1,060 matches
-
ISTORIA NATURALĂ A COLANGIOCARCINOMULUI EXTRAHEPATIC Extensia locală și la distanță Colangiocarcinomul ductal prezintă mai rar metastaze la distanță în momentul prezentării, este mai caracteristică invazia directă în organele adiacente: ficat (tumorile perihilare), calea biliară principală, colecist, duct cistic, pancreas și duoden (tumorile distale). Tumora se poate extinde la elementele vasculare din pediculul hepatic - vena portă și artera hepatică, cu apariția invaziei vasculare, a trombozei vasculare sau a infiltrației vasculare. Invazia vasculară în trunchiul comun al venei porte sau în artera hepatică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
caracterul științific al medicinei. Herofil era din Calcedonia și în Alexandria a fost elevul lui Praxagoras din Cos. Tratatul său nu ne-a parvenit direct. Herofil s-a ocupat de creier, de meninge, nervi cranieni, zone cerebrale; ochi și membrane; duoden și epididim; ficat și funcțiile sale; inimă și circulația sângelui etc., dar și de organele de reproducere. S-a distins și ca terapeut, clinician, medic de acțiune. în registrul operațiilor sale se înscriu și amputațiile pe care, de altfel, le
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
expert în problematica leprei. Se remarcă de asemeni vestitul, marele chirurg Thoma Ionescu colaborator al lui Poirier la Tratatul de Anatomie, lui aparținându-i capitolul despre tubul digestiv (1894). El este pionierul anatomiei chirurgicale moderne aducând contribuții privind tubul digestiv, duodenul, colonul pelvian, cecul etc. Thoma Ionescu scrie și o monografie asupra sistemului simpaticului cervico-toracal. în țară i se creează catedra de anatomie topografică și clinică chirurgicală, fiind un mare profesor și creator de școală chirurgicală. Primul profesor de histologie și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
percutan are dezavantajul estetic, al pierderii crescute de bilă ce duce la dezechilibre electrolitice, malabsorbție lipidică și astfel la afectarea calității vieții. La acești pacienți, noi propunem protezarea percutană sub control radiologic, sau odată cateterizată stenoza cu fir ghid până în duoden, se poate recurge la metoda rendez-vous și se poate monta o proteză biliară retrogradă endoscopic pe firul ghid trecut transtumoral pe cale percutană. Acesta se recuperează în duoden endoscopic și pe el se va putea ușor monta o proteză biliară. Dacă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92181_a_92676]
-
protezarea percutană sub control radiologic, sau odată cateterizată stenoza cu fir ghid până în duoden, se poate recurge la metoda rendez-vous și se poate monta o proteză biliară retrogradă endoscopic pe firul ghid trecut transtumoral pe cale percutană. Acesta se recuperează în duoden endoscopic și pe el se va putea ușor monta o proteză biliară. Dacă stenoza este strânsă se pot efectua ședințe de dilatare, pentru a facilita trecerea protezei transtumoral. Neoplasmul veziculei biliare poate invada prin extindere loco-regională și cadrul duodenal, ducând
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92181_a_92676]
-
19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK) și peptid inhibitor gastric (GIP) care vor stimula contracția pilorului. Chimul care pătrunde în duoden este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK) și peptid inhibitor gastric (GIP) care vor stimula contracția pilorului. Chimul care pătrunde în duoden este hiperton, iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK) și peptid inhibitor gastric (GIP) care vor stimula contracția pilorului. Chimul care pătrunde în duoden este hiperton, iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și peptid inhibitor gastric (GIP) care vor stimula contracția pilorului. Chimul care pătrunde în duoden este hiperton, iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ale proteinelor rezultând polipeptide mai mici. Labfermentul determină coagularea laptelui în stomac (transformarea cazeinogenului solubil în cazeină insolubilă în prezența ionului de calciu) permițând separarea laptelui într-o fracțiune solidă care rămâne în stomac și una lichidă evacuată rapid în duoden. Este important la sugar, acesta putând să primească o cantitate apreciabilă de lapte în 24 de ore în raport cu volumul său gastric redus. Factorul intrinsec Castle este o glicoproteină secretată de către celulele parietale ale stomacului. Este necesar pentru absorbția vitaminei B12
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rezistent la digestie permițând absorbția ei la nivelul ileonului. Mucusul este secretat de către celulele mucoase ale epiteliului gastric. Se dispune într-un strat subțire la suprafața celulelor epiteliale gastrice având următoarele roluri: lubrefiant pentru particulele alimentare în pasajul lor către duoden; împiedică acțiunea pepsinei și a acidului clorhidric asupra celulelor epiteliale gastrice. Mai mult, aceste celule sunt capabile să secrete cantități reduse de bicarbonat realizând astfel o dublă protecție. Acest mecanism de protecție constituie bariera de mucus bicarbonat. Mecanismul secretor al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor oxintice. c. Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care presupune atât acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale secreției gastrice. Stimularea secreției gastrice se face prin mecanism nervos și umoral. Mecanismul nervos se declanșează de către distensia mecanică a duodenului, iar mecanismul umoral stimulator este reprezentat de gastrina eliberată în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care presupune atât acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale secreției gastrice. Stimularea secreției gastrice se face prin mecanism nervos și umoral. Mecanismul nervos se declanșează de către distensia mecanică a duodenului, iar mecanismul umoral stimulator este reprezentat de gastrina eliberată în primele porțiuni ale duodenului. Mecanismele umorale inhibitoare au un rol însemnat în această fază. Enterogastronul este un hormon eliberat din celulele mucoasei duodenale la contactul cu produși de digestie gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale secreției gastrice. Stimularea secreției gastrice se face prin mecanism nervos și umoral. Mecanismul nervos se declanșează de către distensia mecanică a duodenului, iar mecanismul umoral stimulator este reprezentat de gastrina eliberată în primele porțiuni ale duodenului. Mecanismele umorale inhibitoare au un rol însemnat în această fază. Enterogastronul este un hormon eliberat din celulele mucoasei duodenale la contactul cu produși de digestie gastrică; acesta ajunge în sânge și de aici la celulele secretoare gastrice determinând inhibarea secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ajunge în sânge și de aici la celulele secretoare gastrice determinând inhibarea secreției de HCl și pepsină pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30 de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali și au rolul de a propulsa conținutul intestinal către colon. Contracția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
destinate pancreasului și a căror stimulare determină o secreție pancreatică bogată în enzime. Controlul umoral este reprezentat de gastrină care stimulează direct secreția pancreatică, dar acționează și indirect, prin stimularea secreției acide gastrice, deoarece prezența ulterior a chimului acid în duoden intensifică secreția de HCO3de către celulele canaliculare. Faza gastrică a secreției pancreatice este declanșată de prezența alimentelor în stomac. Distensia peretelui gastric determină, prin reflex vago-vagal, secreția de suc pancreatic bogat în enzime. Controlul umoral în aceasta fază se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]