5,421 matches
-
dintre cei mai originali scriitori ai ultimilor ani, autor a două cărți care au surprins și au încîntat critica. Interviul pornește de la romanul său apărut la Polirom, Cine adoarme ultimul, înscris de cronicari printre cele mai importante apariții ale anului editorial. Surprinde plăcut, mai întâi, modestia autorului, fie ea și nițel jucată (căci, în fond, orice scriitor bun are orgoliul propriei valori). Iar apoi, felul în care el vorbește despre un mare coleg de breaslă, Ștefan Bănulescu, creatorul unui spațiu literar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
care "țin" sumarul: Zilele Revistei Familia, cu texte de Claudiu Komartin, Vasile Dan, Gheorghe Mocuța, Ștefan Manasia ș.a., respectiv Universitaria, cu contribuții de critică academică, riguroasă, nițel uscată. Totuși, punctul de interes al numărului ni s-a părut a fi editorialul semnat de Miron Beteg și intitulat Birocrația belferilor. Pornind de la faptul că "în vară, pentru o întârziere de o zi, revista Familia a pierdut finanțarea de la AFCN", tânărul autor caută mai întâi o echivalare de efect publicistic: "doar câteva ceasuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
dintre editură și redactor apăruse încă din 1970 și se datora în principal faptului că G. Pienescu dorea să introducă note și comentarii, care sporeau dimensiunile fiecărui volum și nu fuseseră prevăzute în contractul inițial. În 1969, la reorganizarea sistemului editorial, G. Pienescu fusese transferat la Editura Enciclopedică, iar ediția trebuia să apară la Editura Minerva. Intervine ceea ce s-ar putea numi un incident sau o defecțiune de colaborare, atât între G. Pienescu și moștenitori, cât și între G. Pienescu și
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
anumită rețetă; iar de aici, pe metatextul doveditor al inteligenței, ironiei, culturii producătorului literar ce jonglează cu convențiile. Pagina de carte devine intertextuală și autoreferențială, un teren al permutărilor lingvistice sau un spațiu de un alb "semnificativ". Deși a debutat editorial în 1994 (cu volumul Firește că exagerez), Robert Șerban îmi pare un tipic poet post-"optzecist", aderent numai biologic la generația ardentă a contrariilor: sex și mistică. Placheta lui Cinema la mine-acasă, lăudată, pe coperta a IV-a, de către doi
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
Salutîri de la mare... Revista Ex Ponto, adevărata continuatoare, prin echipă și program, a prestigioasei reviste Tomis din Constanța, se situează, cu fiecare nouă apariție, în plină actualitate culturală. În cel mai recent număr al publicației (octombrie-decembrie 2006), Ovidiu Dunăreanu, semnatarul editorialului, aduce în prim-plan o revistă de limbă română din München, Observator, condusă de Radu Bărbulescu. Cititorilor le sunt oferite apoi pagini inedite din jurnalul lui Pericle Martinescu, pe care orice redacție din București ar fi fost încântată să le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
că fiecare dintre noi își va păstra rezerva disprețuitoare față cu acest calomniator ordinar și nu va aluneca pe calea violențelor împotriva cărora am protestat întotdeauna." Declarația este semnată "Studențimea universitară Iași"29. Replica lui Scorțescu n-a întîrziat. În editorialul Evenimentul și studenții 30, el invocă iarăși simpatia arătată studenților și precizează că, pe 1 octombrie chiar, la redacție au venit mai mulți studenți (dintre "cei mai de valoare"), care au protestat contra "infamiei" comise față de el. În același număr
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
a atras atenția asupra României mai mult decât orice brand de țară, mișcînd presa scrisă, vizuală și audio, politicieni și simpli cetățeni italieni, ca într-un arsenal ce trebuia să se lase cu decimarea nației române, am primit de la Centro Editoriale e Librario și de la Universita della Calabria din Italia două cărți ce aveau ca obiecte de studiu parte din operele lui Mihai Eminescu și Petru Creția. Și, uimit de situația creată de acel incident ce ascundea în el efectele integrării
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
Pisa, Florența sau Padova, unde Limba și Literatura română au devenit obiecte de studiu intens. Și poate n-o să ne mai fie rușine să fim "oameni" ai acestor locuri, așa cum a afirmat recent Mircea Cărtărescu, pe bună dreptate, în două editoriale, unul într-o revistă din Italia, și altul într-un ziar din România. Concluzionînd, "atacurile" italienilor, de acest fel, menționate în prezentul articol, ne onorează. Celelalte ne pun pe gînduri și ne trimit cu sute de ani în urmă, să
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
Gherea, Drăghicescu, Ibrăileanu, Zeletin, "continuă punctul de vedere democrat și proeuropean", "linia aceea frumoasă, europeană, din cultura română de la începutul secolului XX". Actualitatea lui E. Lovinescu, subiectul unei fructuoase dezbateri găzduite de Apostrof . O conștiință Merită citite, număr de număr, editorialele lui Augustin Buzura din revista CULTURA. În stilul său binecunoscut, de un dramatism sobru, scriitorul se pronunță asupra situației din România, care îl doare ca o rană deschisă: Avem de toate, am putea părea o țară normală, asemenea celorlalte. Din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
Ar fi timpul să ținem seama și de felul în care suntem priviți de alții. De fapt, cu cine ne mai înțelegem? Mai avem, oare, vreun prieten? Căci nici măcar Marea Neagră nu mai dă semne de blândețe..." Citatul provine dintr-un editorial publicat în nr. 45 al revistei și consacrat campaniei declanșate în Italia împotriva românilor. Departe de a aproba cu obediență această reacție xenofobă, editorialistul o condamnă în termeni severi. În același timp, însă, el denunță iresponsabilitatea politicienilor români care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
cu obediență această reacție xenofobă, editorialistul o condamnă în termeni severi. În același timp, însă, el denunță iresponsabilitatea politicienilor români care a făcut, treptat, din România o țară care mai inspiră prea puțin respect. Subiectul este dezvoltat, în continuare, în editorialul din nr. 46: "Altădată am recurs la sentimentul național, la amintirea a ceea ce am fost, la miturile împreună cu care am traversat istoria veche și pe cea nouă. Unitatea și dârzenia celor fără nume pentru care dragostea de țară era o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
Cronicar Acest lucru, ierarhia Viața Românească nr. 10 continuă ancheta despre Schimbarea la față a literaturii române. "La față" e un fel de a spune, căci schimbările vin din profunzime - scrie Nicolae Prelipceanu în editorial - și ele se datorează diferențelor de mentalitate dintre "vechii scriitori, supraviețuitorii regimului comunist, și cei noi, care erau copii cînd cu revoluția din 1989". Omul de azi - afirmă N. P. - nu mai gîndește și lucrează în perspectiva viitorului, în cazul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
Răspund, în două numere, Sanda Cordoș (Trei serii de debutanți), Liviu Antonesei (Anii nouăzeci - mai ales anii recuperărilor), Paul Cernat (O literatură a decompresiei), Nicolae Bârna (Anii '90, ai optzeciștilor întârziați) și Daniel Cristea-Enache (O nouă literatură). Iar cu debuturi editoriale importante, receptate ca atare de toți repondenții, figurează câțiva, nu mulți scriitori intrați deja în "reflexele" criticii și chiar în conștiința publicului. Vreți să știți cine sunt aceștia? Chiar vreți? Luați BUCUREȘTIUL CULTURAL și o să-i descoperiți.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
fost tradus în multe limbi străine, am fost publicat de edituri importante, sunt membru al câtorva academii și societăți academice, am fost comparat cu nume ilustre ale literaturii contemporane... Dovadă că sunt expirat! - Parcurgând paginile din Tentația risipirii și unele editoriale pe care le semnați în revista Cultura, am sesizat o radicalizare a discursului dumneavoastră. A devenit scriitorul umanist un mizantrop? - Mai mult decât mizantrop: disperat. Pur și simplu, disperat. Națiunile se pot salva, pot exista numai prin spirit. Toate câte
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
Tudorel Urian Într-unul din editorialele sale publicate în revista "Lire", iconoclastul eseist francez Frédéric Beigbeder scria despre impactul pe care îl are în lumea contemporană un joc pe calculator, numit Second life. El permite fiecăruia dintre jucătorii săi să-și aleagă o existență paralelă în
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
cărtărescian, a cărui faimă, retroactivă ce-i drept, a marcat fosforescent electoralul an 1996. Nimic nefiresc, dacă stăm să judecăm problema la rece: memorialistica onestă a unui critic literar nu poate sparge, în vremuri așa de tulburi, blocada unei piețe editoriale mici și contraproductive. Simpla expunere a cărții în vitrina unei librării postdecembriste nu putea suplini lipsa unor campanii consistente de mediatizare și a unor dezbateri analitice serioase. Iată de ce reeditarea recentă a câtorva dintre volumele lui Valeriu Cristea (de la După-amiaza
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
personalitate, atitudine și sistemă. Întâi pentru că Radu Paraschivescu a tradus, în timp, din engleză autori ca David Lodge, Nick Hornby, Salman Rushdie, John Steinbeck, Jonathan Coe. Apoi pentru că el coordonează, la Editura Humanitas, prizata colecție Râsul lumii. Apoi, pentru că scrie editoriale în extrem de populara și de profesionista Gazeta sporturilor. Apoi, pentru că, nu mai demult decât în 2006, volumul său - Ghidul nesimțitului - a avut un succes greu de pus la îndoială. Dintr-o asemenea magmă fertilă, un prozator n-are cum să
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
simpozioane, colocvii. Jurnalist la un cotidian central de mare tiraj, Dan Stanca a găsit o modalitate originală de a-și face auzit glasul în concertul marilor dezbateri de idei: prin intermediul unor opere de ficțiune. Toate romanele sale (scriitorul a debutat editorial imediat după căderea regimului comunist) sunt radiografii necruțătoare ale societății românești contemporane, dublate de interogații metafizice cu bătaie lungă. Observația directă, realistă până la limita cinismului, a jurnalistului este trecută prin filtrul maeștrilor săi sprituali René Guénon, în primul rând, dar
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
ultimilor ani purtînd titlu Mamă, vin turcii!" Pe bună dreptate Nu sunt, din păcate, prea multe lucruri de citit în numărul 7-8 al revistei craiovene Scrisul românesc, în afara câtorva articole destul de conformiste sau - vai - localiste. Mă gândesc, de pildă, la editorialul cu iz de fișă de dicționar dedicat de Florea Firan lui Ion D. Sîrbu (din care totuși se cuvine reținută cel puțin bogata fototecă pusă la dispoziție de soția autorului Jurnalului unui jurnalist fără jurnal), la paginile de poezie ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
3 pe 2007 ale revistei editate de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor, revistă intitulată incorect PRO LEX (corect, în latină, Pro lege). Ei bine, peste ce a dat Cronicarul în Pro lex (sic!) nr. 2? A dat peste un editorial intitulat " Paradoxul vremurilor noastre", plasat în fruntea revistei și semnat Octavian Paler. O colecție de platitudini agramate despre care Cronicarul nu putea să creadă că ar fi fost emise de regretatul scriitor, un om de condei care nu se juca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
despre pregătirea vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la București. (N-a fost să fie sau nu era cazul?) Poziționarea personală, cît mai în față, calcule de imagine de-a dreptul grotești și, vorba aceluiași Teodor Baconsky dintr-un editorial, încercarea multora de a părea apropiați ai Patriarhului, aceasta a fost miza multora dintre perindacii la căpătîiul acestuia. Pelerinajul miilor de ortodocși la Catedrală a fost, cred, omagiul cel mai decent și mai consistent adus controversatului Patriarh. Toți acei oameni
Morți paralele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9390_a_10715]
-
asasinat se numește Armând Stoler și, absolut întâmplător, a scris o carte numită Gnozele dualiste în Occident. Liviu Cangeopol este mai degrabă cunoscut că publicist decât că autor de ficțiune. Originar din Iași, adoptat de melting pot-ul american, debutează editorial în volum alături de Dan Petrescu (Ce-ar mai fi de spus) și colaborează la publicații precum Contrapunct, Vatra sau New York Magazine. Zâmbetul, portret al țărmului la asfințit, poate fi citit și în cheie biografica, existând personaje care împrumuta detalii din
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
a existat și un risc, nu l-am sesizat - și cum n-am urmărit nimic pentru noi, la guvernarea Coaliției, cu chiar aceasta ne-am ales. Dar pagina literară a Dreptății acelor ani rămâne cea mai bună - și nici de editorialele mele nu mi-e rușine. Trist este că, după ce magii și-au depus ofrandele la Iesle, s-au risipit. Cât îl privește pe dl. Băsescu, atâta vreme cât mandatul său este în curs nu-ți pot da un răspuns definitiv, Oricum, la
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
anul 1960. A lucrat ca profesoară de limba și literatura română și bibliograf, la Baia-Mare, iar din 1970, când s-a stabilit la Sibiu, s-a dedicat în întregime creației literare. A debutat în "Tribuna" din Cluj-Napoca, în 1971, iar editorial în 1972 la Editura "Cartea Românească", cu volumul de schițe și povestiri Sângele alb al pietrelor. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1979. A scris proze scurte, romane, cărți pentru copii, versuri, publicistică. Cărți publicate: Sângele alb al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ziarului, Victor Roncea. De altfel, acest atac împotriva lui Liiceanu n-a apărut din senin, ci la puțin timp după ce filosoful semnase un Apel "pro Băsescu", adică în favoarea celui sistematic atacat de Ziua și de Sorin Roșca Stănescu însuși, în editorialele sale. Admițînd că Ziua a pornit din motive politice operațiunea de discreditare a lui Liiceanu, asta nu schimbă cu nimic lucrurile și nu mi se pare o scuză. Cu siguranță că Roșca Stănescu însuși nu-l crede pe Gabriel Liiceanu
Fabrica de atestate S.R.S. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9483_a_10808]