2,664 matches
-
Tribunalul Tutova, S. Fundoianu, avocat, C. Pastia, avocat, I. Beldiman - doctor în drept, avocat, profesor la școala superioară de comerț, C. Crețu - jude - președinte de tribunal, D.R. Chirulescu, substitut de procuror la parchetul tribunalului Tutova, N. Mironescu, avocat, St. C. Dumbravă, avocat. 359 Temele revistei: „Contractul de locație de serviciu și contractul de mandat”, „Jurisprudențele instanțelor judecătorești din județul Tutova”, „Obligațiunea naturală a părinților de a‐și înzestra copiii”; natura juridică și efectele acestei obligațiuni”; „Despre constituționalitatea legilor”; „Abuzul de drept
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Th Balica, student teolog, preot Constantin P. Lupașcu ColibașiMuscel, pr. Grigore Enăchescu comuna Viișoara, județul Olt, ec. Gh. Șușnea de la Huși, D. Năstase, învățător PuntișeniTutova, Al. Luntraru Iași, pr. Vasile Nacu Bălășești, pr. ec. A.C. Cosma, Bâlca-Putna, pr.ec. D. Dumbravă, Bârlad, Marin Benghiuj, învățător Crețești Fălciu. Un loc important îl ocupa traducerile realizate de pr. loan D. Leon (din franțuzește), D. Năstase, din Ludwig Bechstein, Valeriu Docna (din sârbește), Elena I. Leon (din franceză). În „Lumina" de la Costești mai semnau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Păstorul Tutovei , revista Asociației preoților din județul Tutova, apare lunar, cu deosebire în lunile de vacanță iulie și august, sub auspiciile unui comitet de conducere alcătuit din: președinte - protoiereu Grigore A. Dimitriu, vicepreședinte , pr. Ilarion Dodu - Drujești, casier pr. D. Dumbravă - Bârlad; secretar - preot N. Moise - Bârlad, membrii: preot Vasile Alecu - Bârlad, preot Gh. Dumbravă - Puești, preot Gh. Giurcanu - Unțești și preot Ioan Leon - Costești. Redacția revistei la preot I. Gh. Chirvase - Bârlad, preot Al. Gâlea - Bârlad, preot C.P. Belde - Perieni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de vacanță iulie și august, sub auspiciile unui comitet de conducere alcătuit din: președinte - protoiereu Grigore A. Dimitriu, vicepreședinte , pr. Ilarion Dodu - Drujești, casier pr. D. Dumbravă - Bârlad; secretar - preot N. Moise - Bârlad, membrii: preot Vasile Alecu - Bârlad, preot Gh. Dumbravă - Puești, preot Gh. Giurcanu - Unțești și preot Ioan Leon - Costești. Redacția revistei la preot I. Gh. Chirvase - Bârlad, preot Al. Gâlea - Bârlad, preot C.P. Belde - Perieni - Tutova. Se cerea ca articolele să fie trimise pe adresa preot I. Chirvase, strada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
noastre” și ”și‐a improvizat un mic atelier în târgușorul Murgeni (Tutova)”; că „Țara de jos”, revistă de cultură și literatură din București apare în ultimul număr reorganizată „având în comitetul de conducere pe amicul și colaboratorul nostru dl. Sterian Dumbravă, cunoscutul publicist și avocat, secretarul Ligei Culturale, un element de valoare în mișcarea culturală a Bârladului. Dânsul va reprezenta revista bucureșteană în localitate.” O zi îngrozitoare la munte, poveste adevărată, semnată de Dumitru Fărcășanu, găzduiește o fotografie „Colonia de copii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sion, Dionisie Duma, Paul Blaj, Tănase Dănăilă, Vasile Sevastre Ghican, Petru Dinvale, Nicolae Chiscop, Costică Oancă, Teodora Munteanu, Gheorghe Frătiță , A.G. Secară, fiind nominalizați și unii colaboratori din Iași, Sibiu, Cluj, Israel, U.S.A. Culegerea și corectura: Ani și Bogdan Dumbravă susținută financiar de dr. Petru Blaj. Mesajul pe care-l poartă publicația, în sensul că așteaptă cu drag “comorile” cititorilor pe adresa redacției, nu știu cum poate fi perceput de solicitantul Paul Blaj din partea redacției - atâta timp cât eventualii petenți nu știu nici adresa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul nostru”, ieșit în lume de 1 aprilie 1925, tot la ...Bârlad. * Vitrina Vitrina... „Sterian Dumbravă și Jugănaru la Bârlad, ceva 442 mai târziu (după 1937) au editat revista Vitrina care era inspectată de poliție (vezi Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene”). Volumul Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” Bârlad la 100 de ani 1870 -1970 De profesor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a deschis ediția a VI-a a FESTIVALULUI NAȚIONAL al tradițiilor populare, din Sibiu, care în perioada 30 iulie - 5 august 2007 prilejuiește desfășurarea de forțe artistice greu de reîntâlnit. Ceea ce s-a programat la Muzeul în aer liber, din Dumbrava Sibiului, este, fără îndoială, unic. Spre exemplificare, enumerăm secțiunile tematice ale festivalului: Arte religioase, Arte literare, Arte muzicale, Arte ludice, Arte plastice și Arte culinare, la care se adaugă proiecț ii de 177 filme documentare. Participă județele Cluj, Dâmbovița și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în această direcție. Desigur, vom reveni. (MERIDIANUL, An IX, nr.29 (707), joi, 2 august 2007, Editorial) CA SUBIECT... VASLUIAN! Am participat ca jurnalist la Festivalul tradițiilor populare, organizat de o instituție unică în țară, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Am fost, însă și cu sufletul alături de organizatori dar și de participanți socotit că sunt, totuși, un etnolog recunoscut, devreme ce sunt inclus în Dicționarul Etnologilor Români din toate 179 timpurile ajuns la a 3-a ediție, pentru cercetările
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
între viziunea clasică și cea romantică: "Apoi de este să descrie natura în simplitatea ei (cu toate că domnului niciodată nu-i plac lucrurile simple și se nebunește după pestriț) vreun câmp vesel, un cer senin, vreo apă limpede, vreun crâng, vreo dumbravă, un deluleț, un munte, domnul Sarsailă, ca să fie înalt, îl vezi că e numai trăsnete și plesnete, numai urlete și vaiete, apșoara i se pare o mare în talazuri, câmpul păstorilor o tabără sângeroasă, fluierul o trâmbiță de-ale mari
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mlădoșenie și dându-i instincte fanatice pentru idei de o vagă măreție, Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură, a fanatismului și a despotiei. Frumosul e înlocuit prin măreț, precum colinele undoiate și munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sunt acolo înlocuite prin șesuri fără de capăt. În tendențele de cucerire, în așa-numitele misiuni istorice care-și caută marginile naturale nu e nimic dedesubt decât pur și simplu neștiința și gustul de spoliare. În zadar caută
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
semne (1982); Oase plângând (1983). Eseuri: Necuvintele (1969); Cartea de recitire (1972); Starea poeziei (Cu o prefață de Aurel Martin), 1973; Respirări (1982); Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu (1985); Ordinea cuvintelor, I-II (1985). LIVIU IOAN STOICIU Dumbrava Roșie (jud. Neamț) 19 februarie 1950 La fanion (1980); Inima de raze (1982); Când memoria va reveni (1985); O lume paralelă (1989); Poeme aristocrate (1991); Singurătatea colectivă (1996); Ruinele poemului (1997); Post-ospicii (1997). MIHAI URSACHI Strunga (Iași): 17 febr. 1941
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
el se lasă învăluit într-o lume de basm: "Un rai din basme văd printre pleoape". Este lumea de fantasme a copilăriei, un joc amețitor, între vis și realitate, pe care l-a zugrăvit atît de artistic Mihail Sadoveanu, în Dumbrava minunată. Vizitînd lacul din codru, cu fantezia sa foarte bogată, el trăiește, în adevăr, o lume de basm: "Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu aripi de fiori Muiate în miros de flori
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); plai (2); plimbare (2); relaxare (2); singurătate (2); văzduh (2); vînt (2); adînc; alinare; animale; apă; armonie; bogat; brad; brazi; bucată; bucurie; căprioară; carne; cer; cioban; ciuperci; clasă; de copaci; copil; creangă; crîng; cunoaștere; de la noi; deltă; desiș; drumeție; dumbravă; energie; eșec; excursie; falnic; fericire; frate; frică; fructe de pădure; frunte; frunză; frunziș; grătar; haiduci; haiducie; hoț; iarnă; iepuraș; îmbelșugat; înalt; întins; iubire; judecător; lin; liniștea; livadă; loc; lumină; luminat; lup; măreție; mic; minune; mioriță; mireasmă; mîncare; motiv; multe; mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); vegetație (2); acasă; afine; Amazon; ascuns; ascunzătoare; aur; basme; bătrînă; Bear Grylls; bogat; braconier; de brazi; brîndușe; cadou; campion; casă; căpșuni; cerb; cîmp; coarne; codri; cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș; grupare; gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă; imunitate; inspirație; împădurit; împădurită; împrospătare; înfioroasă; întindere; întins; înverzită; lemne, natură; loc; luptă; mărăcine; mulțime; mușchi; negru; neliniște; neștire; oaie; obscuritate; obstacol; parc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
25 septembrie 1979 Ă 373). Fantoma lui Cioran se plimbă mai ales pe-acolo. Exactă, așadar, intuiția lui Matei Vișniec. Pe Cioran îl instituie tocmai ceea ce nu este, adică absența. „Mi-e dor, zice el, de Sibiu, de Parc, de Dumbravă, de Șanta, chiar și de casa în ruină. E stupid, dar nu te poți lupta cu memoria, mai bine zis cu iluziile trecutului” (6 aprilie 1976 Ă 298). În fond, deși-și propune să nu se dăruiască decât prezentului, Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o piele / Și l-a-mpodobit cu stele, / Cu luceferi luminoși / Ca să privim și noi la ăști pacatoși; / Vineri a făcut vietățile pomântului / Și păsările cerului; / Sâmbătă a făcut Raiul la răsărit / Și cu tot felul de frumuseți l-a împodobit, / Cu dumbrăvi și cu izvoare / Și cu ape curgătoare, / Pentru toată lumea adapatoare; / Cu câmpii roditoare / Și cu flori mirositoare / Și cu păsări cântatoare."62 "Săptămâna" este prezentată ca ființă mitică a Timpului și în riturile de trecere dintre ani , într-un scenariu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sufletesc frământat, ros de neliniști. Cu trei ani înainte, în 1956, Nicolae Labiș publicase volumul "Primele iubiri", în care sublinia că facerea poeziei impune migală și transparență. În acest volum, el reînvie istoria, aureolând prezentul: Se vaită stejarii românești/ Peste Dumbrava roșie-i furtună/ Se-nalță-n cer văpăile șerpești,/ Bufniri de trunchiuri prăbușite sună,/ Și tremurând, și plâns, de după norii/ Se-arată îngrozit un colț de lună." Un adevărat infern dantesc este creat pictural în viziuni apocaliptice: "Nu-i Ștefan-vodă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
manufacturii". Bine forvmulat acest edict în contra grafomanilor acestei specii și a tipăriturilor aferente suferind de "cloroză congenitală". Autorul Istoriei... nu pregetă să dea totodată și rețeta cărților reușite pe adresa copiilor și adolescenților: sentiment, melodramă, aventură ("Singur pe lume", "Pinocchio", "Dumbrava minunată"), umor, bufonade, fantezie, feeric, fabulos, legendar (Creangă, Eminescu, Ispirescu). Oare această rețetă nu convine și cărților pentru maturi? Noi, cei mai vârstnici, nu citim oare cu aceeași emoție și uimire a copilului, "Făt Frumos din lacrimă" sau "Tinerețe fără
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I. Creangă s-a născut într-un Humulești mistic, despărțit de Târgu-Neamț, de "Ozana cea frumos curgătoare". În acest spațiu al Amintirilor din copilărie se mișcă Nică, un "copil năzdrăvan", contemplând Ozana, dumbrăvile, clăcile, țarinile, horele, rudele, lumea satului. Aici are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1911); Bordeenii și alte povestiri (1912); Un instigator (1912); Priveliști dobrogene (1914); Neamul Șoimăreștilor (1915); Foi de toamnă (1916); Umbre (1920); Cocostârcul albastru (1921); Strada Lăpușneanu (1921); Drumuri basarabe (1922); Oameni din lună (1923); Venea o moară pe Siret (1925); Dumbrava minunată (1926); O întâmplare ciudată (1929); Depărtări (1930); Măria-sa, Puiul Pădurii (1931); Nunta domniței Ruxanda (1932); Soarele în baltă sau aventurile șahului (1933); Paștile Blajinilor (1935); Ochi de urs; Valea Frumoasei (1938); Vechime (1940); Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943); Demonul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Școala primară a fost înființată în 1864. În localitate există Palatul Ghika, Monumentul Eroilor și Rezervația Botanică. Et.: ap. dohot « lichid, din coajă de mesteacăn la început, apoi din păcură, pentru ungerea roților de la căruță » d. slv. dohotü + suf. -eană. DUMBRAVA, sat aparținător de comuna Gura Văii, numit inițial Gropi, care a luat ființă prin venirea unor familii din fostul sat Dealul Săliștei. Este situat pe cursul inferior al Trotușului. Când purta numele Gropile, el îngloba satele Motocești și Păltinata. Documentar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele dicționare (Candrea - Adamescu, Șăineanu) indică o etimologie multiplă (poloneză, rusă, cehă și slovenă), în cel al lui Scriban găsim adevărata etimologie: ap. bahnò « loc mlăștinos, smârc » d. ucr. bagno (pronunțat bahno ). Atât apelativul bahnă, cât și toponimul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fost defrișat pentru agricultură și, mai ales, ca schimbare a vetrelor de sat, încât termenul curătură a devenit sinonim cu arșiță, laz, runc. Et.: ap. curătură d. cura (lat. curare ) + suf. -ătură. DEALUL POGONULUI, teren arabil în nord vestul localității Dumbrava. Numele este legat de împroprietărirea localnicilor, după reforma agrară a lui Cuza. Numele topic se leagă, deopotrivă, de natura terenului și de termenul pogon (unitate de măsură pentru terenul arabil). Et.: ap. deal d. slv. delŭ + ap. pogon (în genitiv
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]