38,024 matches
-
eternitatea, ea este în mod firesc una și nu poate fi despărțită. Despre aceasta depune mărturie matematica. Ca și flogistonul, și umanismul va deveni intangibil și necunoscut pentru tine, cu ținuta și demnitatea lui. Cutremurat scriu eu acestea: dreptatea socială, egalitatea, dezbaterea publică, solidaritatea între sexe, frăția, empatia, sfințenia valorii omului, principiul caracterului public, toate îți vor rămâne în veci neînțelese și necunoscute. Dacă vei găsi cândva vreun moment de plăcere înlăcrimată în muzicalitatea pe care poate că ai primit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
apărare, politică ș.a.); o funcție de reglare, de stabilizare a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; o funcție de redistribuire a veniturilor, cu scopul menținerii coeziunii sociale și asigurării egalității șanselor. 1.3.1.4. Reconsiderarea intervenției Statului Pentru neoliberali, Statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată în 1974, criză ce a pus capăt anilor de însemnată creștere economică de după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acțiunii personale, al întreprinderii eficiente, al inovației și alegerii optime a fiecăruia și mai puțin rodul redistribuirilor forțate, operate grație voinței și autorității Statului. Sistemului piețelor libere s-a dovedit mult mai eficient în acest sens. Este vorba despre înlocuirea egalității rezultatelor cu egalitatea șanselor. Desigur, aceasta nu exclude și garantează chiar mai bine principiul coeziunii sociale, care justifică echilibrarea veniturilor în favoarea per-soanelor cu mai puține oportunități, defavorizate. Multe servicii publice generează efecte de vecinătate, beneficii care nu rămîn doar în cadrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
întreprinderii eficiente, al inovației și alegerii optime a fiecăruia și mai puțin rodul redistribuirilor forțate, operate grație voinței și autorității Statului. Sistemului piețelor libere s-a dovedit mult mai eficient în acest sens. Este vorba despre înlocuirea egalității rezultatelor cu egalitatea șanselor. Desigur, aceasta nu exclude și garantează chiar mai bine principiul coeziunii sociale, care justifică echilibrarea veniturilor în favoarea per-soanelor cu mai puține oportunități, defavorizate. Multe servicii publice generează efecte de vecinătate, beneficii care nu rămîn doar în cadrul restrîns al comunității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi înțeles, necesită să se țină seama de jocurile de putere. Deci, într-un spațiu dat, Statul ar avea capacitatea de a produce și de a face respectate niște reguli de funcționare, menținînd o anumită ordine socială și o relativă egalitate între indivizi, fără a le pune în cauză libertățile. De aceea s-a putut constata, din punct de vedere istoric, o complementaritate între liberalismul economic și un sistem politic democratic și pluralist, fără a se putea susține însă că unul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
principiul legalității fiscale, prin aceea că legile sunt votate de reprezentanții contribuabililor, ale căror interese, cel puțin teoretic, le reprezintă. Legitimitatea juridică a impozitului rezidă din respectarea mai multor principii de drept fiscal, unele de natură constituțională (principiul legalității, al egalității și nediscriminării fiscale, principiul necesității, anualității, universalității impozitului ș.a.), iar altele nu (principiul teritorialității, principiul neretroactivității fiscale ș.a.). Consimțămîntul contribuabililor poate cunoaște o erodare datorată unor cauze multiple, dintre care reținem: evoluția sistemelor fiscale de la preponderența impozitelor directe, mai bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
E.Sax, A.C Rigon) consideră că nivelul optim al poverii fiscale este cel pentru care utilitatea marginală a cheltuielilor publice este egală cu utilitatea marginală a veniturilor private rămase la contribuabili. Altfel spus, presiunea optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
împiedică manifestarea indivizibilităților. Iată de ce orientarea actuală este spre tarifarea unui anumit număr de servicii, ca : autostrăzi, lucrări de artă (poduri, tunele), plaje, locuri de staționare și ...toaletele din marile aglomerări umane. 3.5.2. Alegerile fiscale Principiul democratic cere egalitate în fața impozitului. Dar ce înseamnă aici "egalitate"? Vom vedea că, în funcție de răspunsul la această chestiune, se vor construi sisteme fiscale în care va fi definită în mod diferit contribuția fiecăruia. Apoi, se pune problema metodei de încasare a impozitului. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este spre tarifarea unui anumit număr de servicii, ca : autostrăzi, lucrări de artă (poduri, tunele), plaje, locuri de staționare și ...toaletele din marile aglomerări umane. 3.5.2. Alegerile fiscale Principiul democratic cere egalitate în fața impozitului. Dar ce înseamnă aici "egalitate"? Vom vedea că, în funcție de răspunsul la această chestiune, se vor construi sisteme fiscale în care va fi definită în mod diferit contribuția fiecăruia. Apoi, se pune problema metodei de încasare a impozitului. Pentru a determina participarea fiecăruia la finanțarea Statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
atare a unor politici moderne, eficiente. 4.1. Mercantilism și democrație Creșterea nivelului de trai accentuează cererea de servicii publi-ce și caracterul lor non-comercial o amplifică încă și mai mult. În fața acestor exigențe, ridicarea veniturilor necesare este delicată, căci prin-cipiul egalității în fața impozitului are un caracter destul de vag, iar definirea materiei impozabile e dificil de făcut. Față cu această constatare, unii au propus apropierea funcționării democrației de modelul comercial. Vom vedea însă că această idee pare greu de concretizat, cu atît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Pe lîngă resursele financiare, autonomia locală presupune, desigur organe și instituții proprii de administrare și o legislație care să o respecte, mai ales în relațiile cu Statul. La toate nivelele de organizare administrativă trebuie urmărit și consfințit principiul echilibrului, al egalității relative între resursele acestora și activitățile de finanțat, în baza unor patrimonii și reguli clar stabilite. Comunitățile locale nu trebuie discriminate, spre binele tuturor. Autonomia locală se impune din considerente de eficiență mai ridicată, de mai bună cunoaștere a necesităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu provine din căutarea unui echilibru general, care ar fi de asemenea un opti-mum. "Austriecii" nu sunt, la modul propriu, continuatori ai lui Walras, care visa să ajungă prin intermediul pieței la un soi de armonie socială, dacă nu chiar la egalitate. Dimpotrivă, acești autori se bazează pe diferențele de capacitate pentru a justifica libera întreprindere și disparitățile de venituri ce rezultă de aici. Există în această perspectivă o dinamică a inegalităților și de aceea intervenția publică este considerată ca potențial perturbatoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prelungiri logice, pe care vom încerca să le urmărim în continuare. 6.1.1.3. De la reglare economică la reglare societală O primă propunere keynesiană, avant la lettre, a fost făcută în 1931 de suedezul G. Myrdal, a propos de egalitatea dintre economii și investiții. Într-adevăr, în logica liberală, orice deficit constituie o prelevare asupra unei producții private, care se face în detrimentul unei cereri private. Contracția acesteia se traduce deci printr-o economisire crescută. Cum presupunea Ricardo meditînd la deficitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
napoleoniene, orice supraconsum public este compensat de o economisire privată. Iar dacă cheltuiala publică e transformată în investiții (construcții de imobile, drumuri și alte infrastructuri), aceasta va fi deci finanțată printr-o economisire privată echivalentă, căci legea lui Say presupune egalitatea sistematică dintre economii și investiții. Această afirmație este repusă în cauză de Myrdal, care distinge între o inegalitate ex-ante și o egalitate ex-post. Într-o logică de circuit economic, putem într-adevăr distinge două faze: La începutul perioadei, ne putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și alte infrastructuri), aceasta va fi deci finanțată printr-o economisire privată echivalentă, căci legea lui Say presupune egalitatea sistematică dintre economii și investiții. Această afirmație este repusă în cauză de Myrdal, care distinge între o inegalitate ex-ante și o egalitate ex-post. Într-o logică de circuit economic, putem într-adevăr distinge două faze: La începutul perioadei, ne putem imagina o investiție superioară economiilor realizate, mai ales grație unor cheltuieli publice crescute pentru a angaja o politică de mari lucrări. Există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
De la monopolul natural la economia rețelelor Odată cu diferențierea tarifelor, a bugetelor și cu adaptarea statutului personalului, încercăm să descoperim evoluția conținutului exigenței echității ce fondează serviciul public. Concepțiilor tradiționale statutul prefigura situația tuturor salariaților, prețul identic era un semn al egalității li se substituie alte logici: statutul poate fi justificat și evoluează în numele eficienței globale și individuale și diferențierea tarifelor poate fi la originea unor transferuri mai pertinente. La aceste două mutații majore trebuie să adăugăm o a treia: noua economie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de o parte, echitatea pe de altă parte, precum și modul cum se articulează cele două părți. Din această perspectivă, ceea ce putem reține din examinarea chestiunii serviciilor publice este simplu: funcționarea serviciilor publice nu se mai poate ascunde în spatele argumentelor de egalitate și de continuitate pentru menținerea statu quo-ului reglementar. Considerațiuni legate de adaptare, transparență și de concertare sunt de asemenea luate în calcul. Cele trei exigențe nu pot fi considerate doar din punctul de vedere al firmei. Externalitățile legate de industriile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de rar la ora actuală, de martor deferent al celor mai vîrstnici, nu o dată neglijați de noile promoții de condeieri. Un martor vibrînd de interioară comprehensiune, dispus a urmări cu fidelitate graficul așteptărilor și dezolărilor acestora de la un nivel de egalitate simpatetică, de similară emoție. D-sa participă la sistemul lor de reacții, și-l asumă aidoma unui congener. Atît implacabila povară a anilor trăiți, cît și dispariția fizică a prietenilor ca și a adversarilor, desființarea biroului "Europei libere" din capitala
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
opinia unui astfel de politician, tradiția este vitală și nu poate fi respinsă în numele unui progres politic făcut în numele evoluției democratice. În schimb, pentru un iluminist, nivelarea politică este condiția atingerii binelui comun, a cărui expresie este centralizarea politică. Iar egalitatea politică cere nivelare economică, de aici efortul de a înlătura distribuția inegală a proprietății, mer-gînd pînă la considerarea proprietății drept rădăcina tuturor relelor. În canonul conservator, ideea unei societăți fără ordine și clase este inimaginabilă. Singura egalitate acceptată de un
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
centralizarea politică. Iar egalitatea politică cere nivelare economică, de aici efortul de a înlătura distribuția inegală a proprietății, mer-gînd pînă la considerarea proprietății drept rădăcina tuturor relelor. În canonul conservator, ideea unei societăți fără ordine și clase este inimaginabilă. Singura egalitate acceptată de un conservator este egalitatea în fața legii. Proprietatea privată este esențială, la fel ca și tradiția. Progresul e ceva relativ și îndoielnic, și de aceea în locul schimbărilor bruște care invocă nevoia evoluției, conservatorul preferă schimbările graduale și încetinite. Pentru
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
nivelare economică, de aici efortul de a înlătura distribuția inegală a proprietății, mer-gînd pînă la considerarea proprietății drept rădăcina tuturor relelor. În canonul conservator, ideea unei societăți fără ordine și clase este inimaginabilă. Singura egalitate acceptată de un conservator este egalitatea în fața legii. Proprietatea privată este esențială, la fel ca și tradiția. Progresul e ceva relativ și îndoielnic, și de aceea în locul schimbărilor bruște care invocă nevoia evoluției, conservatorul preferă schimbările graduale și încetinite. Pentru el, comunitatea este o totalitate organică
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]
-
felicitând concurenții pentru » excelența și maturitatea expresiei lor cinematografice ». Pe locul trei, Tudor Cristian Jurgiu (UNATC) cu scurt metrajul În acvariu, povestea unei prietenii nu ușor de dus până la capăt. Protagoniști sunt tinerii actori Maria Miu și Ionuț Vișan. La egalitate cu Jurgiu se situează Matus Vizar de la vestita școală de cinema FAMU, cu filmul Pandy. Școala din Chicago a obținut premiul întâi prin Anahita Ghazvinizadeh cu filmul Needle. Amintesc că așa a început și Porumboiu, tot la Cinéfondation.
Avem un premiu la Cannes: Cristian Tudor Jurgiu câștigător la secțiunea Cinéfondation by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/78794_a_80119]
-
comune a Republicii Socialiste România și Republicii Arabe Egipt, semnată la București la 30 iunie 1974, și al înțelegerilor convenite cu prilejul vizitelor și convorbirilor la nivel înalt, hotărîte să fundamenteze relațiile dintre ele pe principiile respectării independenței, suveranității naționale, egalității depline în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, convinse de necesitatea promovării progresului economic și social al tuturor țărilor și a cooperării între state, îndeosebi al țărilor în curs de dezvoltare, pentru eliminarea decalajului dintre acestea și statele
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
de cele două țări în dezvoltarea învățămîntului, științei, culturii și artei, ocrotirii sănătății, presei, radiodifuziunii și televiziunii, sportului și turismului, au hotărît să încheie acest acord pe baza respectării reciproce a suveranității naționale și independenței naționale, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și avantajului reciproc. Articolul 1 Cele două părți vor încuraja dezvoltarea relațiilor în domeniul învățămîntului, prin: a) promovarea cooperării între universități și alte instituții de învățămînt superior; ... b) vizite reciproce ale cadrelor didactice și funcționarilor superiori din învățămîntul
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
și plenipotențiar al Canadei CONVEN��IE CONSULARĂ între Republică Socialistă România și Republică Tunisiana Republică Socialistă România și Republică Tunisiana, în dorința de a dezvolta relațiile lor de prietenie pe baza principiilor respectării suveranității, independenței naționale, neamestecului în afacerile interne, egalității în drepturi și avantajului reciproc, dorind să reglementeze relațiile consulare, să faciliteze protecția intereselor lor, precum și a cetățenilor lor, și să stabilească drepturile și obligațiile, privilegiile și imunitățile oficiilor consulare, ale funcționarilor consulari și angajaților consulari ai țărilor lor, afirmînd
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]