepsidra curge și curge neîncetat, pentru toți aceștia ca și pentru noi toți, va veni ziua finală, ziua marelui bilanț
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a învrednicit Dumnezeu pe mine să scriu aceste rânduri. Ce e de făcut? Trebuie să trăim din plin prezentul, cu bucurie și cu recunoștință, cu dorința sinceră de a deveni mereu mai buni, înlocuind ura cu iubirea și ranchiuna ori dușmănia cu iertarea, înlocuind teama cu credința. Să nu uităm totodată că ura, dușmănia, invidia, ranchiuna, toate acestea sunt boli ale sufletului, care netratate, vor duce la boli ale trupului și ne vor împiedica să ajungem la mult râvnita pace și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Trebuie să trăim din plin prezentul, cu bucurie și cu recunoștință, cu dorința sinceră de a deveni mereu mai buni, înlocuind ura cu iubirea și ranchiuna ori dușmănia cu iertarea, înlocuind teama cu credința. Să nu uităm totodată că ura, dușmănia, invidia, ranchiuna, toate acestea sunt boli ale sufletului, care netratate, vor duce la boli ale trupului și ne vor împiedica să ajungem la mult râvnita pace și liniștea sufletească pe care toți ne-o dorim. Doamne ajută. Badea Gheorghe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
o armată în Pelopones, atacurile avînd drept obiectiv insulele din Marea Ionică și Dalmația. Trupele otomane au fost primite cu brațele deschise de populația locală din insulele grecești, unde încercările venețienilor de a o converti la catolicism stîrniseră o mare dușmănie față de aceștia. În 1716, Imperiul Habsburgic a sărit în ajutorul Veneției. Reîntors iar dintr-un război împotriva Franței, Eugeniu de Savoia și-a demonstrat talentele militare printr-un alt marș victorios care a acoperit tot teritoriul Balcanilor. Tratatul de la Passarowitz
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
boieri. După semnarea Tratatului de la Passarowitz, prin care Austria a anexat Oltenia, a și fost instituit un astfel de regim. Ca și administrația venețiană din Pelopones, stăpînirea habsburgică din această regiune a Valahiei nu a reușit însă decît să stîrnească dușmănia majorității claselor sociale. Decisă să transforme regiunea într-o sursă de aprovizionare cu hrană pentru armata ei, administrația austriacă a introdus o serie de reforme fiscale, juridice și administrative. Monarhia s-a bazat inițial pe boieri. Oltenia era guvernată de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
teritoriul pașalîcului. Lucrurile nu s-au liniștit totuși, din cauză că problemele administrației interne nu fuseseră rezolvate. Sîrbii erau în continuare înarmați și depășeau numeric trupele otomane rămase în țară. Revoluția și luptele din anii anteriori lăsaseră drept moștenire un sentiment de dușmănie între creștini și musulmani. Era de așteptat ca atrocitățile să-și facă apariția de ambele părți. Viitorul lider al celei de a doua revoluții sîrbești, Miloš Obrenović, a încercat inițial să colaboreze. În 1814, cînd a izbucnit o revoltă locală
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
umed, așezat pe o folie murdară de ciment, și deodată ființa de lângă mine a adunat în căușul palmelor o grămăjoară de nisip și mi l-a aruncat în ochi. Fără motiv, așa, absolut aiurea. Inexplicabil. Țin minte buzele strânse cu dușmănie, așa, hain, subțiate. Ochii încordați așteptând o reacție a mea care trebuia să vină și să-i dea satisfacție. Un pumn de nisip care îmi încețoșase vederea. Ar fi trebuit să plâng. Asta și aștepta ființa care fugise la câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
literați, ei erau legați, peste gusturile și creațiile personale, de convingerea că inteligența trebuie, cu conștiință și entuziasm, cheltuită ca un bun social. Datoria dintâi era o curățire a drumurilor de ruine. Într-o vreme de gra nițe Închise de dușmănii sau lip suri, străinătatea se cuvenea să fie din nou urmărită și Împărtășită, cu toate proaspetele ei preocupări. Țara era ea Însăși o stufărie de probleme. și atunci, În vechiul vad al Noii Reviste Române, care nu putea, din greutăți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui vervă spirituală, luxuriantă și colorată, excelând În aluzii libertine sau mici răutăți din preaplinul său Înnăscut și viril, căruia i-ar fi sacrifi cat bucuros până și necesarele lui relații cu lumea, atrăgându-și, după cum s-a și Întâmplat, dușmăniile latente ale unor fandosiți cu aere de parveniți ai culturii noastre, de bonzi universitari și academici, cum erau V. Pârvan și D. Gusti, În permanență moles tați de Bucuța atunci când lucra cu ei În Întreprinderi cultu rale, răsărite mai toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de către marele om de cultură din Chișinău, domnul Nicolae Dabija, care este un mare luptător pentru dreptate și adevăr. Eu mă gândesc la cumplitele timpuri pe care le îndură Basarabia. Niciodată n-au fost atât de crude, atât de perfide dușmăniile străinilor, cum se manifestă astăzi, dacă s-a ajuns să reușească stăpânirea străină de a despărți un neam întreg în două și partea despărțită să nu recunoască că sunt români—unii dintre ei, mai rătăciți. Acesta este cel mai mare
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
femeie Încă Își cîștiga singură pîinea ca ospătăriță, cu respirația hîrșîind și gîfÎind, dar Înfruntînd viața cu demnitate. În astfel de Împrejurări, cei proveniți din familii sărace, care nu-și mai pot plăti traiul, sînt Înconjurați de o atmosferă de dușmănie abia stăpînită; ei Încetează să mai fie tată, mamă, soră sau frate și devin doar un element care, În lupta pentru supraviețuire, Îi trage În jos pe ceilalți și, deci, și o sursă de amărăciune pentru membrii sănătoși ai familiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
toți: Veșnicia e un lucru așa de important că nu trebuie pierdut din ochi nici un moment din viață! Confrații să observe Sfânta Regulă, Constituțiunile după spiritul Sf. Părinte Francisc. Doresc tuturor să viețuiască în dragoste, unire și pace cu toții; departe dușmănia și neînțelegerea în orice încercare, fiindcă toate vin din mâna și dirijarea bunului Dumnezeu. Eu plec la cer, unde vă aștept și pe voi. Rugați-vă și pentru mine. Al dumneavoastră confrate întru Cristos Isus”. Semnătura. Către prea Cucernicia sa Pr. Dumitru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Cu nimbul strălucind al Cucii S-adune suflete-n topaze Ce răspândi-vor mii de raze Pe altare ... Din tot creatul își găsește: Prieteni, frați, surori și rude ... Un lup dușman, smerit s-aude Și prietenos cu laba-ntinsă Declară dușmănia stinsă ... Ba chiar și moartea îi e soră Că-i dă în cea din urmă oră Paradisul ... Din ploaie, vânt sau chiar furtună Din păsări, flori și limpezi ape Nu e nimic ce să îi scape ... Pe cer cu stele
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
General de Amnistie, a început un apostolat rodnic în Moldova. A fost numit paroh de Barticești, unde a cucerit inimile pentru Dumnezeu și biserică. Avea aproape zilnic 500 de persoane la Sfânta Împărtășanie. Au dispărut multe obiceiuri rele din popor: dușmăniile, bețiile și înjurăturile. A reparat, mărit și înfrumusețat biserica satului. A realizat un complex de țesături de covoare în sat pentru ca tinerele fete să nu mai alerge la oraș, ori în alte părți după serviciu, pereclitându-și floarea cea mai delicată
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de circulație și ajungând până la măsluita amiciție la toartă, au pus cu toții umărul la frica celorlalți. Azi, în schimb, în România ca și în toate celelalte dictaturi stinse din Europa de Est, vânturătorii-de-rele așteaptă intrarea în „mocirla capitalistă“, după cum numeau ei cu dușmănie și invidie, până la prăbușirea dictaturilor, Europa occidentală. Europa, care acum ar urma să le-aducă profit, a însemnat pentru ei mai întâi o prăbușire lăuntrică pricinuită de pierderea puterii lor. Dar între timp s-au pus din nou pe picioare
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Nasul îmi era jupuit pe o porțiune apreciabilă și mă ustura cumplit, iar pe umerii obrajilor simțeam ghearele ascuțite ale murilor tăioși care se repeziseră la obrazul meu ca la cel mai declarat inamic al rugurilor târâtoare... Era parcă o dușmănie, o incompatibilitate perenă între cele două regnuri: cel animal și cel vegetal, intrate într-un conflict ireconciliabil. Arătam asemenea unui pugilist amator făcut K.O. de lovitura tehnică a unui profesionist și salvat de intervenția rapidă și salutară a arbitrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]