11,261 matches
-
această activitate fără însă a ne afecta finanțele, nu foarte mari și nici prea sigure pe anumite segmente ale organizării festivalului. Dintre ciclurile de concerte propuse în acest an și nu numai, care sunt cele care au cel mai bun ecou la public? D.B. Greu de spus: un foarte bun succes la public a avut concertul coral din Sala Radio cu corurile Preludiu (dirijor Voicu Enăchescu) și Corul Academic Radio (dirijor Dan Mihai Goia). De asemenea, recitalul de pian Andrei Tănăsescu
Dan Buciu despre SIMN 2014 by Andra FRĂȚILĂ () [Corola-journal/Journalistic/83328_a_84653]
-
Iubitorii muzicii, prezenți la concertul respectiv, au răsplătit fără rezerve cu vii aplauze atât pe conferențiarul nonagenar sărbătorit, care a iradiat multă simpatie colectivă, cât și cei 50 de ani de peregrinări ale artei românești, prin interpretări excepționale de larg ecou internațional, pe toate meridianele lumii.
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
de dublet la "Douăzeci de ani", exclamativ și neconvingător - fruct obișnuit al voinței de a scrie, ca multe altele din întâia mea viață, de până la 34 de ani... Prozaica "Pe macara" și retoricul "Vas în furtună" sunt piese realist-socialiste, insignifiante. Ecoul din Leopardi "Valuri spre lună" îmi pare, azi, un palid exercițiu. De un succes derutant s-au bucurat cele două catrene ce compun "Somn", onorate și de o parodie voioasă a amicului Marin Sorescu în Singur printre poeți; pe aceasta
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
la muncă ori la distracție: "O piatră în apa memoriei cade reverberînd / nașterea ta. Mireasma în sălbăticia sufletului peregrin." Întîlnim o vagă neliniște, convertită în atitudine extatică: "floarea neagră, îmbobocind / din răsuflările pruncilor, din vadul / pururi deschis al somnului", cu ecouri blagiene și expresioniste, ca și plonjonul în trecut (cel puțin în primul volum, Priveliștile, cumva asociat cu fluidul ("o piatră în apa memoriei"), "ascult în trecut" șs. n., R. B.ț; "memoria unei fete dansînd", unde primul cuvînt poate însemna
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
rîu, / desculț, cu simțurile jumătate-n somn. // Vipera pe faleza de marmoră albă, / vipera roșie scînteietoare dormea. // Deasupra sa un nor de argint își lăsa ceața / în care dacă intri poți s-o întîlnești pe ea"; făcînd abstracție de posibilele ecouri de lectură ("faleza de marmoră albă") și de savantul contrapunct coloristic din restul poemului, ca și de compoziția sa, la fel de atent gîndită, acesta e reprezentativ pentru modul în care poetul (își) concepe și scrie poezia. Pentru a nu mai lungi
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
aglomerare de enunțuri foarte principiale, într-o limbă de lemn aurit, fără alt cusur decât acela de a fi lipsite de orice conținut concret. Și consecutiv, firește, astăzi ca și alte dăți, cu o eficiență nulă. Vorbe. Dovadă lipsa de ecou a evenimentului. A fost o mică vânzoleală mediatică vreo două, trei zile înainte și după semnarea "pactului", apoi s-a așternut acel silențiu rău prevestitor care urmează de obicei evenimentelor gonflate. Adevărul de necontestat e că sistemul educațional românesc se
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
acesta s-a întîmplat mai mereu, dacă ar fi să-mi amintesc repede doar acel Cum vă place cu Cheek by Jowl. Spuneam acum doi ani că găzduirea Festivalului de București sporește miza, prestigiul evenimentului, amploarea lui, numărul de spectatori, ecourile, bucuria. Am lăsat atunci la o parte greșelile pentru că orice început trebuie ocrotit și susținut. Ca și elanul de care erau cuprinși organizatorii, modestia și decența lor, faptul că își doreau să devină parte dintr-un proiect valoros și vast
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
am cunoscut, cu foarte mulți ani în urmă, și l-am apreciat, atât ca dansator clasic, pe scena Operei bucureștene, cât și ca interpret de dans contemporan, la fel de dotat, în spectacolele lui Miriam Răducanu. Apoi au ajuns până la noi doar ecouri ale strălucitei sale cariere internaționale, alături de Carla Fracci, iar în 1998, aflându-mă la Veneția, am aflat și despre o foarte interesantă coregrafie a sa, Synthesis, inspirată de creația lui Oscar Schlemmer și dedicată lui și mișcării de la Bauhaus (atenție
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
și constată surprins: "Cu excepția cîtorva pasaje cu un accentuat aer evreu, restul e excepțional. Nu știam, nu mă așteptam. Nu încape nicio îndoială că, din tot ce am scris, cartea asta rămîne". Resimte o puternică senzație de irealitate - ca un ecou din Blecher - în acel amestec de viață și moarte de la sfîrșitul războiului, cînd se trezește scriind la patru piese deodată, în vreme ce așteaptă înfricoșat și resemnat deportarea, după ce a ieșit teafăr din rebeliunea legionară, pe care "Cioculescu o judecă detașat, eu
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
forță superioară: un trăsnet îl face să ia foc și-l ucide. Romanul a fost primit cu un interes relativ în presa franceză, ceea ce se reflectă, firesc, în chip exagerat, în sensibilitatea autorului. Putem bănui febrila așteptare a consacrării după ecourile ce au pătruns în corespondența lui Adrien Le Corbeau cu unul dintre puținii scriitori francezi care-i manifestă simpatie și încredere, uitatul astăzi dramaturg și romancier Saint-Georges de Bouhélier."(pag. 155) Interesant, poate, mai mult decât alte detalii e faptul
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
încerc cititorului virtuțile curiozității și a răbdării, să afle, citind până la capăt, întâmplările cu Oona, bănuind că și el face parte din grupul infinit de copii care cresc și par să-și piardă copilăria, rămânând să-i aștepte revenirea, în ecou, în tot restul vieții. Dintre cei care o așteaptă cu ardoare și credință se aleg poeții. Oona îi vizitează în visul lor cu ochii deschiși, și acestora, printre care se numără și Daniel D. Marin (născut la Călărași în 26
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
aceea subsumată ideii de Variante la un autoportret. Ipostazele propriei existențe sunt proiectate prin strania perspectivă a unui exil abstract și ambiguu. Biografic, personalitatea scriitorului Norman Manea s-a construit la intersecția a trei experiențe: ca evreu, avea de înregistrat ecourile deportării, ipostază ce prefigurează Holocaustul; ca român, avea de depus mărturie despre condiția artistului sub dictatura comunistă; ca american, a trăit și trăiește experiența cosmopolită a deplinei libertăți de exprimare, fără a putea ignora însă riscurile societății de consum, în
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
reacție mai mult ideologică decât estetică față de impresionism. E și cazul lui Tonitza, dar desigur analogiile se opresc aici. Ceea ce este însă incontestabil e că artistul român prin prima parte a activității sale participă la o ambianță culturală în care ecourile sensibilității simboliste erau încă puternice. După 1920, pictura lui Tonitza își pierde treptat tăișul protestatar, descoperind în schimb fastul, prospețimea, rafinamentele culorii, infinitele ei posibilități. Cunoaște acum succesul răsunător de critică și de public. Umanitarismul explicit se estompează, se sublimează
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
în trenul de Sibiu, întîlnește un invalid de război care se pierde pe un peron, iar părintele-autor, care i-a dat și nume, hotărăște să nu mai facă nimic cu el. În schimb războiul, cuvîntul pe care-l pronunță cu ecou, întoarce timpul, pentru multe pagini, în pîlnia anilor '40, în Brașovul unde Petreanu face popas. Justificarea, în cheie minoră, e că "parfumul teilor de pe bulevard" îl atrage ca o altă madlenă. Ce caută Gelu în Brașovul ale cărui străzi nu
Vremuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8593_a_9918]
-
anumite compromisuri. Nimic din ce se petrecea atunci nu le da vreun semn că în viitorul apropiat va fi altfel. Ba dimpotrivă. Să ne întoarcem puțin în epocă. După moartea lui Stalin apăruseră și la noi semne timide de dezgheț, ecouri ale noului curs politic declanșat de Moscova. Regimul Dej nu i se putea opune pe față chiar să fi vrut. Admite unele relaxări. Insurecția anticomunistă din Ungaria, a cărei înăbușire Bucureștiul a sprijinit-o prompt, a creat premisele revenirii la
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
la tot ce i se pare inadecvat, deformat, eronat, nociv în spațiul vieții culturale românești în genere și a celei din Iași în special (poate că acest, explicabil, de altminteri, interes insistent pentru urbea în care domiciliază să limiteze uneori ecoul paginilor ce ni le oferă). De acord, în marea majoritate a cazurilor, cu propozițiile d-sale acide nu putem a nu le sublinia efectul pozitiv. Ele semnalează neajunsuri, racile, vicii ale "etajului" spiritual, nu o dată trecute cu vederea, subestimate în raport cu
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
prozaicul univers concret în care trăim, de ceea ce Bogza numise cândva Ťplan primarť, ducând spre ultimele consecințe proiectul autenticist al predecesorilor imediați... Forme, așadar, de post- sau neo-avangardism, ce nu reiau pur și simplu, repetitiv, idei moștenite, ci le prelungesc ecoul în Ťstări de spiritť solicitate de noul Ťpuls al vremiiť. Sunt semne că spiritul avangardei, dinamic-interogativ, rămâne în multe privințe actual și promițător de noi Ťîntoarceriť, cu consecințe benefice pentru conștiința și practica creatoare." (pag. 280) Onorantă concluzie pentru tinerii
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
reproșurile aduse de un autor de altfel el însuși foarte înzestrat, Alexandru Sever). O întristătoare probă în această direcție o formează lipsa recepției așteptate de care s-a izbit traducerea în limba franceză a Jurnalului fericirii, spre deosebire, bunăoară, de ecourile favorabile recoltate de o scriere oarecum similară, Jurnalul lui Mihail Sebastian. Neîndoios "o mare carte a secolului XX", opera "renegatului" N. Steinhardt s-a văzut în Occident complet neglijată. Nici depoziția cutremurătoare asupra sistemului concentraționar, nici experiența convertirii absolute la
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
fără a fi comparabil cu Război și pace, este totuși o "carte mare". Iris Radisch în schimb, cronicara săptămînalului "Die Zeit" se întreabă la ce slujește lectura acestui roman monstruos. Sunt doar două din puzderia de opinii contradictorii, polemice chiar. Ecoul mediatic asurzitor al unei cărți care, narînd la persoana întîi istoria unui făptaș fictiv, pătrunde în traducere și în țara foștilor făptași istorici, era previzibil. Și, cum era de așteptat, mass-media franceză a urmărit cu atenție și suficient de nuanțat
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
mai vîrtos/ Pe la Tabacii de jos,/ Unde petrec la vin bînd/ Și împreună cîntînd./ Nu poate om socoti,/ Nici de a le povesti/ Cîrcimele din București,/ Bordeile măhălești". Aceste versuri, extrase dintr-una dintre primele sale cărți, îndreptarul bețivilor, au ecouri difuze în toată opera lui Pann, iar uneori tabloul capătă mare amploare. Precum în Memorabilul...: "Sfîntul Dimitrie nu s-aprinsese/ în preajma-i focul încă ardea,/ Și Bărăția o cuprinsese,/ Ca un balaur o mistuia.// D-aci la Vergu se văzu
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
bădăran, un impotent cu ochii holbați prostește ca două blide de tinichea. Ce nu sunt în stare să spună femeile dacă vor neapărat! Replica și el, pufnind de enervare dar din principiu refuzând s-o lovească, repeta trist, ca un ecou, că viața e complicată, iar Uliana e un element care trăiește veșnic pe banii altuia, că patima beției o apucă tocmai în momentul când el se străduiește din toate puterile pentru a urca încă o treaptă spre bogăție. Ca vameșul
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
un articol calomniator despre România și poporul român, Blaga dă o replică usturătoare, intitulată " Fanteziile urâte ale unui om lipsit de frumusețe", în care demonstrează nu numai ignoranța, dar și reaua credință a defăimătorului. Activitatea lui Lucian Blaga a avut ecou în presa din țară; ziarul "Cuvântul" subliniază, într-un articol din această perioadă: "Primul început de prezentare a literaturii române publicului polonez se datorește domnului Lucian Blaga, atașat de presă la Varșovia". În același timp, mulțumit de activitatea diplomatică depusă
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
avea loc întrucît: În fond, fiecare religie este doar o religie a dragostei numai pentru cei înglobați de ea și fiecare este gata să se arate crudă și intolerantă pentru cei care nu o recunosc". Multă vreme complet lipsite de ecou, aceste observații vor fi minuțios documentate de istoricul Norman Cohn; din păcate, nu înainte de a-și găsi confirmarea tragică în întîmplările secolului XX. În The Pursuit of the Millenium: Revolutionary Millenarians and Mystical Anarchists of the Middle Ages, britanicul identifică
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
tatălui ei “Nu răspund la întrebări”, respectiv “Ministarul din cartier”. La secțiunea “Adolescent” (13- 18 ani) figurează solista de 13 ani de la același “Șimi Studio” (și de la Scoala “Octav Băncilă”), Ștefana Butnaru, cu piesa de succes din repertoriul Elenei Gheorghe, “Ecou”. Într-o ediție ulterioară, după ce a fost de două ori pe locul 2 (întrecuta de valoroasă bucureșteanca Miruna Popescu) Maria-Sabina a fost înscrisă cu piesa “Vedeta cu sute de fani”, tot de Cr. Simionică, reușind din nou să intre în
Topul micilor vedete by Livia SCURTU () [Corola-journal/Journalistic/83952_a_85277]
-
de treizeci de ani, este, precum cred că se știe, singurul muzician român tânăr care a înscris două compoziții în repertoriul Operei Române: O noapte furtunoasă, după Caragiale și Nunta în Carpați, balet a cărui muzică a găsit un rar ecou și în Germania, deși ar putea părea, la prima vedere, în afara hotarelor, prea impregnat de „exotismus”. Dar, muzica adevărată e una singură, și de aceea a putut să placă și va putea să placă în orice parte „muzicală” a lumii
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]