1,210 matches
-
1802), Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie (I, 1808), Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături (1814) -, cu scopul de a sprijini, prin educare, ridicarea conștiinței naționale și lupta românilor pentru drepturi naționale și sociale, Ț. a elogiat cartea, a condamnat superstițiile și a fost cel dintâi bănățean care s-a interesat de folclor, în prima traducere consemnând datini ale românilor comparate cu cele romane, pentru a demonstra latinitatea neamului. Fabulele lui Esop l-au interesat pentru că ofereau
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
tradiției interbelice. Pe S. prozatorii l-au atras în ipostază de istoric literar, atunci când se referă la clasici, mai puțin în calitatea lui de cronicar. Totuși, a scris substanțial și despre câțiva mari contemporani. Deși nu a încetat să îl elogieze pe criticul și mentorul E. Lovinescu, romanele acestuia (Mite și Bălăuca) nu îi fac o impresie prea bună. Destul de rezervat se arată și față de Memorii (volumul III), unde apreciază scrisul artistic și portretistica, ironia, umorul, nu și intențiile caricaturale, procedeul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
din vremea sa; a întemeiat o religie universală și puternică, cu adepți în toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni perene; și-a pus amprenta asupra gândirii a numeroși filosofi, nu doar orientali ci și din Occident; a fost elogiat prin creații nemuritoare. Pentru toate acestea, putem admite ca adevărată afirmația unui teolog catolic: „Dacă excludem faptul unic prin care adorăm urma, prezența însăși a lui Dumnezeu, buddhismul e, poate, cel mai important fenomen al istoriei”.
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nostru, vom da în fiecare sâmbătă câte o cronică ce, de cele mai multe ori, va fi rezumatul întâmplărilor săptămânii.“ Câteva zile mai târziu va începe să susțină și o „Cronică teatrală“, cu apariție sporadică, în funcție de evenimentele artistice care puteau fi menționate. Elogiază astfel jocul bătrânului actor Matei Millo, aflat la sfârșitul unei glorioase cariere („Dl Millo ca totdeauna a fost admirabil. Anii de care este împovărat acest veteran al scenei, timpul care distruge totul nu a putut să-i stingă focul sacru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
agreat de oficialitățile ruse. Chiar în timp ce rostea discursul reprodus mai sus, generalul Ignatiev, fostul ambasador rus la Constantinopol, i-ar fi șoptit, cu tâlc, țarului: „Sire, c’est Rosetti“. Învinuit mai apoi de amicii săi politici radicali că l-a elogiat și s-a înclinat în fața țarului, simbol temut al reacțiunii europene, fruntașul liberal-radical le-ar fi răspuns acestora - potrivit unui raport din 20 iunie 1877 al agentului diplomatic austro-ungar la București, Zwiedinek von Sudenhorst - că „gestul protocolar nu are nici o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a nu știu cîta oară, cu o încîntare care, în loc să scadă, crește. Un cărturar, el poartă în sine vechea aspirație a oamenilor de litere de a trăi exclusiv pentru vocația lor, cruțați de griji materiale, beneficiari fericiți ai acelui „dinasticism” elogiat de Perpessicius într-una din poeziile sale. Jocul de șah, care îi dă colegului meu o atît de mare satisfacție, e, ca și literatura, în ciuda încordărilor pe care le presupune în anumite momente, o formă de reverie, de transfer într-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a organizat și În Cluj un simpozion În cinstea lui, pe teme filo-lingui stilistică. A prezidat; a avut interview cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a avut loc și „Al doilea simpozion național (colocviu) de filologie, lingvistică, stilistică, poetică și semiotică, cu 68 participanți din țară (alte Universități printre care: prof. M. Nasta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
două mari puteri și după ce, sub presiunea Moscovei, Erich Honecker și Todor Jivkov au trebuit să-și anuleze vizitele în RFG, voiajul lui Nicolae Ceaușescu a constituit, neîndoielnic, un act de curaj și de afirmare a independenței, care au fost elogiate de opinia publică germană. Pentru a nu mânia Moscova peste măsură, Ceaușescu a renunțat la vizitele prevăzute în provincie și la alte activități din cadrul protocolului. Din păcate nici vreo conferință de presă nu a avut loc. Poate și pentru că ar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al Uniunii Scriitorilor, Îmi exprim În cele ce urmează punctul de vedere cu privire la volumul Pe contur de Norman Manea (Edit. Cartea Românească, 1984). Culegerea de texte este inaugurată și, respectiv, Încheiată, cu câte două scrieri - În plan cultural - programatice. Cuvântul elogiază limba română, cu trimiteri la Eminescu și Caragiale. Cartea, criticul, cititorii lărgește aria altui elogiu introductiv, adresat de astă dată lui Călinescu, prin observații critice (de pildă, la adresa televiziunii), până la ampla enumerare de autori și cărți. Pacea omului schițează ceea ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În oraș sau la noi. Niciodată În sediul său oficial. Liviu intenționase să-și inaugureze funcția printr-o seară literară dedicată mie, la care să invite, ca vorbitori, pe lângă Matei Călinescu și Virgil Nemoianu, câțiva dintre cronicarii americani care Îmi elogiaseră cărțile. Am refuzat prompt și ferm. Nu doar din cauza personalului cam dubios care administra, pe vremea aceea, Centrul, ci și din cauza audienței. Nu doar presa din țară, ci și ziarul românesc Lumea Liberă din New York publicase, pe prima pagină, un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
faptul că apăruse În România liberă, act atent calculat al recenzentului și unul de curaj din partea directorului Octavian Paler. Textul ar fi putut apărea, fără dificultate, probabil, În România literară, unde Paul Georgescu nu era niciodată refuzat, nici chiar când elogia unul ca mine. Nu eram deloc În grațiile lui George Ivașcu, nici În ale lui Nicolae Manolescu; prietenii mei nu erau puțini, totuși, la revistă: Raicu, Titel, Mihalaș, Cristea, Mazilescu, Iorgulescu. În acea perioadă de asalt al presei contra „extra-teritorialului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aleatorie de desfășurare a motivelor. Pornind de la teme simboliste ca pretext polemic, libertatea și autonomia, în numele cărora sunt invocate practicile distructive, sunt turnate însă în formele dialogului, problematizării și polemicii, unele chiar constructive. Noutatea și efectul de surpriză, atât de elogiate de poeții dadaiști, sunt întreținute tocmai de contradicțiile interne ale unei astfel de poezii. Dar lovitura de grație este dată în primul rând limbajului, afectând în general sfera comunicării literare. Sunt explorate cu o luciditate acută limitele și insuficiențele limbajului
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
și suferă de dogmatism estetic, dar au meritul de a fi primele exegeze amănunțite, monografice - urmărind „ideile” și „forma” - asupra unor scriitori de valoare. D. Bolintineanu, socotit poet genial, și A. Mureșanu, pentru care a avut un adevărat cult, sunt elogiați fără măsură, în opoziție cu Gr. Alexandrescu și, mai ales, cu V. Alecsandri, contestați îndeosebi pentru neglijențe formale. Polemicile cu Titu Maiorescu vădesc un critic familiarizat cu estetica germană, dar lipsit de aptitudini speculative. Expunerea este lipsită de stil. Tonul
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
-și primi o pedeapsă înfricoșătoare: moare otrăvit chiar de mâna soției sale. În Viforul, piesă construită după alte reguli decât Apus de soare, personajul nu mai este un erou. Aici D. optează pentru modelul dramei shakespeariene, al cărei spirit îl elogiase adesea. În preajma unui domn dezaxat, sanguinar, fiecare încearcă zadarnic să-și găsească liniștea. Prevestirile, amenințările se transformă cu repeziciune în fapte, tulburând ordinea firească a vieții. Ștefăniță însuși, ticluitor și înfăptuitor al unor răzbunări sângeroase, este ros de neliniște, încordat
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
povești și povestiri adresate copiilor, scrieri originale sau prelucrări, îi sunt tipărite între 1945 și 1955. Tonul acestor scrieri este simplu, stilul cizelat; subiectele, atractive și dinamice, sunt împrumutate din universul de preocupări al primului contact cu lumea înconjurătoare. Sunt elogiate nedeclarativ calități morale și comportamentale - dreptatea, bunătatea, corectitudinea, generozitatea, răsplata binelui făcut. Personajele nu aparțin unui univers al închipuirilor, ele se aliniază, în perimetrul îngăduit de basm, legilor de conviețuire din realitatea zilnică. Din această categorie de lucrări fac parte
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie cununat de astre. Ochii florilor (1976) exaltă „spațiul pur” care e ochiul florilor, așa cum roua e „sudoarea aștrilor”, elogiază „aerul-lumină”. Declarând „Eu nici un vis n-am ucis, / N-am lăsat repetent nici un râu”, autorul anticipează o temă ce va fi dezvoltată în toate celelalte volume: aceea a degradării cosmosului în lumea modernă, lume de care el ține să se
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
funcționar, profesor la școala macedoromână din București, redactor la „Monitorul oficial”, bibliotecar la Biblioteca Centrală din Iași, revizor școlar în Mehedinți și Gorj, în sfârșit, profesor suplinitor la Craiova și Bacău. Debutează cu versuri în 1859, la „Dâmbovița”, încurajat și elogiat de D. Bolintineanu. Continuă să publice în foarte multe periodice („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Concordia”, „Amicul poporului”, „Buciumul”, „Familia”, „Reforma”, „Trompeta Carpaților”, „Românul”, „Columna lui Traian”, „Tranzacțiuni literare și științifice”, „Voința națională”, „Universul literar”, „Revista literară”), lucrează în
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e prematur a invoca o atare condiție-limită, lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade elogiază tinerețea de spirit a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu același titlu din „Revista Fundațiilor Regale” îl comentează, pentru că, tratând tema, se dovedește sensibil la tropismele actualității; Eliade observă că întoarcerea noilor generații către spiritualitate e o reacție la
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
a lui Ion Biberi din 1945 dovedește că și-au însușit deja clișeele lingvistice agreate de noua putere și acceptă să se pună în slujba unei pedagogii a remodelării. Retorica lor e impregnată de cuvinte ce evocă aderarea, angajamentul; ei elogiază deja munca și practica, singurele modalități de a se valorifica pentru individul nou este munca entuziastă în fabrici și uzine. Un intelectual ca Petre Comarnescu găsește deja noua formulă: un „humanism socializant” care promite o altă formă de democrație. Vocea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
format prin îndoparea cu mituri și teze partinice: mitul învățătoarei sau al părintelui-educator politic, teza patriotismului socialist, teza umanității învățământului comunist, mitul eroului popular educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice. O pedagogie pretins civică ce convertește totul în strategii ideologice de îndoctrinare, în propagandă și dogmă. Totul îmbrăcat într-un festivism care îi „înnobilează” pe beneficiari și le conferă legitimitate istorică, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
el un protector al erudiților, specialist în drept și poet. Biblioteca lui Frederic II cuprindea în special opere de știință ale autorilor clasici, catalogate după materii. La curtea sa a fondat o „școală poetică siciliană”, pe care Dante Alighieri o elogiază (împreună cu susținătorul ei, Frederic II) în termeni entuziaști. Prin preocupările sale științifice (medicină și matematică, în special), trădează influența pe care sultanii arabi au avut-o asupra lui. Precum Harun al-Rashid a avut relații excelente cu împăratul Carol cel Mare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
-și regretul că nu a fugit din RPR în timpul evenimentelor din Ungaria, afirmând că țara noastră este "țara suferințelor", că studenții din țară nu se bucură de libertate, nu au condiții optime pentru a studia și în același timp a elogiat condițiile de viață ale studenților din țările capitaliste...". La p. 62: "în această scrisoare inculpatul aduce grave insulte Primului Secretar al CC al PRM, precum și altor conducători de partid și de stat". La p. 74 verso: "inculpatul preconizează în această
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
promovarea autorilor ce se opuneau credinței era scandalos, deoarece îi determina pe mulți, mai ales tineri, să facă aceleași greșeli; 4) era un semn de slăbiciune a propriei credințe și trebuia evitată, urmând exemplul reprezentanților Bisericii, care nu i-au elogiat pe cei ce au atacat credința 79. Nu puteau să fie lăudate instituțiile, societățile sau congresele care erau inițiate și organizate de către "inamicii religiei" sau care aveau statute și programe ce se opuneau în totalitate sau parțial, vreunei legi divine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
corespunde menirii sale. E de dorit ca această revistă să fie abonată de cât mai mulți, sprijinind astfel de fapt cauza noastră și contribuind la onoarea Bisericii catolice din țară (...)"363. Într-o lucrare biografică dedicată arhiepiscopului Netzhammer, s-a elogiat contribuția acestuia la fondarea, susținerea și dezvoltarea revistei 364 și însemnătatea avută de aceasta, precum și scopul fondării ei: "Netzhammer a înființat în 1912 o revistă trimestrială care apărea în limba română, Revista Catolică. Caietele ei cuprindeau 160 de pagini și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Frații Școlilor Creștine. La 6 februarie 1924, cu prilejul serbării a 25 de ani de la preluarea "Școlilor arhiepiscopale" de către Frații Școlilor Creștine, Anton Durcovici(fost elev al acestor școli), a ținut la Sala Tomis o prelegere în care l-a elogiat pe directorul Matthaus Seikel, fondatorul revistei Jugenfreund 467. Particularitatea acestei publicații a fost aceea că ea se adresa în special tinerilor. Printre cei mai dedicați suținători ai dezvoltării presei catolice în arhidieceza de București au fost: Matthaus Seikel, Raymund Netzhammer
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]