1,473 matches
-
sovieticii nu s-au putut furișa, așa cum o făcuse otomanii, ca un pumnal în coasta Munteniei. Dar, mai ales, ne-am putut conserva posesia asupra unui teritoriu strategic care a dictat, vreme de milenii, ritmul progresului în spațiul românesc (Gurile Dunării). În această conjunctură, și-a făcut, însă, apariția Canalul Dunăre Marea Neagră de care servila orânduire comunistă s-a folosit pentru a extermina, la ordinul Moscovei, elitele naționale autentice. Pe șantierele morții sau în lagăre și-au găsit sfârșitul mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să consimtă ca eu să dispun În libertate de armata mea”; <ref> Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 41-42.</ref> </footnote>. Totuși, la insistențele Țarului Alexandru al II-lea, Domnitorul României consimte la trecerea peste Dunăre a Diviziei a IV-a, cu scopul de a ocupa cetatea Nicopolelui. În timpul unei Întrevederi cu reprezentantul francez la București, Carol I reliefa că interesul nostru și al Europei era de a se asigura deplina libertate de navigație pe Dunăre
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
întâlnește în expresii precum a lua foc, a se supăra foc, a se face foc și pară, a se face foc și pârjol, a tuna și a fulgera, a-i veni (toți) dracii, a se face leu paraleu sau mânios dunăre/dunăre de mânios/a se face dunăre (turbată). 2.5.1. Pe baza exemplelor de mai sus, putem conchide că, în limba română, câmpul idiomatic al FURIEI se organizează conform unui model cognitiv unitar, care își subordonează toate metaforele conceptuale
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în expresii precum a lua foc, a se supăra foc, a se face foc și pară, a se face foc și pârjol, a tuna și a fulgera, a-i veni (toți) dracii, a se face leu paraleu sau mânios dunăre/dunăre de mânios/a se face dunăre (turbată). 2.5.1. Pe baza exemplelor de mai sus, putem conchide că, în limba română, câmpul idiomatic al FURIEI se organizează conform unui model cognitiv unitar, care își subordonează toate metaforele conceptuale menționate
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a se supăra foc, a se face foc și pară, a se face foc și pârjol, a tuna și a fulgera, a-i veni (toți) dracii, a se face leu paraleu sau mânios dunăre/dunăre de mânios/a se face dunăre (turbată). 2.5.1. Pe baza exemplelor de mai sus, putem conchide că, în limba română, câmpul idiomatic al FURIEI se organizează conform unui model cognitiv unitar, care își subordonează toate metaforele conceptuale menționate. În cadrul acestui model cognitiv, metafora centrală
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu aveam ce să băgăm în ea. Pe ziua de 6 decembrie ne-au lăsat să ieșim pe punte, și spre partea de nord erau rușii... Vedeam puțin, era o zi urâtă, cu fulgi de zăpadă, cu vânt, cu o Dunăre pe care n-o mai văzusem niciodată așa, parcă era ca sufletele noastre... Simțeam cerul că mă presează, încearcă să se apropie de pământ, sau pământul de cer... Totul era tulbure. Dunărea și ea potrivnică, parcă și prin culoare, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sud a provinciei 226. După ocuparea orașelor Tulcea și Hârșova de către armata rusă, au fost luate măsuri pentru prevenirea unor atacuri navale turcești. În acest sens au fost instalate tunuri pe înălțimile ce domină Tulcea și au fost scufundate în Dunăre corăbii încărcate cu piatră, în dreptul satului Prislav, în aval de Tulcea 227. În amonte de Sulina au fost scufundate câteva șalupe încărcate cu nisip pentru a izola forțele navale turcești din zonă și au fost instalate câteva tunuri la Hârșova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere a Dobrogei. Avem nevoe de tote aceste sciri spre a le supune Camerelor la întâia lor convocare. Domnul Stoianovici, delegat român la Tulcea, este însărcinat de a vă da tot concursul ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sume de 1,1 milioane ruble din despăgubirea de război de 1,4 milioane de ruble datorată Rusiei, Imperiul Otoman ceda sangeacul Tulcei, adică "districtele (cazas): Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustendge și Medgidia, precum și insulele Deltei Dunărei și insula Șerpilor"336. Preocupată în cel mai înalt grad de înlăturarea tuturor consecințelor tratatului de pace de la Paris din martie 1856, diplomația țaristă a inclus, în cadrul aceluiași articol al tratatului de la San Stefano, prevederea că "Rusia neavând dorința de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
relevat și de către două telegrame expediate la 4 ianuarie 1879 la Londra de către W. A. White, reprezentant diplomatic al guvernului britanic la București. Acestea se refereau la dificultățile intervenite între cele două guverne în privința delimitării frontierei comune în zona gurilor Dunării 386. La 14 ianuarie 1879, guvernul român a decis ca un detașament al armatei române din Dobrogea să ocupe poziția strategică de la Arab-Tabia. Urmare a acestui fapt, comisarul rus din Tulcea a făcut cunoscut comandantului interimar al trupelor române din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
conform articolului 15, "libertatea tuturor cultelor", însă, preciza că "religiunea Ortodoxă a Răsăritului este religiunea dominatoare în Dobrogea"548. În privința organizării Bisericii Ortodoxe în Dobrogea, articolul 16 al legii preciza că "aceste județe [Constanța, Tulcea, n.n.] fac parte din eparhia Dunărei de Jos". Același articol preciza că "protoiereii județelor și clerul ortodox al catedralelor din Tulcea și Constanța sunt salariați de către stat"549. Conform articolului 17 al legii urmau a fi plătite de către statul român și cheltuielile cu "personalul și întreținerea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Articolul 68 prevedea că "locuitorii din Dobrogea de religiune musulmană vor forma companii și escadroane separate" iar "în uniformarea lor, care se va plăti de stat, se va păstra fesul și turbanul"658. Același articol preciza că "locuitorii țermurași ai Dunărei și Mărei Negre vor fi chemați de preferință la serviciul flotilei destinat a înlesni comunicațiunea trebuințelor administrative și militare din Dobrogea"659. Capitolul VIII al legii, intitulat " Disposițiuni generale" cuprinde articolele 69-72. Articolul 70 din cuprinsul acestui capitol preciza că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
provincie 927. Totodată, Ștefan Sturdza aprecia că "mari sunt avantagiele care se pot obține prin o bună organizare, dar cu atât mai mari și mai folositoare pentru întreaga România, prin desvălirea și propășirea ce vom ști să sădim la gurele Dunărei, acestu debușeu atât de prețios țărei noastre"928. Într-un raport datat 20 iulie 1880 și adresat ministrului de Interne de la acea dată929, referindu-se la necesitatea dezvoltării comerțului la Sulina, Ștefan Sturdza preciza: "Aici la Sulina se operează transbordarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ministru și-a făcut intrarea în incinta din facia statuei, unde afost primit de D-l M. Koiciu, primarul orașului Constanța, de D-l Remus N. Opreanu, președintele comitetului pentru ridicarea statuei, și de un public numeros. P.S.S. Parthenie, episcopul Dunărei de Jos a luat de asemenea parte la acestă serbare, la care trupele din garnisonă au adus onorurile militare cuvenite"1476. În cadrul discursului rostit cu acest prilej, domnul Remus Opreanu afirma: "(...) a fost destul ca un om, să vină din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încheierea discursului său, Dimitrie A. Sturdza îi îndemna pe participanți: "(...) să salutăm deci cu toții statuea marelui nostru poet, rădicată pe străvechiul teritoriu, ce ne-a fost dăruit de fondatorul neamului nostru și redat de Europa spre paza marelui fluviu al Dunărei"1485. O analiză de la cel mai înalt nivel al statului român asupra aparatului administrativ existent în Dobrogea la scurt timp de la unirea acestei provincii cu România a fost realizată în cadrul unui discurs rostit în fața parlamentului de la București, în anul 1883
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înainte statul român, a cărui independență fusese recunoscută oficial de către toate marile puteri europene, se va afirma puternic în relațiile internaționale și, în mod special, în regiunea balcanică, unde deținea o poziție strategică datorită controlului asupra gurilor de vărsare ale Dunării și accesului la Marea Neagră ca urmare a unirii Dobrogei cu România. România a fost un factor de stabilitate în Balcani, acest fapt fiind dovedit din nou la scurt timp după proclamarea regatului, atunci când urmare a declanșării războiului sârbo-bulgar din anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Încă din primele rânduri ale acestuia se remarca faptul că "după o trecere de 10 ani aproape, de când statul a pus temelia acestui monument, ne găsim încă la început"1720. În aceste condiții, "ținând seama de lipsurile semnalate de către Episcopul Dunărei de Jos, d. Take Ionescu, actualul Ministru de Culte 1721, a visitat catedrala și a cercetat cu amănunțime, și o dreaptă pricepere, cusururile ce trebuiau înlăturate în pictură, cum și celelalte nevoi de mobilier și construcțiune"1722. Ca urmare a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
general alfabetic al tuturor codurilor și legilor (1860-1940), Arhivele Statului, București, 1940-1941. ***, Tractatul de pace de la Berlin. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878. ***, Tractatul de Berlin urmat de protocolele congresului precum și de charta Basarabiei române, a Deltei Dunărei și a Dobrogei, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878. Hamangiu, Constantin, Codul General al României. Legi uzuale, vol. II-III, Tipografia Leon Alcalay, București, 1900. Mateescu, Tudor, Documente privind istoria Dobrogei. 1830-1877, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea economică și socială: Studiu istoric, geografic, economic, social, intelectual, rural, religios și administrativ, Tipografia Emil Storck, București, 1899. Nacian, I., I., Dobrogea. Reformele economice și sociale ce ea reclamă, Tipografia Ioan Weiss, București, 1892. Napoleon, Athanasie, Dobrogea și gurile Dunărei din punctele de vedere fisic-militar și politico-administrativ, Stabl. Grafic I. V. Socecu, București, 1896. Napoleon, Athanasie, Curs de geografie militară a României, vol. I-III, Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1897. Nazaritean, I., A., Notițe istorice și geografice asupra provinciei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 ***, Tratatul de pace de Berlin. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, Ministerul Afacerilor Străine, București, 1878; ***, Tractatul de Berlin urmat de protocolele Congresului precum și de charta Basarabiei române, a Deltei Dunărei și a Dobrogei, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878; C. D. Locusteanu, Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, Bucuresci, 1878. 2 Felix Kanitz, La Bulgarie danubienne et la Balkan. Etudes de voyage. 1860-1880, Librairie HACHETTE & C., Paris, 1882. 3 Ștefan Kimet
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
827 Ibidem, p. 376. 828 Ibidem, p. 378. 829 Ibidem, p. 360. 830 Ibidem. 831 Ibidem, p. 380. 832 Ibidem, p. 360. 833 Ibidem, p. 380. 834 Ibidem. 835 Ibidem, p. 391. 836 Ibidem. 837 Athanasie Napoleon, Dobrogea și gurile Dunărei din punctele de vedere fisic-militar și politic-administrativ, Stabl. Grafic I. V. Socecu, Bucuresci, 1896, p. 45. 838 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 391. 839 Ibidem. 840 Ibidem, p. 381. 841 Ibidem. 842 Ibidem, p. 387. 843 Ibidem, p. 389. 844
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mihai sunt întâmpinați de primarul orașului, după care s-au instalat în tribuna regală. La ora 11, din susul Dunării se ivește un vapor cu pavilionul simbolic al Casei de Hohenzollern și se apropie de țărm. Cele două monitoare de pe Dunăre trag noi salve de artilerie. Vaporul simbolic întruchipa nava „Sofia” sub pavilion austriac, cu care Regele Carol I a ajuns la Turnu Severin. Un soldat în uniformă de dorobanț salută vaporul care acostează. Primarul orașului Turnu Severin rostește un discurs
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
trăi aci fără magazin, fără școală, fără biserică, fără frizer, oameni tot timpul cu picioarele goale. Ca să mergem la satul cel mai apropiat Tufești trebuia să trecem două brațe ale Dunării, Vâlciul și Dunărea mare navigabilă zisă și Cremenea, spre deosebire de Dunărea veche ce limita Dobrogea. De la Tufești mergeam la Brăila, singurul punct serios de aprovizionare cu ceea ce se mai putea găsi În acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar cu barca. La vale
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
avut și norocul de a o avea dacăl pe minunata Doamnă Halunga, dar știu ce a însemnat și ea pentru atîtea generații de elevi. În ce mă privește, am avut ocazia s-o cunosc în acel voiaj minunat, pe apele Dunării noastre. Minunată și de neuitat întîlnire! Atmosfera era, în general, deosebit de veselă și comandantul Popescu, împreună cu întregul echipaj, făceau totul pentru a o întreține, mai ales că eram cu toții relaxați, nu erau deloc printre noi cîrcotași, cum sunt aproape cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lor, gesturile lor, vorbele lor nu trădau nici tristețe, nici îngrijorare, nici regrete. Se comportau demn, gazde desăvîrșite, față de noi, cei care le aduceam un ultim omagiu, prin vizita noastră... O mică lume care se sfîrșea în valurile învolburate ale Dunării care numai albastră nu era. Seara, la cină, pe drumul de întoarcere dintr-un loc în care niciodată, nimeni nu mai avea să meargă, atmosfera era cam apăsătoare. Desigur că dragul nostru căpitan prevăzuse această reacție, așa că organizase un joc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]