2,768 matches
-
căci editurile din Londra Îi propuseseră sume imense drept preț al indiscrețiilor sale. Această tăcere, foarte delicată de altfel (pe care ducesa l-a făcut să o păstreze sau a păstrat-o din proprie inițiativă), nu a mișcat prea mult egoismul puternic al lui George al IV-lea. E drept, când a trecut prin Calais În drum spre regatul său de Hanovra (1821), cu moliciunea unui suflet blazat a aranjat lucrurile astfel Încât să poată avea loc o Împăcare; dar Brummell nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cucerit-o mai ales prin dandysmul din el, fără să se Îndoiască cineva de asta. Lauzun era demn de a fi englez. Iar dacă ar fi fost, ar fi ajuns unul dintre cei mai strălucitori dandy ai Angliei. Avea acel egoism englezesc - cel mai teribil din câte au existat vreodată, după egoismul roman. Prin ținută, prin originalitatea ei (nuanțată Însă), prin pretenția de a nu fi asemenea celorlalți, pe când ceilalți erau cu toții egali În fața lui Ludovic al XIV-lea; prin sângele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îndoiască cineva de asta. Lauzun era demn de a fi englez. Iar dacă ar fi fost, ar fi ajuns unul dintre cei mai strălucitori dandy ai Angliei. Avea acel egoism englezesc - cel mai teribil din câte au existat vreodată, după egoismul roman. Prin ținută, prin originalitatea ei (nuanțată Însă), prin pretenția de a nu fi asemenea celorlalți, pe când ceilalți erau cu toții egali În fața lui Ludovic al XIV-lea; prin sângele rece și stăpânirea de sine, prin neprevăzutul conduitei (căci una din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
va evolua spre ceea ce azi numim caracteristici, atribute ale comportamentului, ale modului de a fi în lume al omului. Omul va dezvolta într-un dualism natural individualismul și altruismul, morala pozitivă și cea negativă 160; raționalitatea și iraționalitatea; sociabilitatea și egoismul. Morala umană 161 se va forma sub această dublă calitate naturală a omului, de înger și demon. Dintre toate aceste atribute, rațiunea va fi cea care îl va ghida cel mai mult în calitatea sa de homo aeconomicus. Așa cum spune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de rudenie"167. Despre acest tip de relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința de a renunța la egoism și de a beneficia de avantajele socializării 168 și cooperării, ca ființă umană cu interese bine cunoscute și bine conștientizate. "Căile principale prin care interesele individuale conduc la cooperarea socială sunt selectate pe bază de înrudire și reciprocitate"169. În
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
realizează că împreună frica ancestrală poate deveni un sentiment ce poate fi mai ușor suportat. Locuirea împreună și așezările comune din ce în ce mai sofisticate au la bază aceeași dorință nemărturisită de a trăi mai sigur, mai ușor, mai durabil și mai mult. Egoismul este permanent învins de cooperare. Francis Fukuyama în a sa genealogie a moralei 172 își pune întrebarea "Cum reușesc agenții raționali dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Omul începe să guste cu putere din roadele muncii sale și să facă legătura între muncă (efort), rezultatele muncii, valorificarea rezultatelor muncii, satisfacțiile legate de muncă și de valorificarea rezultatelor muncii. Omul social este omul care cooperează. Cooperarea devine opusul egoismului și complementara individualismului. Civilizația umană occidentală va sta sub semnul nașterii acestui om. Există ceva natural în genealogia acestui tip de comportament uman. Frica este cea care-l determină pe om să caute sprijin în jurul său. Și acest fenomen se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Kant o oferă modului în care au apărut banii . Este vorba despre un context al plus-prodului invocat și de către Georges Bataille atunci când vorbește despre partea blestemată, care scoate omul din raiul necunoașterii nevoii și îl aruncă în iadul interesului și egoismului 398. Numim moneda un "instrument social" și în sensul în care o considerăm ca fiind apărută pe o treaptă de dezvoltare a umanității caracterizată prin: - conștiența omului ca om, individ singular în comparație cu alte animale sau specii de animale; - conștiința omului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
948. Sistemul capitalism democratic poate să atenueze puterea păcatului adică să-i retransforme energia într-o forță creatoare"949. Bătălia cu răul nu este aceea de a desființa răul, pentru că nimeni niciodată nu a reușit asta. Ultimele cercetări arată că egoismul și spiritul individualist de îmbogățire sunt identificabile genetic, medical. Socialismul și-a propus în mod permanent și chiar cu accente propagandistice hazlii de a construi un om nou, care să se situeze dincolo de proprietate,de egoism și de credința în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Ultimele cercetări arată că egoismul și spiritul individualist de îmbogățire sunt identificabile genetic, medical. Socialismul și-a propus în mod permanent și chiar cu accente propagandistice hazlii de a construi un om nou, care să se situeze dincolo de proprietate,de egoism și de credința în Dumnezeu. Eșecul a fost grav, omul păstrându-și obiceiul de a mânca, de a fura, de a avea. Ideea construcției omului nou a eșuat în construcția unui individ flămând, hoț, anemic, fără repere și fără credință
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
formă de manifestare a unei asemenea crize. Înainte de orice atunci când discutăm despre inflație, trebuie să spunem că de apariția sa nu sunt vinovați banii ci oamenii care-i folosesc. Răul care vine din folosința banului este dictat de lăcomie,răutate,egoism și pasiunea nemăsurată pentru putere. Inflația este latura întunecată a economiei,așa cum răul este partea întunecată a firii umane. Inflația este prelungirea în economie a acestui rău. Bătălia cu inflația este bătălia cu răul. Mai puține revoluții, războaie și mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
după aceea deprinde tendința de socializare, de integrare participativă, creatoare, în grup. Omul este o ființă duală, a cărui conștiință se află mereu în zbatere, interior-exterior și exterior-interior. Aducând discuția în context economie ne aflăm mereu într-o alegere între egoism și generozitate. Ne realizăm ca indivizi în colectivitate, prin muncă și efort de integrare, dar ne urmărim, în ascuns, în permanență, cu egoism, propriile scopuri. Această natură duală a ființei umane se înscrie, în mod firesc, în dualitatea lumii în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în zbatere, interior-exterior și exterior-interior. Aducând discuția în context economie ne aflăm mereu într-o alegere între egoism și generozitate. Ne realizăm ca indivizi în colectivitate, prin muncă și efort de integrare, dar ne urmărim, în ascuns, în permanență, cu egoism, propriile scopuri. Această natură duală a ființei umane se înscrie, în mod firesc, în dualitatea lumii în care trăim. Există întuneric și lumină, frig și cald, bine și rău, fericire și tristețe, viteză și repaus. În acest context, intervenția din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dreptul fiecărui individ la emancipare, la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul omului la "a avea" în raport cu ceilalți oameni și cu colectivitatea din care face parte. Sigur, socialismul a profitat de sentimentele tipic umane de invidie și egoism, de răutate a celui sărac față de cel bogat. Din acest punct de vedere putem spune că a fost o reușită. Mereu omul sărac și neajutorat va crede că ceilalți îi datorează ceva, fără ca el să încerce să ofere prea mult
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fără a se consulta cu sindicatele, adică cu reprezentanții muncitorilor. Acuzându-i pe "burghezi" de lene, Engels a adus cu adevărat lenea în rândul tuturor. Raporturile individ-societate s-au inversat iar omul devine dintr-o ființă participativă care își urmărește egoismul și interesele, un membru al "societății drepte", care așteaptă totul din exterior. Statul trebuia să ne dea apartamente, statul trebuia să ne dea loc de muncă, statul trebuie să ne școlarizeze copiii, statul trebuia să ne dea să mâncăm 1142
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aceasta se transformase în războiul birocrației cu cetățenii săi. Efectele conflictului creat și atent întreținut dintre individ și colectivitate se mai văd încă cu ochiul liber în România . Există o neîncredere patologică între oameni, iar manifestările individuale merg înspre un egoism exacerbat. Tendința spre asocieri de orice fel și este una minimă și permanent sabotată de suspiciune. Toate acestea vin, în mod evident, din zecile de ani în care aparatul de stat a cultivat delațiunea, trădarea și crima. De altfel, socialismul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cooperare economică și socială. Mereu oamenii își vor dezvolta morala, societatea, și își vor perfecționa civilizația, plecând de la dimensiunea lor individuală, egoistă. Cu noi înșine trăim tot timpul, totul se desfășoară prin raportare la noi înșine. De aceea dimensiunea individuală, egoismul ființei noastre, ne va împiedica de la recunoașterea posibilității de a ne păsa de ceilalți, mai mult decât ne pasă de noi înșine. Un alt mit, o altă utopie, este aceea că oamenii au capacitatea de a deține lucruri în comun
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sale), dar și de un număr însemnat de factori, stări și situații obiective (care nu se mai află în puterea voinței fiecărui individ). Feuerbach arată că "impulsul principal al vieții omenești este impulsul spre fericire. În el își află temei egoismul omului"1224. Dacă fericirea este temeiul oricărei existențe, atunci putem discuta despre conceptul de fericire economică, definită ca o stare de satisfacție durabilă a omului în raport cu bunurile materiale, cu avuția și banul în general? În mod sigur răspunsul este afirmativ
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
străin poporului român, în stadiul de evoluție în care el se află azi . Negarea drumului spre libertate și stat de drept vine și ca o reacție la imposibilitatea de a crea instituții și de a respecta instituțiile existente. Individualismul distructiv egoismul, ca mod de a fi, este una dintre trăsăturile distincte ale cetățeanului român. Noi nu dorim colaborarea și asocierea cu ceilalți cetățeni conaționali pentru că ei sunt întotdeauna cei răi, și nu "noi". Egoismul fără limite provoacă un fel de dramă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de a respecta instituțiile existente. Individualismul distructiv egoismul, ca mod de a fi, este una dintre trăsăturile distincte ale cetățeanului român. Noi nu dorim colaborarea și asocierea cu ceilalți cetățeni conaționali pentru că ei sunt întotdeauna cei răi, și nu "noi". Egoismul fără limite provoacă un fel de dramă la nivelul societății, pentru că omul este o ființă socială și ca atare trebuie să-și caute valorizarea și împlinirea prin socializare. Nesocializând, întrăm într-o izolare egoistă, în care vecinul ți-e dușman
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o ființă socială și ca atare trebuie să-și caute valorizarea și împlinirea prin socializare. Nesocializând, întrăm într-o izolare egoistă, în care vecinul ți-e dușman, prietenul te-a dezamăgit, copiii nu te ascultă, soția te înșeală. Izolarea prin egoism este o dramă pe care multe milioane de oameni o resimt fără a o putea numi clar, explicit și fără a putea face ceva împotriva sa. Toată lumea dorește să primească câte ceva. Șeful statului trebuie să "ne dea". Primul ministru și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dorește să primească câte ceva. Șeful statului trebuie să "ne dea". Primul ministru și Primarul, de asemenea, trebuie să "ne dea". Mereu nou suntem altfel și "ei" sunt cei cu probleme. Există aici un fel de duplicitate permanentă, găunoasă, care întreține egoismul, alienarea. Nu ne recunoaștem lipsa calităților individuale de ființe sociale, superioare, și nu recunoaștem că suntem primitivi, deși când este vorba de alții, știm exact care sunt criteriile și formele de manifestare ale primitivismului. Nu recunoaștem când ne merge bine
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
secvențială, chemată doar să evite haosul și dezordinea și nu să gestioneze viața economică. 947 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 25. 948 Vezi, pentru cercetări mai noi despre om și caracterul natural al egoismului uman și Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 949 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 76. 950 "Întrebarea dacă omul este bun sau rău constituie o interogație fundamentală pentru științele sociale. De la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 285-329. 1136 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 88. 1137 Ibidem. 1138 Ibidem. 1139 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 1140 Problema egoismului în viața personală și cea socială nu este una nouă. Libertarienii cred că egoismul și nu generozitatea împing lumea înainte. Acest lucru este un adevăr. Asocierea în societate nu trebuie confundată cu generozitatea. Iată ce spune Adam Smith: "Indivizii au
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 88. 1137 Ibidem. 1138 Ibidem. 1139 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 1140 Problema egoismului în viața personală și cea socială nu este una nouă. Libertarienii cred că egoismul și nu generozitatea împing lumea înainte. Acest lucru este un adevăr. Asocierea în societate nu trebuie confundată cu generozitatea. Iată ce spune Adam Smith: "Indivizii au întotdeauna ocazia de a-și ajuta semenii, dar este inutil pentru ei să o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]