1,119 matches
-
de escentrică încât pe anumite puncte de-a lungul drumului sau, Pluto este mai aproape de Soare, decât Neptun. Nici o posibilitate de ciocnire nu există oricum, pentru că orbita lui Pluto este înclinată cu mai mult de 17,2 grade față de planul elipsei și nu traversează niciodată drumul lui Neptun. Fiind la o mare depărtate de Soare, lumina ajunge cu greutate, pe planetă fiind un veșnic amurg. Durata de rotație este de 6-4 zile. Cu toate descoperirile științifice de ultimă oră, planeta este
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de distanța dintre ele. Numarul H, ce stabilește relația dintre viteza V și distanta R, se numește constanta Hubble. LEGILE LUI KEPLER Trei legi formulate de Johannes Kepler asupra mișcării planetelor în jurul Soarelui. Sunt formulate astfel: 1) orbitele planetelor sunt elipse care au Soarele în unul din focare; 2) raza vectoare Soare Planetă descrie suprafețe egale în intervale de timp egale. 3) Pătratele perioadelor de revoluție a două planete sunt proporționale cu cuburile semiaxelor mari ale orbitelor lor. Aceste legi sunt
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
din figură, între Oslo și San Francisco pe care un avion a trebui să o urmeze și desenați-o pe hartă. Problema 11 Mecanică cerească și legile lui Kepler aplicate la sateliții lui Marte: Phobos și Deimos Mișcarea pe o elipsă este cel mai bine exemplificată de o cometă. Pentru cazul de față ne vom referi la cometa Halley. a) Definiți parametri geometrici ai elipsei și scrieți formula care definește excentricitatea ei funcție de parametrii elipsei. b) Scrieți energia totală (cinetică plus
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
cerească și legile lui Kepler aplicate la sateliții lui Marte: Phobos și Deimos Mișcarea pe o elipsă este cel mai bine exemplificată de o cometă. Pentru cazul de față ne vom referi la cometa Halley. a) Definiți parametri geometrici ai elipsei și scrieți formula care definește excentricitatea ei funcție de parametrii elipsei. b) Scrieți energia totală (cinetică plus potențială) pe care o are o cometă în mișcarea ei în jurul Soarelui. Deoarece mișcarea este pe o elipsă (adică pe o curbă închisă si
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Phobos și Deimos Mișcarea pe o elipsă este cel mai bine exemplificată de o cometă. Pentru cazul de față ne vom referi la cometa Halley. a) Definiți parametri geometrici ai elipsei și scrieți formula care definește excentricitatea ei funcție de parametrii elipsei. b) Scrieți energia totală (cinetică plus potențială) pe care o are o cometă în mișcarea ei în jurul Soarelui. Deoarece mișcarea este pe o elipsă (adică pe o curbă închisă si nu una deschisă cum ar fi parabola sau hiperbola) energia
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Halley. a) Definiți parametri geometrici ai elipsei și scrieți formula care definește excentricitatea ei funcție de parametrii elipsei. b) Scrieți energia totală (cinetică plus potențială) pe care o are o cometă în mișcarea ei în jurul Soarelui. Deoarece mișcarea este pe o elipsă (adică pe o curbă închisă si nu una deschisă cum ar fi parabola sau hiperbola) energia totală este negativă. d) Trasați o elipsă (corectă) pe hârtia milimetrică și desenați pozițiile succesive ale cometei pentru intervale egale de timp luând în
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
potențială) pe care o are o cometă în mișcarea ei în jurul Soarelui. Deoarece mișcarea este pe o elipsă (adică pe o curbă închisă si nu una deschisă cum ar fi parabola sau hiperbola) energia totală este negativă. d) Trasați o elipsă (corectă) pe hârtia milimetrică și desenați pozițiile succesive ale cometei pentru intervale egale de timp luând în considerație legea a doua a lui Kepler și anume că ariile descrise de vectorul de poziție a cometei în intervale egale de timp
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
se deducă semiaxa mare a cometei Halley și distanța maximă a ei față de Soare, știind că perioada ei de revoluție este de 76,1 ani. Dacă E este negativă, corpul este legat de Soare și se va mișca pe o elipsă. Dacă este pozitivă, corpul nu este legat și se va deplasa pe o hiperbolă. Dacă este exact zero, se va deplasa pe o parabolă. d) Se poate folosi metoda sforii și a celor două puncte fixe, focare. Aria se poate
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de propoziții. Sintaxa textului narativ își construiește trăsăturile distinctive pe spații mai ample, cea mai mare relevanță avândo incipitul, finalul și secvențele textuale care diferențiază planul sintactic al naratorului de cel al personajelor (construcții sintactice specifice sti
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semnificațiilor; rețele lexicale tematice, câmpuri semantice, termeni cu ocurență rară; - nivelul sintactic: structurarea riguroasă a textului, astfel încât fiecare secvență textuală participă la relevanța estetică a creației; procedeele și figurile de construcție au rol definitoriu în producerea semnificației (recurența, simetria, dislocarea, elipsa, opoziția); - la nivel stilistic, „sub acțiunea principiului metaforic, raporturile sintactice se dezvoltă în structuri imagistice, în spațiul cărora se confruntă un univers real cu unul imaginar“ (Dumitru Irimia). 5.2. Registrele stilistice particulare Registrul stilistic regional conferă identitate geografic lingvistică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timpul narat/diegetic are rolul de a ordona seria de evenimente, repre zentând durata ficțională a întâmplărilor povestite; timpul narării organizează discursul, istorisirea acțiunii (cronologic sau prin acronii de tipul analepsei, al prolepsei - anticipări ale unor situații ori evenimente), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. Categorie prin excelență narativă, timpul este desemnat prin repere multiple, chiar și în poezia epică sau în proza scurtă. - Genul dramatic este caracterizat printro dublă temporalitate: timpul ca moment
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
involuntare, prin suspendarea deli berată a ordinii temporale. Episoadele narative actualizează, aleatoriu, momente care nu se succed cronologic sau se realizează prin acronii de tipul analepsei (amânare, rela tare ulterioară a unui eveniment cauză/eveniment anterior), al prolepsei (anticipări), prin elipse temporale (suprimarea unor durate intermediare între evenimente) ori prin fragmentarismul discursului. 3.2.5. Modurile de narare. Stil direct, stil indirect și indirect liber Modurile principale de narare sunt: Nararea prin reprezentare este o strategie textuală prin care se impune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Intriga nuvelei este riguros construită, iar acțiunea este dinamizată de conflicte puternice. Firul epic/fa bulativ urmărește destinul protagonistului în momente semnificative ale existenței sale. Durata diegetică este mai amplă decât în schițe, fiind uneori comprimată prin rezumare sau prin elipsă (Astfel, trecu toamna și veni iarna, trecu și iarna și sosi primăvara. - I. Slavici, Moara cu noroc; Patru ani trecuseră de la scena aceasta, în vremea cărora Alexandruvodă, credincios făgăduinței ce dase doamnei Ruxandei, nu mai tăiese niciun boier. - C. Negruzzi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în "Maria nu mai putea suporta tensiunea, cu toate că s-a pregătit psihic ore întregi, încă de ieri", analepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Analepsele de completare, sau REVENIRILE, umplu golurile lăsate de ELIPSE în cursul narațiunii. Analepsele de repetare, sau REMEMORĂRILE, enunță din nou evenimente trecute, deja menționate. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ORDINE, PROLEPSĂ. analiza structurală a narațiunii [structural analysis of narrative]. Analiza narațiunii în funcție de STRUCTURA ei. Explicînd o narațiune (dată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
amănunt nemenționat pentru alt motiv decît pentru faptul că face parte din realitatea reprezentată. Efectele de realitate (effets de réel) sînt conotatori exemplari ai realului (ele spun "acesta este real"), iar o multitudine a lor caracterizează narațiunea realistă. ¶Barthes 1982. elipsă [ellipsis]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu PAUZA, SCENA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct de vedere narativ și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PAUZA, SCENA, SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct de vedere narativ și care au consumat timp, se obține elipsa. O elipsă poate fi frontală și poate să instituie o rupere în continuitatea temporală (sărind peste unul sau mai multe evenimente, peste unul sau mai multe momente temporale), sau poate fi laterală (PARALIPSA): în acest caz, ea nu este un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SEGMENTAREA și REZUMATUL, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd nu avem nici o parte a narațiunii (cuvinte sau propoziții, de ex.) corespunzînd unor situații și evenimente pertinente din punct de vedere narativ și care au consumat timp, se obține elipsa. O elipsă poate fi frontală și poate să instituie o rupere în continuitatea temporală (sărind peste unul sau mai multe evenimente, peste unul sau mai multe momente temporale), sau poate fi laterală (PARALIPSA): în acest caz, ea nu este un eveniment ce
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ci mai curînd una sau mai multe componente dintr-o situație care este relatată. Cu alte cuvinte, dată fiind o serie de evenimente e1, e2, e3... en desfășurîndu-se în timpii t1, t2, t3... tn sau la timpul t, vorbim de elipsă cînd nu se menționează unul din evenimente. O elipsă poate fi și explicită (subliniată de narator, ca în "Nu voi spune nimic despre ceea ce s-a întîmplat în acea săptămînă nefastă"), sau implicită (deductibilă dintr-o lacună cronologică sau o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o situație care este relatată. Cu alte cuvinte, dată fiind o serie de evenimente e1, e2, e3... en desfășurîndu-se în timpii t1, t2, t3... tn sau la timpul t, vorbim de elipsă cînd nu se menționează unul din evenimente. O elipsă poate fi și explicită (subliniată de narator, ca în "Nu voi spune nimic despre ceea ce s-a întîmplat în acea săptămînă nefastă"), sau implicită (deductibilă dintr-o lacună cronologică sau o rupere în secvența de evenimente povestite). ¶Chatman 1978; Genette
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai puține informații (nu mai multe, ca în PARALEPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune; o ELIPSĂ laterală prin care se trec cu vederea unul sau mai mulți componenți din situația povestită, și nu doar un eveniment întîmplat. În Crima lui Roger Ackroyd, de exemplu, FOCALIZATORUL este și criminal, dar amănuntul pe care el îl știe foarte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
recunoscut ca atare și răsplătit. ¶Greimas, Courtés 1982. participant [participant]. Un ACTOR; un EXISTENT angajat în situațiile și evenimentele povestite și exercitînd un oarecare efect asupra lor (în opoziție cu RECUZITA). ¶Grimes 1975. pauză [pause]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, SCENA, REZUMATUL și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd o parte oarecare a textului narativ sau un oarecare TIMP AL DISCURSULUI nu corespunde unei treceri a TIMPULUI ISTORIEI, se obține pauza (și se poate spune că narațiunea a ajuns
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu păru să observe ceva. Totuși, în ziua următoare, avea să se gîndească ore întregi la amănuntul acela", prolepsa are o întindere de mai multe ore și un orizont de o zi. ¶Prolepsele de completare nivelează rupturile ulterioare, reieșind din ELIPSELE narațiunii. Prolepsele de repetare sau NOTIFICĂRILE PREALABILE povestesc dinainte elemente care vor fi repovestite. ¶Genette 1980; Rimmon 1976. Vezi și ANALEPSĂ, ORDINE. prolog [prologue]. O secțiune inițială în unele narațiuni, care precede și nu include EXPOZIȚIUNEA, SITUAREA ÎN INTRIGĂ sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PUNCT DE VEDERE LIMITAT. retrospecție [retrospection]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. revenire [return]. O ANALEPSĂ de completare; o analepsă care umple golul ce rezultă dintr-o ELIPSĂ anterioară din cursul narațiunii. ¶Genette 1980. Vezi și REMEMORARE. rezolvare [resolution]. 1. În terminologia aristotelică, acea parte a intrigii care merge de la începutul unei schimbări în destin la SFÎRȘIT. În acest sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
anumite întrebări, rezultatul sau REZOLVAREA este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat în final?" Într-o narațiune "ajunsă la maturitate", rezolvarea este urmată de CODA. ¶Labov 1972. rezumat [summary]. Un TEMPO narativ canonic; împreună cu ELIPSA, PAUZA, SCENA și SEGMENTAREA, una din VITEZELE narative fundamentale. Cînd (se consideră că) TIMPUL DISCURSULUI este mai mic decît TIMPUL ISTORIEI, cînd (se simte că) un segment narativ e prea scurt pentru NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATUL pe care îl reprezintă, cînd un text narativ relativ scurt corespunde unui timp narat relativ lung (a cărui acțiune narată ia, îndeobște, mult timp pentru a fi completă), se obține rezumatul: el acoperă gama de viteze dintre scenă și elipsă. ¶Rezumatul (sau PANORAMA) este opus în mod tradițional scenei (sau DRAMEI) și, în narațiunea clasică, constituie conexiunea între scene ca și planul secund din care ele ies în prim-plan. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]