2,465 matches
-
dulce, drag, de primăvară, dați-mi iară o vioară și arcușul să vă cânt. a început să bată vânt peste creangă, peste flori, îmi trezește noi fiori, dați-mi naiul să vă cânt. a început să bată vânt peste amintiri duioase, hai, ieșiți afar din case, primăvara să vă cânt! a deschis ochii în soare, cu destinul în spiral, a venit fără egal primăvara vrăjitoare. curg fântânile prin mine, gâlgâind izvoarele, luminează soarele raze dulci, raze divine. noaptea stelele scânteie, parcă
GLAS DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359337_a_360666]
-
și marele scriitor francez, Vavila Popovici se află în căutarea unor vremuri, întâmplări, locuri și oameni de altădată. Scriitoarea reface un traseu inițiatic și apelează, în acest drum cu valoare de simbol, la memoria afectivă, pentru că, spune ea, „un simțământ duios, dureros, care s-ar numi « dor », mă determină să scriu aceste rânduri.” Deși în mod normal, o astfel de călătorie înapoi în timp, ar trebui să fie sinonimă cu nostalgia, la Vavila Popovici elementul care „șochează” este profunda ei luciditate
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
ritmată, a primit toată emoția transmisă de Fuego. Un regal de muzică și poezie, o încântare scânteietoare, un concept fundamentat și momente ce nu pot fi descrise decât la superlativ. Structurate în două părți, spectacolele au urmat un fir narativ duios, pornind de la acorduri fine de muzică ușoară, ajungând la cadențele perfecte ale pianului iar mai apoi la ritmul alert al acordeonului și al sunetelor populare îmbogățite de vocea lui Fuego și de măiestria și virtuozitatea fraților Advahov și a lui
CE SERI MINUNATE! – CONCERTE, FUEGO LA CHIŞINĂU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359420_a_360749]
-
brumă de toamnă, Prin frunze ruginii, Tăcută, în palmă, Gândeai nebunii. Erai ca o gutuie; Te-aș fi cules de crudă, Dar, dulce-amăruie, Tu m-ai fi pus la trudă. N-ai vrut să te sărut. Vântul prins-a geme. Duioasă, mi-ai cerut Flori de crizanteme. Ți-am oferit trei flori, Un dar de-al toamnei sol. Eram doi bieți actori, Jucam și noi un rol... E iarăși toamnă. Dorul vrea să-mi cheme Acea frumoasă doamnă, Olm de crizanteme
DOUĂ CRIZANTEME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359442_a_360771]
-
fost ajuns Cervantes în Spania sa dragă de unde cu mulți ani în urmă el plecase Apoi a scris nemuritoarea sa operă a celui mai vestit hidalgo: Don Quijote de la Mancha Rătăcitorul cavaler pornit în lumea sa de aventuri cavalerești prostuțe și duioase Porni-va iarăși în galop spre mori de vânt și răul să-l ia-n piept cu lancea. Referință Bibliografică: Miguel de Cervantes y Saavedra. Din peregrinările părintelui literar al vestitului hidalgo Don Quijote de la Mancha / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
și talentului lor în firavul și nestatornicul “hopa-mitică” în care “locuiam”, se pare cu îndărătnicie și cu toate hatârârurile plumbate, vrute sau nevrute care păreau să-l stabilizeze întrucâtva... “Gongul” este declanșat de sonorități de alamuri mlădiate în linii melodice duioase și bine ritmate, iar “oda bucuriei” betoweniene și mai târziu ale “marșului nupțial” pun în mișcare, cu temperanță și echilibru “alaiul” deschizătorilor de “pârtie” afluind în “șir indian” spre altar, discret și parcă patronând într-o tăcere solemnă “scurgerea” - pe
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
Au stabilit să se vadă pană la anul nou, dar și după aceea. S-au ținut de cuvânt amândoi. Niciodată nu întârzia vreunul și se luminau la față când se vedeau. După ce ajungeau acasă, fiecare se gândea la celălalt cu duioasă grijă, întrebându-se cum a ajuns, dacă a avut probleme, dacă se simte bine, dacă s-a odihnit. Apoi, fiecare își vedea de ale lui. Era prea mare tensiune în viața fiecăruia și a celor din jur ca să mai aibă
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
feeriile toamnei care-și revarsă cu foșnet potopul bogat de frunze pe aleile tăcute. Aud cântecul meu favorit în suspinul întinderilor mari de iarbă aurie, în miez de vară, sub cerul senin, albastru, ca un antic vas. Cântecul meu e duios ca marea limpede, în care înoată pești argintii venind dinspre adâncuri. Când plec la plimbare, prin parc, o singură frunză în mâna mea îmi readuce aminte notele dulci ale cântecului meu. Atunci simt că dansez, nu că merg, iar gândurile
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
senine și pace în sufletul meu! Să alungi negura uneori greu apăsătoare de deasupra orașelor și oamenilor! Fii blând și gingaș ca o mână de mamă care-și mângâie copilul! Fii limpede și senin precum izvorul unui munte! Fii privirea duioasă a dragostei din inima unui poet! Fii veșnic generos și romantic, cântecul meu favorit! Referință Bibliografică: Cântecul meu favorit / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1132, Anul IV, 05 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta fără tine./ Când dorul apasă greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu-i cânta de jale,/ Cântă-i de jucat./ Că se uită fetele, /Fluieraș de soc/ Cum își bat cizmele,/Fluier cu noroc./ Și să-i cânți pân' dimineață
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cântecul huhurezului spintecând umbrele pădurii. O pâclă asemănătoare unui nor acoperea strălucirea lunii și atmosfera stranie din jur se accentua. De la poalele munților din apropiere răzbătea un cântec melodios. Îndemnat de un imbold necunoscut se strecură printre arborii seculari. Glasul duios continua să cânte cu un farmec aparte împletindu-se armonios cu vraja nopții. Printre tufișuri luna își revărsa razele-i reci învăluind freamătul pădurii, adierea vântului și șoaptele umbrelor. Cavalerul dădu frâu liber calului său continuând agale drumul printre stejari
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
într-o lume a poeziei... Cerul plin de stele, susurul liniștit al pîrâului de la marginea aleii, toate acestea m-au copleșit, dăruindu-mi o bucurie sufletească imensă...; Ferestrele sufletului, le-am deschis și am lăsat bucuria momentului împletit cu amintirile duioase, să se prelingă pe obraz...picătură cu picătură; eram copleșită de vraja momentului, însă, eram, în același timp, tristă... la gândul, ACASĂ! In liniștea nopții, gândeam la părinții mei...la fețele lor brăzdate de urmele vieții; simțeam cum mă mângâie
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
ți s-au rupt de la mâini iar carapacea cărnii a putrezit în tina uitării Mormântul speranței s-a demolat în sine a făcut implozie de bucurie căci totul a înflorit nădejde ca să înoți în sfârșit Ca un pește de fildeș duios în oceane de Cer.titudine în ea și în EL ai renăscut minunatule ca o trestie aprigă ca un fluier de soc ce mult zice cu Foc din PreaBlândul soroc ca o silabă de clipă n.eter.minată Foto tehnica
POEM HIERATIC XXXIX TREZIRE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360483_a_361812]
-
precum câini turbați ar rupe-n colți nevina și egoismul putred ce-l țin dușmanii-n mâini îl scuturi cu lumina cu milă pentru dânșii, cu ură pentru-al lor defect sinistru din datoria ta față de lume-ntrânșii îngropi nemernicia cântând duios cu sistru Sonnet I From fairest creatures we deșire increase, That thereby beauty's roșe might never die, But aș the riper should by time decease, His tender heir might bear his memory: But thou contracted to thine own bright
DIN CREATURI FEERICE NE-NDEAMNĂ INIMA SĂ NAȘTEM de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360507_a_361836]
-
Acasă > Poezie > Familie > MAMA Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1260 din 13 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mama Primul chip, O unduire De rafinament și de iubire Primul sentiment duios Statuia noțiunii de frumos Singurul refugiu sufletesc În care instant mă regăsesc Exemplul vieții minunate Și al valorilor trăite! Cea mai mare fericire Către univers Poartă de descoperire, Către oameni Ea este lecția de mântuire! Mama, unguent de lecuire Împărtășanie
MAMA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360524_a_361853]
-
asta nu e tot. S-a „legat” de fata asta. Cu ea are ce are. Comportamentul lui față de ea este ciudat. Când o ceartă, îi reproșează că nu învață suficient, o amenință să nu umble cu băieți. Alteori este foarte duios. Intr-un astfel de acces de duioșie a vrut s-o violeze. De atunci fata nu vrea să-l mai vadă. Eu nu mai dorm nopțile, îmi fac de treabă: gătesc, calc rufele până dimineața, să-l păzesc să nu
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
asta nu e tot. S-a „legat” de fata asta. Cu ea are ce are. Comportamentul lui față de ea este ciudat. Când o ceartă, îi reproșează că nu învață suficient, o amenință să nu umble cu băieți. Alteori este foarte duios. Intr-un astfel de acces de duioșie a vrut s-o violeze. De atunci fata nu vrea să-l mai vadă. Eu nu mai dorm nopțile, îmi fac de treabă: gătesc, calc rufele până dimineața, să-l păzesc să nu
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
pură. Imagine albastră scăldată în vis adaugă forme de alt paradis. Paradisul prințesei din turn ce așteaptă să vină un prinț să o facă mireasă. Așteaptă prințesa alesul să vină, o reverență... la soare se-nclină și cântă un cântec duios. -Hai, vino la mine prințule frumos, să facem din viață o verde grădină cu flori de iubire în dor de lumină. Dar ceasul tot trece și orele cad, bucuria din suflet devine oftat și trece și noaptea , iar dimineața toată
LORELEY SI O POVESTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360630_a_361959]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > CUPRINDE-MĂ Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Cuprinde-mă.Duioasă, spre mine te revarsă, Doi ochi deasupră-mi vreau să-mi stea făclie Cu buzele pe trup azi scrie-mi poezie Că luna să tânjească în noapte pe fereastră. Ce știe ea-ntr-a cerului răcoare ? Nimic a gheții inimi nu
CUPRINDE-MĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360750_a_362079]
-
adevărată mamă grijulie și iubitoare, i-a strâns și continuă să-i strângă în brațe pe toți vorbitorii graiului românesc, chiar și pe aceia care o necinstesc prin manelizare și nevrednice împrumuturi din alte limbi, pentru că brațele ei sunt mai duioase ca tradițiile, mai mătăsoase ca apele îmbelșugate ale Dunării și mai viguroase ca piatra caldă a Carpaților. Tocmai de-aceea, călăuziți fără greș de maica limbă pe drumurile întortocheate ale destinului istoric, românii din trecut și-au croit tainice poteci
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
Stalin, Hitler, dar prefer poezia „frumoasă și înțeleaptă”. Nu-mi plac retorii, AGITATORII, deși au fost destui poeți talentați, în special în secolul XIX, când s-au format națiunile, ca și în secolul XX. Când naționalismul a devenit ideologie. Pe lângă duiosul patriotism al lui Esenin, care încântă prin muzicalitate, Maiakovski pare un barbar, dar la noi au fost Goga, poet de mare talent, Păunescu, hiperproductiv, mai înainte Coșbuc, cel care cerea pământ, faze beethoveniene ale poeziei. Unora o să li se pară
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]
-
rădăcină, de pe valea Crișului Alb, poate că și aceasta i-a dat destinul înalt pe care l-a avut. La manifestări și diferite ocazii, îl invitau unii și alții: „Părinte, cântă-ne ceva din ale Iancului!” Și cânta tărăgănat și duios și te ducea pe meleagurile Iancului și ale lui Horea, în vremile de vrednicie ale moților. Scria cu duh deosebit despre cele vrednice de istorie ale neamului nostru. Eu l-am luat ca mentor duhovnicesc în viața mea de preot
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
a întovărășit la locul de veci în ziua de sâmbătă 17 iunie 1889. Cu această zi începe amurgul legendelor și scepticismul nostru își va ceda umbra, aurorei rozalbe. E o tristețe, oricum, să părăsim o coardă de pe care scoteam accente duioase, ori de câte ori întâmplarea ne punea față-n față cu nefericita umbră a nerăzbunatului „Luceafăr”. Fragment din “Pelerinaj la teiul sacru al lui Mihai Eminescu” -de Crispedia. Ro Evenimente de acest gen au fost destule, sperând că și cu folos. Există o
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
această rochie.Stii....câteodată stau ore în șir și încerc să îmi amintesc chipul ei dar nu reusesc.Pot doar să mă privesc în oglindă și să cred că probabil așa arată. -Dragă de tine...spuse Radella pe un ton duios strangand-o în brate.Nu te mai întrista ,că oricum, ceea ce contează să știi despre mama ta ,este caracterul ei și chiar îi semeni în această privință. Deși supărată,fata se admira în oglindă,făcând în fața Radellei câteva piruete.Rochia
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
această rochie.Stii....câteodată stau ore în șir și încerc să îmi amintesc chipul ei dar nu reusesc.Pot doar să mă privesc în oglindă și să cred că probabil așa arată.-Dragă de tine...spuse Radella pe un ton duios strangand-o în brate.Nu te mai întrista ,că oricum, ceea ce contează să știi despre mama ta ,este caracterul ei și chiar îi semeni în această privinta.Desi supărată,fata se admira în oglindă,făcând în fața Radellei câteva piruete.Rochia
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]