1,087 matches
-
Kraina (Kranjska - 1335), Triest (Trst - 1383), Görz (Gorica - 1500), cunoscând, în secolele XV-XVII o puternică colonizare germană. După o efemeră includere în Provincia Ilire, sub controlul lui Napoleon I (1809-1813), Slovenia reintră sub stăpânirea Austriei, statut menținut și după instituirea dualismului austro-ungar din 1867. Mișcarea de emancipare natională, dezvoltată în secolul XIX, impune, dupa prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, aderarea la 1.12.1918, la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (din 1929 Regatul Iugoslavia). Etnici sloveni trăiesc după 1918 și
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
ul reprezintă o mișcare religioasă apărută în Persia către sfârșitul secolului al V-lea. A fost întemeiată de către Mazdak. Doctrina sa pornea de la același dualism al luptei dintre bine si rău, însă era formulată în termenii unui program de reforme sociale și economice. Învățătura lui Mazdak preconiza stabilirea unei păci eterne și universale, posibilă numai prin desființarea inegalității sociale care reprezenta în acea perioadă principala
Mazdakism () [Corola-website/Science/310902_a_312231]
-
() este al doilea cel mai mare cartier din Târgu Mureș situat în partea sudică al municipiului între Orașul de Jos, Cartierele Gării, Budai Nagy Antal și Tudor Vladimirescu pe terasele din partea stângă a Mureșului. În perioada dualismului au existat aici mai ales grădini. În timpul comunismului, în anii 1970, aici a fost construit primul cartier complex din oraș proiectat după noul model socialist cu artere mari, blocuri cu zece etaje, complexe comerciale, piață agroalimentară, instituții de educație, cinematografie
Dâmbul Pietros () [Corola-website/Science/309482_a_310811]
-
uitat atitudinea grănicerilor în anii revoluției din 1848. Astfel că prin dezmembrarea Scaunului filial al Tălmaciului de la „"Fundul regesc"”, racovicenii au fost declarați iobagi și li s-a luat dreptul de folosință avut până atunci asupra „munților revendicați”. Odată cu instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, situația racovicenilor a cunoscut o înrăutățire progresivă pe plan social-economic. Ea își găsește expresia în „Jălania” pe care Eforia școlară și „Diregătoria” comunală a înaintat-o în anul 1872 „Comitetului Administrativ al Fondului Școlastic Grăniceresc” de la Sibiu
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
dreptunghiulară (2×3) împărțită în două jumătăți, dintre care prima este de culoare albastră, iar a doua de culoare roșie, având în centru stema localității, timbrată cu coroana murală. Combinația cromatică utilizată corespunde regulilor heraldice și celor estetice, aplicând principiul dualismului (trup și suflet, cer și pământ) și pe cel al contrastului în unitate (rece și cald la un loc). Roșul (culoare caldă) este simbolul a tot ceea ce este legat de trup și de sănătatea trupească. Totodată, roșul este asociat pământului
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
o formă de revoltă a parizienilor împotriva puterii. Poziția pe care o avea Comună din Paris era de rebeliune împotriva Parlamentului și guvernului lui Thiers. Dar Comuna nu a reușit militar să-și asigure autoritate când la conducere era un dualism. Din rivalitatea celor două tabere a avut de câștigat guvernul de la Versailles. Comuna din Paris avea o comisie militară, o comisie a aprovizionării, o comisie a învățământului și comisia pentru politică externă. Dar cum Parisul era înconjurat de armata germană
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
au fost executați prin zdrobirea cu o roată de car. Ceilalți țărani erau aduși cu forța să privească tortura și execuția pentru a îi înspăimânta. Însă în timpul revoltei și răsculații s-au dedat la atrocități. După realizarea în 1867 a dualismului politic între Austria și Ungaria, Transilvania fiind reinclus în Regatul Ungariei, autoritățile de la Budapesta au adoptat o politică tot mai intensă de maghiarizare sau asimilare a minorităților etnice. În Transilvania și Banat, principala țintă a acestei politici era populația română
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
din 1814-1815 după Războaiele Napoleoniene a stabilit dominația austriacă în Europa Centrală. Totuși, negociatorii de la Viena nu au ținut cont de forța crescândă a Prusiei în rândul statelor germane, neprevăzând că Prusia avea să conteste supremația Austriei printre acestea. Acest dualism german a prezentat două soluții la problema unificării: așa-numita "Kleindeutsche Lösung", soluția Germania Mică (Germania fără Austria), sau "Großdeutsche Lösung", soluția Germania Mare (Germania împreună cu Austria). Istoricii nu au căzut încă de acord dacă Otto von Bismarck, prim-ministrul
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
pentru a promova unificarea. Această experiență a fost ecoul realizărilor comune din timpul Războaielor Napoleoniene, în deosebi al Războiului de Eliberare din 1813-1814. Creând o Germanie fără Austria, unificarea politică și administrativă din 1871 a rezolvat cel puțin temporar problema dualismului. La începutul anilor 1800, țările germanofone numărau peste 300 de entități politice din cadrul Sfântului Imperiu Roman. Dimensiunea lor varia de la cea a teritoriilor mici și complexe ale ramurilor familiei princiare Hohenlohe până la teritoriile mari și bine definite ale Regatului Bavariei
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
grupuri au oferit diferite soluții la această problemă. În soluția "Kleindeutschland" (Germania Mică), statele germane aveau să fie unite sub conducerea Prusiei; în soluția "Grossdeutschland" (Germania Mare), statele germane aveau să fie unite sub conducerea statului austriac. Această controversă, denumită dualismul german, a dominat diplomația austro-prusacă și viața politică a statelor germane timp de douăzeci de ani. Până în 1859, Wilhelm devenise regent în locul bolnavului său frate Frederic Wilhelm al IV-lea; Helmuth von Moltke cel Bătrân deținea poziția de șef al
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
declare război Prusiei, ceea ce a avut ca rezultat Războiul Franco-Prusac (1870-71). Printr-o combinație între diplomația și conducerea politică a lui Bismarck, reorganizarea militară a lui von Roon și strategia militară a lui Moltke, Prusia a ieșit din perioada de dualism german ca statul ce putea să reprezinte și să protejeze cu cea mai mare credibilitate interesele germane. Prusia a demonstrat restului statelor germane că niciuna dintre semnatarele europene ale tratatului de pace din 1815 nu putea susține puterea Austriei în
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
obscuritate, ascundere, incompatibil cu puterile noastre de înțelegere. Omul nu este coesențial dumnezeirii, prin urmare unirea cu Dumnezeu nu are loc printr-o esență comună (fie ea intelectul), ci prin lucrare sau energie. Varlaam îl va acuza pe Palamas de dualism, spunând că acesta susține existența a două naturi divine: una esențială și una manifestă. Or, Dumnezeu nu este decât unul, va spune Varlaam, distincția între esență și lucrare nefiind decât aparentă, adică ceea ne apare nouă, în calitate de creaturi. În 1334
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
compune Gnosticismul. În general, sistemele Gnostice sunt superficial descrise ca fiind „dualiste” în esența lor, însemnând ca aveau perspectiva asupra lumii constând sau ce poate fi explicată ca două entități fundamentale. Hans Jonas scrie: “Trăsătura principală a gândirii gnostice este dualismul radical ce guvernează relația lui Dumnezeu cu lumea, și corespunzător aceea a omului cu lumea” În această definiție, parcurg gama de la sisteme „extreme” sau „dualist radicale” maniheiste, la mișcări gnostice clasice „slabe” sau „dualist atenuate”; Dezvoltările Valentiniene abordează o formă
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
în vede ca "auto-menținut și formând substratul" peste care conștiința este întemeiată, și "care face înțelesul posibil, [adâncește] evenimentele în experiență, este comunicată în iubire, și are o preocupare religioasă" cât și "o relație specială cu moartea". Îndepărtându-ne de dualismul cartezian "între realitatea noastră tangibilă și stările interioare ale minții," Hillman ia poziția Neoplatonică și anume că există "o a treia, poziție de mijloc" în care sufletul sălăsluiește.. Psihologia arhetipală recunoaște această a treia poziție prin a se acorda la
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
acorda la, și deseori accepta, arhetipurile, visurile, miturile, și chiar psihopatologiile prin care sufletul, în perspectiva lui Hillman, alege să se exprime. Pentru o înțelegere contemporană a sufletului/minții și a problemei cu privire la relația la creier/corp, să considerăm respingerea dualismului minte-corp a lui Descart prin argumentul "stafia din mașinărie" a lui Gilbert Ryle, incontestabilul fin argument al lui Richard Swinburne pentru suflet, și dezvoltările făcute în neuro-știință ce cu fermitate descoperă adevărul/falsitatea conceptului de suflet/minte independentă. Filozofia minții
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Ecclesiast care el însuși a fost scris târziu, prin anii 350 î.e.n. ([...], iar limba sa e târzie, fiind presărată nu numai cu aramaisme, ci și cu elenisme (Eccl. 3:12) - Vechiul Testament, Edmond Jacob, Humanitas 1993, p. 151). Conceptul creștin despre dualismul trup-suflet își are originea în cultura Greciei antice, fiind introdus în teologia creștină din epoca timpurie de Grigroe de Nisa și Augustin. În timpul lui Iisus Hristos încă nu era clar dacă învierea e sau nu un element central al religiei
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Sufletul, astfel, nu este doar logic distinct de orice trup uman cu care este asociat; ci deasemeni este ceea ce face o persoană." Richard Swinburne, un filozof creștin al religiei de la Universitatea Oxford, a scris că "Este o frecventă critică a dualismului substanței că dualiștii nu pot spune ce sunt sufletele...Sufletele sunt subiecte imateriale cu proprietăți mentale. Au senzații și gânduri, dorințe și credințe, și îndeplinesc acțiuni intenționate. Sufletele sunt părți esențiale din ființele umane..." Originea sufletului a generato o întrebare
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
jivatman ( Sinele individual) este relaționat la Brahman (literal însemnând "Imensitatea") sau Sinele Suprem al Universului (Paramatman). Dar diferă în natura acestei realții. În Advaita Vedanta (non-dualism) Sinele Individual (jivatman) și Sinele Suprem (paramatman) sunt una și același lucru. Dvaita sau Dualismul respinge acest concept de identitate, în schimb identificând Sinele ca fiind separat dar o parte similară cu Sinele Suprem (Dumnezeu), și nu iși pierde niciodată identitatea individuală. Vishishtadvaita sau Non-dualismul calificat preia o poziție de mijloc și acceptă jivatman ca
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
dualistă există în mod spontan chiar și la copii ateilor, la o vârstă la care e de presupus că aceștia n-au dobândit încă noțiuni religioase de la mediul din afara familiei. Studiile de psihologia copilului ale lui Paul Bloom sugerează că dualismul - și deci ideea de suflet ca entitate separată de trup - se datorează incapacității creierului de a se percepe pe el însuși; acest eșec este evident în sintagme gen “trupul meu”, care sunt formulate ca și cum trupul unui individ și acest “meu
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
că de fapt “creierul este o proteză cognitivă, ceva adăugat sufletului, eului”, pentru a-i îmbunătăți acestuia “puterea de calcul”. Alături de predispoziția naturală a omului de a interpreta realitatea prin prisma antropomorfică și animistă, percepând agenți voluntari în fenomene naturale, dualismul spontan stă și el la baza ideii de suflet și explică în opinia unora refuzul multor indivizi de a accepta ceea ce Francis Crick numea “uluitoarea ipoteză”, anume că dualismul este fals și viața mentală ia naștere din procese fizice. Daniel
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
prin prisma antropomorfică și animistă, percepând agenți voluntari în fenomene naturale, dualismul spontan stă și el la baza ideii de suflet și explică în opinia unora refuzul multor indivizi de a accepta ceea ce Francis Crick numea “uluitoarea ipoteză”, anume că dualismul este fals și viața mentală ia naștere din procese fizice. Daniel Dennett a apărat ideea că strategia de supraviețuire umană depinde enorm de adoptarea unei poziții intenționate, o strategie comportamentală ce prezice acțiunile altora bazate pe speranța că și ei
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
XVII-lea heliocentrismului și în secolul al XIX-lea teoriei evoluției, dar că până la urmă aceasta s-a împăcat cu ideea că doctrinele geocentriste și creaționiste nu-s părți vitale ale credinței.; aceștia observă că în chestiunea existenței sufletului, a dualismului și deci a naturii umane, noile științe explică materialist din ce în ce mai mult din aspectele care fac persoana umană, iar aceste evoluții științifice vor reprezenta pentru religie o provocare încă și mai mare decât au făcut-o în trecut astronomia coperniciană sau
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
în trecut astronomia coperniciană sau biologia darwinistă. Sugestia lor e că orice opoziție la aceaste noi realizări științifice este contraproductivă, în măsura în care cercetătorii scripturilor creștine și evreiești știu deja de foarte mult timp că Biblia înțelegea făptura umană de maniera materialistă, dualismul trup-suflet intrând în gândirea creștină la un secol după Iisus Hristos.
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
degradat"”, după care solicită ajutor Fondului școlastic, ajutor care s-a și aprobat. În aceste împrejurări, parlamentul maghiar votează în 1868 Legea nr.XXXVIII elaborată de către Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, baronul József Eötvös de Vásárosnamény. Exprimând politica școlară a dualismului austro-ungar din 1867 prin care Transilvania a fost încorporată Ungariei, această lege cu mici modificări a reglementat problemele școlare ale împărăției până în anul 1918, când a fost abrogată. Ea prevedea introducerea limbii maghiare ca obiect de studiu obligatoriu și punerea
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
foarte pe scurt în continuare. O preocupare continuă a lui Eminescu a fost situația românilor din afara granițelor, și în primul rând a celor din Ardeal. De altfel, chiar primele articole publicate când era student la Viena conțineau o critică a dualismului austro-ungar care permitea dominația austriecilor și maghiarilor asupra celorlalte națiuni din Imperiul Austro-Ungar. Pentru aceste articole Eminescu a fost anchetat de către autoritățile ungare. Soluția pe care o propunea ca student era aceeași pe care o considera valabilă și peste zece
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]