1,494 matches
-
veac, din moși strămoși moșia, stăpânirea trecând asupra mănăstirii Moldovița, care, prin danie, deține cu titlu de proprietate ceea ce stăpâniseră fără acte locuitorii satului, care ră mân cu dreptul de posesiune și folosință. Cei care au primit dania, călugării și egumenul mănăstirii, nu aveau de unde să știe cu atâta precizie hotarele, așa cum sunt arătate în documentul fals, datat 1411, reluate în actele de întărire de mai târziu, din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea . Numai locuitorii satului, reprezentați prin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Pentru sprijinul dat de biserică în consolidarea domniei, domnii au răsplătit-o cu întinse domenii, privilegii și imunități, la care s-au adăugat, în decursul timpului, daniile făcute de boieri. Boierii mari și mici, mănăstirile, episcopiile, bisericile prin episcopi, stareți (egumeni) și preoți, primeau acte de danie, urice cu tot venitul, neștirbit, în veci, danii care nu mai puteau fi retrase, potrivit dreptului bizantin, deosebite de daniile făcute boierilor, care, la început, au avut un caracter condiționat, boierul beneficiind de danie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
așa, domnitorul Grigore Ghica scrie aceluiași Dimitrie Macri, staroste de Cernăuți, să alunge pe oamenii din Cernăuți care s-au așezat pe moșia Cuciuru Mare a mănăstirii Putna, căci zice cel care a făcut jalba către domn „regătoriul nostru Misail, egumen de Putna, că șed o samă de oameni cu case pe moșia mănăstirii, în hotarul Cuciurului și fac stricăciune și-n ierburi ce-s de fânațu cu vitele lor și-i fac satului stricare” Alte documente se referă la vecinii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ierburi ce-s de fânațu cu vitele lor și-i fac satului stricare” Alte documente se referă la vecinii mănă stirii Moldovița din satul Vama, care din sat domnesc, din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc devine sat mănăstiresc, prin rapacitatea călugărilor și egumenilor. La actul dat de Alexandru cel Bun în 1409, prin care dăruia mănăstirii veniturile vămii de la vărsarea Moldoviței în Moldova, se adaugă, printr-un fals târziu din secolul al XVIlea, hotarele satului Vama, ca și cum vama se dăruia cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
locurile lor, așa cum au procedat unii vămeni care au vândut locuitorilor din Câmpulung niște „curături”. Într-un document de la Duca vodă, dat în Iași, la 9 ianuarie 1683, se precizează: „am dat cartea domnia mea rugătorului nostru, lui Lazăr, egumen de la sfânta mănăstire Moldovița și a tot soborul de acolo ca să fie volnici și puternici cu cartea domniei mele a-și ținea și a-și apăra a lor dreaptă ocină și moșie niște curățituri ce easte la sat la Vamă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
folosință, de posesiune, provenit din statutul de țăran dependent și, eventual, s-a plătit prețul în care intra și munca depusă pentru obținerea acelei suprafețe de fânaț. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când mănăstirea Moldovița, prin egumenul Benedict, purta procese cu toți vecinii, pentru păstrarea neștirbită a hotarelor, beneficiază de o danie care ridică mai multe semne de întrebare. În actul de danie din 25 iunie 1778, se arată că „Sanda, fiica lui Ion Hasnăș, nepoata de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Moldovița fânațurile Miculile și Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor, Ioasef, egumen de Putna și adeverit de Dosoftei, episcop de Rădăuți De la prima vedere se desprinde ideea că mănăstirea Moldovița nu putea primi ceea ce îi era recunoscut de drept
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor, Ioasef, egumen de Putna și adeverit de Dosoftei, episcop de Rădăuți De la prima vedere se desprinde ideea că mănăstirea Moldovița nu putea primi ceea ce îi era recunoscut de drept prin multe confirmări și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor, Ioasef, egumen de Putna și adeverit de Dosoftei, episcop de Rădăuți De la prima vedere se desprinde ideea că mănăstirea Moldovița nu putea primi ceea ce îi era recunoscut de drept prin multe confirmări și reconfirmări asupra hotarelor moșiei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor, Ioasef, egumen de Putna și adeverit de Dosoftei, episcop de Rădăuți De la prima vedere se desprinde ideea că mănăstirea Moldovița nu putea primi ceea ce îi era recunoscut de drept prin multe confirmări și reconfirmări asupra hotarelor moșiei Vama. În cazul unui
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
măsură... Toate bune și frumoase. Învățător de vază la Școala primară de la Trei Ierarhi erai, feciorul Costică începuse școala, casă aveai la Golia... numai că nevasta nu trăgea în aceiași direcție cu dumneata. Pe ea o atrăgea din ce în ce mai mult călugărul egumen Isaia Dioclias Vicol. Așa se face că a părăsit căminul conjugal, lăsându-ți în grijă feciorul... Și parcă nu era deajuns un necaz; trebuia să mai vină și altele... Despre unul din ele spune-ne, așa cum numai dumneata știi: „Când
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
în Moldova și în raiaua Hotinului pe care le au de împărțeală cu frații și rudele lor, dând și scrisori vechi în mâna lui Vartolomei arhimandritul. într-un uric datat mai 1594 de către Aron vodă, domnul Moldovei se arată că „egumenul mănăstirii Moldovița împreună cu călugării au vândut ocina mănăstirească din privilegiul de danie a mănăstirii de la Petru voievod un sat anume Mlenăuți și cu loc pentru iaz și moară care au fost date mănăstirii Moldovița de Ștefan Tolocico și de la Anușca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
premergătoare morții, indivizii aruncați în închisoare scăpînd greu cu viață. Dacă nu erau omorîți, erau închiși în gropnițe și beciuri, de unde rar mai vedeau lumina zilei. Domnitorii încredințau frecvent dreptul de a judeca faptele mărunte boierilor sau înalților ierarhi și egumeni din mînăstiri. Ștefan cel Mare a acordat, de exemplu, mînăstirii Probota în 1472 dreptul de a-i judeca pe săteni, cu excepția crimelor și răpirilor de fete. Și Petru Vodă, în 1448, a acordat altor mînăstiri jurisdicție ecumenică, pe baza unei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alte părți și cu cei care se mutaseră în alte sate. În 1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile „goștinii și desetinii ” să fie încasate tot de egumenul M. Barnovschi. Tot documentele vremii consemnează că, în anul 1734, satul Șipote era bine populat, deși nu se cunoaște numărul de locuitori. Aceștia au fost supuși atunci la plata unui impozit, dar domnitorul Constantin Mavrocordat a acordat o scutire, luând
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul nesfârșit în care se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930) și Legende sfinte. (1947). E preocupat de viața la mănăstiri, de schiturile și chinoviile retrase, dar și de marile mănăstiri, ctitorii voievodale, de traiul călugărilor, are portrete remarcabile de monahi simpli, stareți, egumeni, arhimandriți. Iar romanul Demonul tinereții. descrie o Întâmplare petrecută chiar la schitul Vovidenia. În sfârșit, Îmi mai spune că a văzut dosarul de la CNSAS al scriitorului: era urmărit tot timpul, inclusiv În timpul verilor petrecute la Vovidenia, deși avea o poziție
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
iarnă au sosit cislenicii care au făcut cisla întregii țări a Suzdalului și a Riazanului și a Mur omului și au numit căpetenii peste zece și peste sută și peste mie și peste zece mii și au plecat în Hoardă, iar egumenii, călugării, preoții și cântăreții și cei care slujesc Maicii Domnului nu au dat cisla”. Mărturia cronicii lui Laurentie ne este confirmată și de către aceea a Cronicii Novgorodului, sub același an. „În iarna aceea au sosit solii tătarilor, scrie cronicarul, împreună cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
hanului Hoardei de Aur. Din această perioadă și de la acest recensământ a rămas în Țările Române cuvântul tătar vataman, ca economic ai satelor cu zece case, și acela de tămgăluire, pentru vite. Au fost exceptați de la recensământ clericii, episcopii și egumenii cu averile episcopiilor și mănăstirilor, și scutiți de oaste toți călugării și oamenii din satele lor. Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici tamga și nici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-i cere sfatul. Cu binecuvântarea acestuia, intră frate la mănăstirea Liubetski. Deși repartizat la treburile bucătăriei, Petru își urmează și aici pasiunea pentru Cărțile Sfinte. Descoperă aici, citește și își copie integral cartea Sfântului Ioan Scărarul. Neînțeles însă de un egumen care, deși învățat, prea brutal pentru sensibilitatea lui Petru, fuge din mănăstire, alegând să treacă granița, râul Nipru, spre Ucraina ocupată de poloni. În drumul său spre necunoscut îl cunoaște pe călugărul Isihie, sihastru în Munții Moșenski, trăitor în pustnicie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Dorul de a-și găsi un părinte duhovnicesc și de a intra în ascultare îl face pe Platon să se apropie și aici de oameni profund înduhovniciți, a căror amintire o va purta peste ani. Astfel, îl cunoaște pe Dorotei, egumenul schitului Dălhăuți, pe eremitul Rafail, care își asigura traiul din copierea cărților Sfinților Părinți, pe Dometie, egumenul schitului Trăisteni. Îl cunoaște aici și pe schimonahul Proterie, ucrainean din Poltava, care, în fiecare zi la prânz hrănea din belșug păsările cerului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Platon să se apropie și aici de oameni profund înduhovniciți, a căror amintire o va purta peste ani. Astfel, îl cunoaște pe Dorotei, egumenul schitului Dălhăuți, pe eremitul Rafail, care își asigura traiul din copierea cărților Sfinților Părinți, pe Dometie, egumenul schitului Trăisteni. Îl cunoaște aici și pe schimonahul Proterie, ucrainean din Poltava, care, în fiecare zi la prânz hrănea din belșug păsările cerului care i se așezau pe umeri și pe cap, însoțindu-l la biserică pentru fiecare Liturghie. În timpul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de acolo trecând granița către Ucraina polonă, „bariera” cum este numită în text, personajul intră frate la mănăstirea Liubețki. Aici primește să intre în ascultare la cămara mănăstirii. După numai trei luni, aflăm din text, are loc o schimbare de egumen, care îl înspăimântă pe tânărul frate prin violența gesturilor sale, iar soluția este din nou fuga. Granița care este trecută, de astă-dată în sens invers , este din nou râul Nipru, traversat, în toiul iernii pe gheață. Se traversează apoi râul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Petrov al Novgorodului și Petersburgului, un secol de serioasă decădere pentru monahismul rus, în care numeroase mănăstiri și schituri se închid (din 1200 existente în anul 1700, supraviețuiesc doar 452, până la sfârșitul secolului) iar o întreagă populație de monahi, de la egumeni instruiți și până la frați abia intrați în ascultare și neștiutori de carte, iau drumul exilului către Muntele Athos și mai cu seamă către Țările Române. Unul dintre cei mai cunoscuți dintre acești autoexilați rămâne în istorie starețul Vasile, ucrainean născut
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prințul Kasatski se călugărește, supunându-se întru totul starețului mănăstirii, care, „era un scriitor erudit de neam nobil și ascet, adică se trăgea din călugării asceți veniți din Valahia, care se supuneau întru totul conducătorului și învățătorului ales de ei. Egumenul fusese discipolul vestitului ascet Ambrozie, el însuși discipolul lui Macarie, care fusese discipolul ascetului Leonid, care fusese discipolul lui Paisie Velicikovski.” <footnote Vezi Lev Tolstoi, Părintele Serghi, traducere de C. Petrescu și S. Recevski, în „Sonata Kreutzer și alte povestiri
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
deveni egumenă și purtătoare de grijă a obștii de maici de la Văratec, sau în cea destinată Mariei Petrovna Protasieva, egumena mănăstirii de maici de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul Moldovei, Constantin Moruzzi. Indiferent de destinatar, starețul Paisie folosește același ton blând de părinte, bun cunoscător și grabnic înțelegător al tuturor neputințelor prin care trec iubitorii de Dumnezeu. Tonul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]