1,081 matches
-
care predomina terenuri cu predispoziție la alunecare și eroziune, atât la suprafață cât și în adâncime din cauza stratului litologic. Altitudinal se încadrează între 340 m și 600 m altitudinea medie fiind de 495m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (66,5%). Principalele minorități sunt cele de romi (17,45%) și maghiari (8,73%). Pentru 6,08% din populație, apartenența
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
minorități de reformați (6,73%), greco-catolici (2,04%), penticostali (1,72%) și romano-catolici (1,66%). Pentru 6,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Descoperirea unei securi de piatră cioplita la Curciu și a unor oase de mamut la Dumbrăveni, aduc ipoteza că în aria orașului au existat așezări omenești încă din paleolitic. Primele dovezi sigure de viață omenească pe aria Dumbrăvenilor au o vechime de circa 3.000 de ani, mai exact din civilizația fierului. Este vorba de un
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
cunoscută apartenența confesionala. Descoperirea unei securi de piatră cioplita la Curciu și a unor oase de mamut la Dumbrăveni, aduc ipoteza că în aria orașului au existat așezări omenești încă din paleolitic. Primele dovezi sigure de viață omenească pe aria Dumbrăvenilor au o vechime de circa 3.000 de ani, mai exact din civilizația fierului. Este vorba de un bordei hallstatian cu adâncimea de 2,5 metri în care s-a găsit un vas de lut cu caneluri, ce conținea boabe
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
zona Târnavelor. Dovadă acestei prezenței stau mai multe urne provenind dintr-un cimitir celtic ce s-au găsit, în 1970, la sud de gară actuala a orașului, între calea ferata și șoseaua națională. Tot în zona de sud a gării Dumbrăveni, la cariera de pământ, s-au găsit câteva schelete și cești dacice, care în cea mai mare parte au fost distruse de muncitorii de la cariera în timpul lucrărilor. Mai multe dovezi ale existenței dacilor pe acest teritoriu, respectiv vase mari în
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
au fost distruse de muncitorii de la cariera în timpul lucrărilor. Mai multe dovezi ale existenței dacilor pe acest teritoriu, respectiv vase mari în formă de sac cu butoni, vase-borcan, fructiere, cuptor de pâine, vase de provizii, au fost descoperite în apropierea Dumbrăvenilor, în comuna Gogan. În primul secol al erei noastre, zona Târnavei Mari a venit în contact cu împărăția română, ceea ce a permis descoperirea în Sighișoara și Laslea, a unor tezaure monetare din această epoca. Mai mult, pe lângă Dumbrăveni trecea marele
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
în apropierea Dumbrăvenilor, în comuna Gogan. În primul secol al erei noastre, zona Târnavei Mari a venit în contact cu împărăția română, ceea ce a permis descoperirea în Sighișoara și Laslea, a unor tezaure monetare din această epoca. Mai mult, pe lângă Dumbrăveni trecea marele drum român ce venea de la Apulum, pe Târnava Mare în sus, până la Odorhei și de acolo cotea la stanga spre castrele române de la Inlăceni și Sărățeni. Pe teritoriul orașului a fost găsit un tipar masiv de bronz cu conturul
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
a Comitatului Târnava datează din 1214. Comitatul se întindea la sud până la râul Târnava Mare (între Blaj și Sighișoara) și la nord de la Bălăușeri până la Iernut. Prin mijlocul comitatului trecea Târnava Mică. Comitatul cuprindea 113 localități prin care și satul Dumbrăveni. Nu se știe precis când a avut loc transformarea satului Dumbrăveni în târg. Cert este că primul document despre Dumbrăveni datează din anul 1332, cănd localitatea apare sub numele de Ebes (Sacerdotes de Ebes). În scrierea respectivă este vorba despre
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
până la râul Târnava Mare (între Blaj și Sighișoara) și la nord de la Bălăușeri până la Iernut. Prin mijlocul comitatului trecea Târnava Mică. Comitatul cuprindea 113 localități prin care și satul Dumbrăveni. Nu se știe precis când a avut loc transformarea satului Dumbrăveni în târg. Cert este că primul document despre Dumbrăveni datează din anul 1332, cănd localitatea apare sub numele de Ebes (Sacerdotes de Ebes). În scrierea respectivă este vorba despre dijma din arhidiaconatul de Târnava/ Cuculus ce o plătește preotul Hermann
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
la nord de la Bălăușeri până la Iernut. Prin mijlocul comitatului trecea Târnava Mică. Comitatul cuprindea 113 localități prin care și satul Dumbrăveni. Nu se știe precis când a avut loc transformarea satului Dumbrăveni în târg. Cert este că primul document despre Dumbrăveni datează din anul 1332, cănd localitatea apare sub numele de Ebes (Sacerdotes de Ebes). În scrierea respectivă este vorba despre dijma din arhidiaconatul de Târnava/ Cuculus ce o plătește preotul Hermann din Ebes (Ibașfalău în limba română) în suma de
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
le revin de la Ladislau, fiul lui Emeric din Ibașfalău. Într-un document din 1 mai 1399, Ibașfalăul apare sub denumirea de "Ebesfolwa". În același timp sunt amintite și satele Gogan, Ernea și Hundorf. În documente din sec XIV și XV Dumbrăveni apare sub numele de "Ebesffalwa" (satul lui Ebes), care probabil a fost numele unui stăpân feudal. Numele de Ebesffalwa se va păstra până la începutul secolului al XVIII-lea, cănd localitatea va primi alt nume. Românii îi vor spune în continuare
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
care probabil a fost numele unui stăpân feudal. Numele de Ebesffalwa se va păstra până la începutul secolului al XVIII-lea, cănd localitatea va primi alt nume. Românii îi vor spune în continuare Ibașfalău, până în anul 1918, când va fi denumit Dumbrăveni. În a doua jumătate a secolului XIV-lea, târgul Ibașfalău se dezvoltă în suprafață și că populație, ajungând pe la 700 de locuitori. În 1496, domeniul Dumbrăveni este stăpânit de familiile Bethlen, Fejerdi și Apafi. Grigore Apafi, prefect al județului Dobâca
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Românii îi vor spune în continuare Ibașfalău, până în anul 1918, când va fi denumit Dumbrăveni. În a doua jumătate a secolului XIV-lea, târgul Ibașfalău se dezvoltă în suprafață și că populație, ajungând pe la 700 de locuitori. În 1496, domeniul Dumbrăveni este stăpânit de familiile Bethlen, Fejerdi și Apafi. Grigore Apafi, prefect al județului Dobâca și locțiitorul mareșalului curții lui Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei, cumpăra în 1552 toate moșiile existente în Dumbrăveni și construiește castelul feudal în formă de cetate. În 1562
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
că populație, ajungând pe la 700 de locuitori. În 1496, domeniul Dumbrăveni este stăpânit de familiile Bethlen, Fejerdi și Apafi. Grigore Apafi, prefect al județului Dobâca și locțiitorul mareșalului curții lui Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei, cumpăra în 1552 toate moșiile existente în Dumbrăveni și construiește castelul feudal în formă de cetate. În 1562 are loc răscoală secuilor care, împreună cu iobagii români, atacă și avariază serios castelul cetate de aici, care va fi refăcut în 1564 și întărit cu noi bastioane. În 1590 Nicoale
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
care, împreună cu iobagii români, atacă și avariază serios castelul cetate de aici, care va fi refăcut în 1564 și întărit cu noi bastioane. În 1590 Nicoale Apafi, prefectul comitatului Cetatea de Baltă - Târnava, își mută sediul oficial la castelul din Dumbrăveni. În perioada frământărilor politice din martie 1605, după dizolvarea dietei, guvernatorul Transilvaniei, Gyulafi, vine în tabăra de la Dumbrăveni. Aici este atacat, în 19 martie, de generalul Gheorghe Rât și, ca urmare, fuge la Sard. În 1645 se procedează la o
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
și întărit cu noi bastioane. În 1590 Nicoale Apafi, prefectul comitatului Cetatea de Baltă - Târnava, își mută sediul oficial la castelul din Dumbrăveni. În perioada frământărilor politice din martie 1605, după dizolvarea dietei, guvernatorul Transilvaniei, Gyulafi, vine în tabăra de la Dumbrăveni. Aici este atacat, în 19 martie, de generalul Gheorghe Rât și, ca urmare, fuge la Sard. În 1645 se procedează la o nouă împărțire a domeniului Dumbrăveni între Apafești. Astfel, lui Boldisar Apafi îi revine moșia Mălâncrav și 10 case
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
din martie 1605, după dizolvarea dietei, guvernatorul Transilvaniei, Gyulafi, vine în tabăra de la Dumbrăveni. Aici este atacat, în 19 martie, de generalul Gheorghe Rât și, ca urmare, fuge la Sard. În 1645 se procedează la o nouă împărțire a domeniului Dumbrăveni între Apafești. Astfel, lui Boldisar Apafi îi revine moșia Mălâncrav și 10 case cu iobagi români la Dumbrăveni. Cum pe domeniul Dumbrăveni nu existau meseriași, sunt trimiși de la Mălâncrav un cizmar, un croitor, un rotar și un țesător. În același
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
19 martie, de generalul Gheorghe Rât și, ca urmare, fuge la Sard. În 1645 se procedează la o nouă împărțire a domeniului Dumbrăveni între Apafești. Astfel, lui Boldisar Apafi îi revine moșia Mălâncrav și 10 case cu iobagi români la Dumbrăveni. Cum pe domeniul Dumbrăveni nu existau meseriași, sunt trimiși de la Mălâncrav un cizmar, un croitor, un rotar și un țesător. În același timp Mihai Apafi I primește via din Mălâncrav și o treime din iobagii români de la Hundorf și Ernea
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Gheorghe Rât și, ca urmare, fuge la Sard. În 1645 se procedează la o nouă împărțire a domeniului Dumbrăveni între Apafești. Astfel, lui Boldisar Apafi îi revine moșia Mălâncrav și 10 case cu iobagi români la Dumbrăveni. Cum pe domeniul Dumbrăveni nu existau meseriași, sunt trimiși de la Mălâncrav un cizmar, un croitor, un rotar și un țesător. În același timp Mihai Apafi I primește via din Mălâncrav și o treime din iobagii români de la Hundorf și Ernea. După moartea lui Grigorie
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
sunt trimiși de la Mălâncrav un cizmar, un croitor, un rotar și un țesător. În același timp Mihai Apafi I primește via din Mălâncrav și o treime din iobagii români de la Hundorf și Ernea. După moartea lui Grigorie Apafi, domeniul cetății Dumbrăveni revine integral în posesia lui Mihai Apafi I care este ales principe, la Târgu Mureș, în 16 septembrie 1661. Târgul Dumbrăveni devine reședința domneasca. Dar domnia lui Mihai Apafi I nu este de bun augur deoarece ”era mai bun de
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
din Mălâncrav și o treime din iobagii români de la Hundorf și Ernea. După moartea lui Grigorie Apafi, domeniul cetății Dumbrăveni revine integral în posesia lui Mihai Apafi I care este ales principe, la Târgu Mureș, în 16 septembrie 1661. Târgul Dumbrăveni devine reședința domneasca. Dar domnia lui Mihai Apafi I nu este de bun augur deoarece ”era mai bun de popa decât de principe” (cronicarul Mihai Cserei). Îi plăcea vinul, bea o vadra de opt cupe pe zi și avea ”pasiunea
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
deoarece ”era mai bun de popa decât de principe” (cronicarul Mihai Cserei). Îi plăcea vinul, bea o vadra de opt cupe pe zi și avea ”pasiunea de a drege mereu oroloage”. La 27 noiembrie 1685 Mihai Apafi I semnează la Dumbrăveni, împreună cu Antidie Dunot, trimisiul împăratului Austriei, un tratat prin care se obligă să întrețină armata imperiala. Unul dintre cele mai importante evenimente politice din timpul stăpânirii habsburgice este vizită împăratului Iosif al II-lea Pe când era coregent cu Maria Terezia
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
împăratului Austriei, un tratat prin care se obligă să întrețină armata imperiala. Unul dintre cele mai importante evenimente politice din timpul stăpânirii habsburgice este vizită împăratului Iosif al II-lea Pe când era coregent cu Maria Terezia, acesta a vizitat orașul Dumbrăveni în timpul călătoriei sale în Transilvania. Orașul făcea parte din cele 10 orașe libere regești din Transilvania. La 1 iunie 1773 Iosif al II-lea sosește dinspre Sighișoara la Dumbrăveni. Pe drum participa la exercițiile de arme ale trupelor habsburgice de
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
-lea Pe când era coregent cu Maria Terezia, acesta a vizitat orașul Dumbrăveni în timpul călătoriei sale în Transilvania. Orașul făcea parte din cele 10 orașe libere regești din Transilvania. La 1 iunie 1773 Iosif al II-lea sosește dinspre Sighișoara la Dumbrăveni. Pe drum participa la exercițiile de arme ale trupelor habsburgice de dincoace de Hoghilag, din jos de Birtul Pădurarului, unde erau postate batalioane de grenadieri la care Iosif al II-lea ajunge marți seara, la ora 7. După terminarea exercițiilor
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
ale trupelor habsburgice de dincoace de Hoghilag, din jos de Birtul Pădurarului, unde erau postate batalioane de grenadieri la care Iosif al II-lea ajunge marți seara, la ora 7. După terminarea exercițiilor Iosif al II-lea a intrat în Dumbrăveni unde a fost cazat în casa armeanului Martin Gaspar care ținea Hanul Ibașfalăului. În urma vizitei împărătești, pe Hanul Ibașfalăului a fost montată o placă ce avea inscripționat: "”Benedictus Iosephus ÎI Imperator Augustus atque Pius Rex Pater patriae nos hoc anno
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Benedictus Iosephus ÎI Imperator Augustus atque Pius Rex Pater patriae nos hoc anno 1773 în Junio visitavit”". După 1989 placă respectivă a fost îndepărtată de pe clădirea transformată astăzi în magazin alimentar. Frământările revoluționare din 1848 au ecou și în orașul Dumbrăveni. Orașul este cucerit în două rânduri de generalul Józef Bem care împreună cu marele revoluționar maghiar Sándor Petőfi, a poposit aici trei zile. După 1848 orașul cunoaște o perioadă de relativă liniște. Administrația orașului suferă o modificare în 1871, ajungînd sub
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]