1,270 matches
-
sistemul executivului dual, ca și cel francez, este atât de ineficient, încât nici o constituție modernă nu l-a adoptat ca model. Dar ceea ce este și mai curios este că, încă în proces de ratificare a unei Constituții Europene care menținea dualitatea executivului și care reprezintă rodul muncii unei Convenții prezidată de către fostul președinte francez Giscard d'Estaing, a început în Franța o dezbatere interesantă pentru a-și reforma propria constituție, care să abandoneze dualismul în favoarea unui sistem prezidențial. Nu trebuie decât
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de un Ministru de Externe al Uniunii când lipsesc alte tipuri de miniștri sau chiar de un Premier sau un Președinte al Uniunii, pe care să-l servească. Uniunea Europeană trebuie să tindă spre un executiv unic care să elimine această dualitate care există în prezent (Hix, 2002c). Comisia Europeană trebuie să se modeleze ca unic executiv al Uniunii, iar Consiliul se va putea astfel concentra pe funcțiile legislative. Așa cum a spus Napoleon, deliberarea este pentru comitetul celor mulți, iar acțiunea este
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
perspectiva viitorului La vremea sa, în plan filosofic, când materialismul ateu era în plină ofensivă, Paulescu avea convingerile sale de nezdruncinat, convingeri care abia în secolul al XXI-lea încep să-și dovedească veridicitatea și să-și capete adevărata valoare. Dualitatea materie- spirit astăzi este o certitudine științifică acceptată în filosofie. Energia vitală, pentru care pleda Paulescu în celebrele sale demonstrații privind morfologia vitală și fenomenologia vitală, ca și finalitatea în biologie, aveau să contribuie la fundamentarea creaționismului științific, doctrină ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fizică și psihică. Mai mult, prin evoluția sa omul și-a desăvârșit calitățile sale de ființă socială, rațională și creatoare (științifică), subordonându-și mediul în care trăiește în interesul său exclusiv. Încă din vechime gânditorii și-au dat seama de dualitatea existențială a omului: materie și spirit, dependența totală a ființei umane față de mediul fizic (dar și social) în care trăiește, de trăsăturile comportamentale specifice dar și comune lumii vii, aspecte care nu s-au schimbat de-a lungul timpului. Numeroasele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Jacques Rousseau, Bacon, Kant, Hegel, Spencer, Hume, Voltaire, Marx, Nictsche, Feuerbach, Engels, Lenin, Russel etc., au gândit lumea doar aparent diferit, plecând de la individ ca entitate, până la social ca raporturi între indivizi și lumea în care trăiesc. Dacă dintru început dualitatea materie-spirit în plan individual a fost remarcată, ulterior sistemele și curentele filosofice au variat considerabil de la negarea totală a spiritului până la supralicitarea lui, de la acceptarea materiei ca matcă a spiritului până la supremația ei absolută (materialismul, ateismul). Același lucru s-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
considera că forța care inițiază, organizează și direcționează activitatea individului este sufletul. Printre aceștia se numără și Paulescu care, cu ajutorul analogiei și experimentului, reușește să demonstreze existența reală a sufletului ca o componentă imaterială a ființei viețuitoare, ca parte a dualității materie-spirit invocată încă din antichitate. În anii 30 ai secolului al XX-lea ethologiștii considerau că este vorba de comportamente înnăscute, plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aspecte cu atât mai valabile astăzi când mijloacelor clasice li se adaugă televiziunea și comunicarea on-line, extrem de facile și penetrante, cu impact masiv în mentalul colectiv. Realizează acea punte de legătură între știință și religie, prin faptul că argumentează științific dualitatea materie spirit și imanența spiritului în raport cu materia, fundamentând astfel creaționismul științific (nu dogmatic). „Demonstrarea existenței unei cauze primare a vieții, imateriale, unice și înțelepte este terme nul sublim la care ne conduce Fiziologia’’ afirma răspicat Paulescu în lecția din l8
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu viscole de oameni ce te vor troieni“. Toate anotimpurile sunt ierni, la fel ca și anii, iar viața „finită“ pare a fi „un uragan nesfârșit“. Motivul oglinzii, care apare în începutul primei părți a romanului, reprezintă cheia înțelegerii acestei dualități dintre „El“ și „Tu“, fiind strâns legat de mecanismele eului, dar și de cele ale memoriei. Oglinda este cea care introduce cititorul în trecut, în „cea mai îndepărtată iarnă“, cea a anului 1950: „Dincolo de oglindă începu să ningă cu fulgi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor nonself, pe când, imunitatea umorală se bazează pe sinteza unor molecule efectoare denumite anticorpi sau imunoglobuline, precum și a unor proteine plasmatice cu acțiune nespecifică ce formează setul complementului. Un al doilea aspect al dualității constă în prezența organelor limfoide centrale sau primare și a organelor limfoide periferice sau secundare. Tot astfel, modularea activității limfocitelor se poate realiza fie în sens stimulator, fie în sens inhibitor. Pe de altă parte, există un răspuns imun primar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
număr mic de categorii celulare. Sistemul imunitar este considerat un adevărat sistem informațional sau „creier mobil” legat de apărarea organismului față de agresori externi și interni. Din punct de vedere structural și funcțional, sistemul de apărare al organismelor superioare prezintă numeroase dualități:- existența unui compartiment al rezistenței nespecifice și neadaptative (înnăscută) și a unui compartiment cu acțiune specifică și adaptativă (sistemul imunitar „clasic”);- prezența a două populații de limfocite (T și B), care mediază imunitatea celulară și respectiv umorală;- activitatea limfocitelor este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulară și respectiv umorală;- activitatea limfocitelor este modulată fie stimulator, fie inhibitor, sub acțiunea unor celule și a unor factori umorali;- existența organelor limfoide centrale (primare) și periferice (secundare);- existența unui răspuns imun primar și a unui răspuns imun secundar;- dualitatea structurală (două perechi de catene polipeptidice) și funcțională (bivalența) a moleculei de anticorp;- comportamentul dublu al moleculei de Ac: molecula de Ac recunoaște epitopul specific al antigenului și, la rândul ei, posedă epitopi antigenici recunoscuți de molecule cu rol de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mutilat devenind de o urâțenie realmente spectaculoasă. Faptul acesta poate fi citit în cheie mitologică. În mod cert, "asemenea creaturilor mitologice, starul se metamorfozează"8. Michael Jackson a stat întreaga viață sub semnul metamorfozei. Poate fi sugestiv definit prin anumite dualități mitologice: frumos și urât, fascinant și îngrozitor, seducător și respingător, cumpătat și desfrânat, sănătos și bolnav, cast și vicios etc. Michael Jackson întrupează idealul a milioane de oameni de pe întreaga planetă. De aceea moartea sa a provocat crize, drame și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cosmogonice românești au un caracter mai larg, probabil universal. Este ceea ce s-a observat în legătură cu motivul confruntării dintre divinitatea creatoare și adversarul ei, acesta din urmă văzut de regulă ca o putere demiurgică. Un asemenea motiv trimite către cel al dualității originare, dualitate prin care se manifestă însăși divinitatea supremă în actele ei de creație. Un alt motiv, probabil mult mai arhaic, îl reprezintă cel al colaborării între divinitatea creatoare și unele viețuitoare în scopul continuării și desăvârșirii creației. Tocmai în
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
au un caracter mai larg, probabil universal. Este ceea ce s-a observat în legătură cu motivul confruntării dintre divinitatea creatoare și adversarul ei, acesta din urmă văzut de regulă ca o putere demiurgică. Un asemenea motiv trimite către cel al dualității originare, dualitate prin care se manifestă însăși divinitatea supremă în actele ei de creație. Un alt motiv, probabil mult mai arhaic, îl reprezintă cel al colaborării între divinitatea creatoare și unele viețuitoare în scopul continuării și desăvârșirii creației. Tocmai în sensul acesta
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
de a fi receptat. El se poate realiza ca discurs, declarație, confesiune sau narare orală a unei întâmplări. Indicii gramaticali ai acestei forme de monolog dramatic sunt comuni cu ai oricărui enunț în stil direct, cu destinatar determinat. în concluzie, dualitatea text-reprezentare comportă, în dinamica teatrului, valențe inepuizabile, generate de infinitele posibilități de manifestare proprii ambelor arte, relație care nu poate fi decât o permanentă șansă dată creatorului - om de teatru sau scriitor - de a desăvârși frumosul. Matricea spectacolului nu îngrădește
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
se va păstra vechiul interes pentru transcendență, pentru eternitatea valorilor umane, realizată, însă, nu prin contemplare, nu doar prin predicarea unei speranțe iluzorii, ci prin postularea și susținerea unei metafizici active a realului, a unei dogme care a admis îndoiala, dualitatea, în ordinea deductivă rațională a înțelegerii existenței sociale. Renascentismul a fost, totuși, vremelnic și, acolo unde a putut, s-a extins ca un spirit pozitiv, cu o veritabilă iluminare spirituală, spre diverse domenii noi ale științelor naturii și ale celor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un pasaj din Caiete, Simone Weil chiar opunea libertatea verticală liberului arbitru, în măsura în care cel din urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al multiplicității. La limită, el riscă să-l întîrzie chiar în domeniul individualului. Autori contemplativi ai marilor tradiții au dat libertății un sens mai radical, legat de condiția originară a omului, model și sinteză a universului. Eliberarea verticală, ultimă, nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
moarte, paradis și infern. Ceea ce fac nu știu căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc (Romani, 7, 15 și 19). Deși cunoașterea, rațiunea, discernămîntul au, evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității în fața căreia omul are de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă realizează suveranitatea (autexousia) omului sau în calitate de voință aservită constrîngerilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și creștini, libertatea de alegere este o libertate imperfectă. Dacă, în Facerea, liberul arbitru este chipul dintîi sub care se manifestă libertatea umană, acesta nu este totuși chipul ei desăvîrșit. Liberul arbitru situează deja ființa la răscrucea dintre Unu și dualitate, o atrage deja spre domeniul multiplicității, al schimbării, al disjuncțiilor (și, ca atare, al limitărilor), al netotalității. Cîtă vreme libertatea de alegere tinde să se conserve cu orice preț, să-și rămînă sieși suficientă, ea menține ființa umană în domeniul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ajunge Peter Brown studiind concepția asupra corpului în creștinătatea timpurie, o anumită linie de gîndire occidentală a pus accentul, de la Augustin înainte, mai ales pe discordia dureroasă, aspră între suflet și carne, între voință și instinct și, în genere, pe dualitățile de tip antagonist produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori. Gîndirea europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre totalitate. Cu geometria ei, atotprezentă în civilizația europeană, crucea este imaginea alegerii care eliberează de dualitatea disjunctivă. Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în față, potrivit lui Andrei Pleșu 2 : schema inefabilă a totalității, imaginea arhetipală a contrariilor conciliate A-ți purta crucea e a mobiliza în jurul fiecărui episod de viață, în jurul fiecărei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
imposibile identități. El riscă să fie de două ori nerealist. întîi inadecvat față de majestatea Unului, pe care îl definește, în funcție de producțiile lui, drept capăt al ordinii lumii, obiectivîndu-l în această ordine. Apoi neputincios ori slab în a da seamă de dualitatea care face cu putință condiția accidentată a lumii, miop sau indiferent față de conflictele sfîșietoare, aporia, dar și fertilitatea contrariilor care lucrează în lume. Mai realistă, poate, decît monismul, gîndirea paradoxală mizează pe un dualism acut, de neresorbit într o unitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ia. Dincolo de ele și de Unitate, rămîne numele inefabil, pe care divinul și-l comunică, poate, în experiența mistică, atunci cînd ființa e zdrobită și realcătuită de cunoașterea lui. în Omul sefirotic al Cabalei, simbolizînd structura vie a lui Dumnezeu, dualitățile care desfășoară viața intra-divină decurg din unitatea Coroanei, a sefirei supreme. Dar Coroana nu e decît punctul de comunicare între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof), atît de incomprehensibil încît, din afară
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui. în Omul sefirotic al Cabalei, simbolizînd structura vie a lui Dumnezeu, dualitățile care desfășoară viața intra-divină decurg din unitatea Coroanei, a sefirei supreme. Dar Coroana nu e decît punctul de comunicare între fața interioară a divinului configurată de dualitățile sefirotice și Infinitul lui (Ein Sof), atît de incomprehensibil încît, din afară, apare drept Nimic (Ain). Evanghelia după Ioan începe prin proclamarea tensiunii unitive din inima divinului : în principiu, în unitatea treimică, Logosul e în distanță unitivă față de Dumnezeu, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]