1,052 matches
-
care obținea titlul în 1891-1892); germanii (șapte); americanii, luxemburghezii și portughezii - inclusiv din colonii (câte șase); brazilienii, bulgarii și românii (câte cinci; unul dintre cei care proveneau din Bulgaria avea nume grecesc); polonezii și turcii (câte trei); africanii, chilienii, costaricanii, elvețienii și olandezii (câte doi); alți 15 doctori în medicină din afara Belgiei proveneau din Antile, Argentina, Austria, Capul Bunei Speranțe, Danemarca, Ecuador, Grecia, Italia, Mexic, Nicaragua, Peru, Sânto Domingo, Șerbia, Spania și Suedia 68: Anul dobândirii titlului de doctor (medicină) Nume
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
naționale, determinarea unor obiective strategice și elaborarea unor strategii naționale, dar și implementarea și evaluarea acelor strategii. Aceasta este o definire cuprinzătoare a politicii de securitate națională, ca politică publică. Unele instituții folosesc o definire și mai simplă. Astfel, think-tank-ul elvețian Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces (DCAF) consideră că politica de securitate națională este un cadru prin care o țară produce securitate pentru stat și pentru cetățenii săi (DCAF, 2005, p. 1). Conform DCAF, statele au nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Francis Galton, corelațiile se observă peste tot unde variațiile a două fenomene se datorează în parte uneia și aceleiași cauze comune [Urseanu (1976)]. Un alt exemplu este dat de cercetările privind extincția (stingerea sau dispariția) speciilor. În anul 1873, geobotanistul elvețian Alphonse de Candolle (1806-1893) a dat un răspuns pozitiv la întrebarea dacă stingerea numelor de familie este inevitabilă. Cam în același timp, urmărind riguros dispariția familiilor notabilităților din Anglia, Galton se interesa de o chestiune identică și a publicat în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
destul de delicată dacă avem în vedere că utilitățile pot fi cuantificate în mod subiectiv ca funcții de mulți parametri. Conceptul de utilitate a informației, în sensul său cel mai larg, a apărut pentru prima dată pe la 1730 și aparține matematicianului elvețian Gabriel Cramer (1704-1752). Noțiunea a fost consacrată însă, cu precădere în direcția teoriei jocurilor, printr-o lucrare de referință a matematicianului elvețian Daniel Bernoulli (1700-1782), publicată în 1730 în legătură cu Paradoxul de la Sankt Petersburg [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1988, 2000, 2004
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a județelor vecine. Nemții Frantz și Carol Aintz au înființat în anul 1867 o fabrică de bere, pe un loc de la marginea orașului, cumpărat de la N. Drăgoianu. Deși era destinată unui alt tip de consum, până la trecerea acesteia în proprietatea elvețianului Felix Grivel (1890), băcăuanii au apreciat mai mult drojdia „pentru plămădit cozonaci”. Mașinile moderne aduse de elvețian, precum și îmbunătățirea compoziției berii au făcut ca la începutul secolului al XX-lea, în zilele călduroase de vară, în „grădina de lângă fabrică să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe un loc de la marginea orașului, cumpărat de la N. Drăgoianu. Deși era destinată unui alt tip de consum, până la trecerea acesteia în proprietatea elvețianului Felix Grivel (1890), băcăuanii au apreciat mai mult drojdia „pentru plămădit cozonaci”. Mașinile moderne aduse de elvețian, precum și îmbunătățirea compoziției berii au făcut ca la începutul secolului al XX-lea, în zilele călduroase de vară, în „grădina de lângă fabrică să nu mai găsești niciun scaun”. Deși citatul din Costache Radu induce ideea unui atașament ridicat al băcăuanilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de sodă - M. Elimberg, Lesbel Abason; fabrică de tăbăcărie - S. Filderman, H. Pfeferman, dr. H. Perlbergher, Moise Brill; fabrică de cărămidă - Vențel Zingher; fabrică de nasturi - Nuham Adelstein. După cum putem observa, în anul 1906, cu excepția fabricii de bere condusă de elvețianul Felix Grivel, marea industrie a Bacăului era în întregime condusă de evrei. O preocupare constantă a întreprinderilor de atunci, în condițiile intensificării concurenței pe piața internă, a constituit-o dotarea tehnică cu utilaje moderne și introducerea de noi tehnologii de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
16 persoane: 12 români (75%), 3 evrei (19%) și 1 armean; agricultor - total - 75 persoane: 57 români (76%), 10 evrei (13%), 8 armeni, greci ș.a. (11%); inginer - total - 16 persoane: 7 români (44%), 4 armeni și greci, 3 evrei, 2 elvețieni naturalizați; avocat - total - 45 persoane: 31 români (69%), 10 armeni și greci (22%), 4 evrei (9%); ofițer militar - total - 18 persoane: 10 români (56%), 8 armeni și greci; medic - total - 22 persoane: 11 evrei (50%), 8 români (36%), 3 armeni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a Bacăului - Letea Veche, Sărata, Luizi-Călugăra, Letea Nou), Mărgineni, Fântânele, Hemeiuși, Săucești, Șerbănești ș.a. Pe de altă parte, personalul cu înaltă calificare - ingineri, maiștri, turbiniști, șefi de ateliere sau de secție etc. - era compus în special din angajați străini (austrieci, elvețieni, germani, italieni ș.a.ă, cu salarii mult mai mari decât cele ale angajaților autohtoni. În bună măsură, această ierarhizare de tip piramidal s-a păstrat și în perioada interbelică, așa cum ne indică și exemplele de mai jos (muncitori necalificați/angajați
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
susține comparația cu Italia. Către 1470, Ludovic al XI face o impresie jalnică pe lîngă Carol Temerarul. Dar, stăpîn pe armata sa, pe finanțele refăcute și pe geniul său diplomatic, el știu să-i adune pe toți cei alsacieni, loreni, elvețieni... pe care îi înspăimîntau ambițiile Marelui Duce de Occident. De două ori bătut de elvețieni, Carol moare în mod lamentabil în 1477 în fața orașului Nancy, pe care visase să îl facă odată capitala sa. Ludovic al XI-lea profită de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Carol Temerarul. Dar, stăpîn pe armata sa, pe finanțele refăcute și pe geniul său diplomatic, el știu să-i adune pe toți cei alsacieni, loreni, elvețieni... pe care îi înspăimîntau ambițiile Marelui Duce de Occident. De două ori bătut de elvețieni, Carol moare în mod lamentabil în 1477 în fața orașului Nancy, pe care visase să îl facă odată capitala sa. Ludovic al XI-lea profită de situație pentru a lua Burgundia, pentru a lua înapoi Picardia și Artois și caută să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-i alunge "pe barbari afară din Italia". Mai întîi învingători, mai ales la Ravenna, datorită lui Gaston de Foix, ucis în bătălie (1512), francezii, învinși, trebuie să evacueze ducatul Milano și chiar să facă față unei invadări a Burgundiei de către elvețieni și a Picardiei de către englezi. Ludovic al XII-lea reușește să trateze cu Leon al X-lea, succesor al lui Iulius al II-lea și cu Henric al VIII-lea al Angliei, cu prețul abandonării orașului Milano. La moartea sa
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și cu Henric al VIII-lea al Angliei, cu prețul abandonării orașului Milano. La moartea sa, la 1 ianuarie 1515, vărul său, François de Valois-Angoulême, devine Francisc I și, cedînd și el vertijului italian, trece Alpii și îi bate pe elvețieni, aliați ai ducelui de Milano, la Marignan, la 13 septembrie, datorită puterii de foc a artileriei sale. În 1516, el semnează cu Leon al X-lea *concordatul de la Bologna și o pace perpetuă cu elvețienii. Astfel, la această dată, un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Alpii și îi bate pe elvețieni, aliați ai ducelui de Milano, la Marignan, la 13 septembrie, datorită puterii de foc a artileriei sale. În 1516, el semnează cu Leon al X-lea *concordatul de la Bologna și o pace perpetuă cu elvețienii. Astfel, la această dată, un echilibru pare să se stabilească în peninsula italică, cu francezii la Milano și spaniolii la Napoli. Francisc I și Carol Quintul. Trei ani mai tîrziu, în 1519, la moartea împăratului Maximilian, nepotul său Carol este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
jeturilor lor, puteți fi siguri că un alt țărm, mai ferit, a fost de curînd uluit de acest spectacol bizar. încă ceva; această specie de balene dispune de două fortărețe puternice, care vor rămîne, după toate probabilitățile, veșnic inexpugnabile. Așa cum elvețienii s-au retras în munții lor de gheață, ori de cîte ori le-au fost cotropite văile, la fel și balenele astea, alungate din savanele și poienile mărilor centrale, se pot refugia în citadelele for polare, unde, plonjînd sub barierele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Irlandei, pe de altă parte, faptul că tradiția juridică franceză nu a putut fi asimilată de tradiția juridică germană. Au apărut probleme de tehnică legislativă, în condițiile existenței unor coduri foarte diferite, de pildă, cel francez, cel german (BGB), cel elvețian, care utilizează procedee diferite. În cele din urmă, s-a pus problema opțiunii între un cod de principii și un cod de norme, a alegerii uneia dintre cele trei soluții posibile: a) Redactarea ex novo a unui cod, necesitând un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dincolo, sub altă stăpînire, celor de dincoace, răgățenilor, cerîndu-li-se să le fie în frățească alăturare. Mai întîi, tot pe pag. 1, dintr-o corespondență din Elveția de la enigmaticul Tell (Wilhelm?!), ne face idee despre climatul în care se mișcă ireproșabilul elvețian, la urma urmei, nu chiar atît de exemplar. Politica, Chestia nihiliștilor, O dramă din amor, Bătăi, atentate, O scrisoare, Crima, Judecata sînt titlurile unui mozaic ce se vrea autentic. Vorbind în numele helveților, Tell zice adînc despre politică: La noi, lumea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suprimat condițiile de experimentare. Formula helvetică Deși fără nici o legătură cu dispozitivul imaginat de Karl Renner, conștiința elvețiană relevă un mod de identificare politică nu mai puțin refractar categoriilor obișnuite ale apartenenței naționale. Identitatea helvetică se simte criticată din exterior. Elvețienii nu ignoră faptul că, deși nu li se spune explicit, li se reproșează faptul de a nu se fi sacrificat în masacrele războinice ale Europei după înfrîngerea lor de la Marignan, în 1515. Ei știu că sînt priviți ca niște trișori
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai curînd evită acest calificativ. Națiunea, statul sau teritoriul acestuia sînt noțiuni evitate, substituite adesea de ideea de pact politic a cărui particularitate este aceea de a fi considerat drept un simbol fondator. Acest pact este în mod constant activat, elvețienii recunos-cîndu-se între ei drept "confederați"; altfel spus, cetățeni legați printr-un acord voluntar în virtutea căruia ei se recunosc totuși ca fiind diferiți. La un nivel mai trivial, aceasta este concepția conform căreia, un serviciu public ca rețeaua feroviară se intitulează
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al lui Renan. El reprezintă o dublă alienare: aceea care a refulat "poporul suveran" ai cărui guvernanți moderni se reclamă totuși din afara sferei puterii reale, și aceea care a determinat poporul să fie mulțumit de această operațiune. În schimb, pentru elvețieni, pactul politic nu reprezintă o noțiune abstractată. El se sprijină pe obligațiile reciproce și scrise ale contractanților egali, respectînd cantoanele, statul federal constituind un fel de delegație controlată, fiind perceput mai curînd ca o birocrație comună, la urma urmelor necesară
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
distanțare mentală. În fapt, singură armata elvețiană este națională iar aceasta evită, bineînțeles, să se acopere de glorie. Pactul helvetic poate fi astfel interpretat ca un angajament de "co-cetățenie" mai curînd anarhistă decît aflată sub tu-telă. În ciuda abținerii masive a elvețienilor în timpul nenumăratelor lor consultări electorale, limbajul oamenilor politici ca și al presei atestă acest fapt. Vocabula cea mai plină de semnificație, din lexicul politic nu exaltă Republica sau Parlamentul, adică Statul sau casta profesioniștilor ce dețin puterea, ci se referă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la poporul căruia, onorat astfel, i se împrumută maiestatea atribuită cîndva monarhilor absoluți. În plus, această desemnare nu se potrivește cu prejudecata care postulează sinonimia cuvintelor popor și guvernanți și care atribuie națiunii un destin sublim în ordinea universală. Contractul elvețienilor nu se joacă cu cuvintele și nu manifestă nici o ambiție educativă. Năzuința sa modestă se supune mai curînd unui resort negativ decît pozitiv. În definitiv el rămîne strict securitar, indiferent în egală măsură față de cucerirea de prestigiu, ca și față de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
propriu. Încă o dată, interpretările canonice ale fenomenului național nu lămuresc geneza acestui mod de identificare. Acesta este anterior afirmării liberale și moderne a suveranității populare, care nu datează decît din secolul al XVIII-lea. În această privință, conștiința civică a elvețienilor apare mai cu-rînd medievală și patriciană la originea sa, Stadtsbürger, în sensul burghezului-cetățean al unui stat liber comparativ cu Staatsbürger, în virtutea căruia cetățeanul este investit cu capacitate politică prin grația unui stat hotărît să domnească în numele său. De asemenea, el
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fapt enunțat în artcolul 44 al Constituției. Aici se vorbește totodată de "drepturile cetății", de "indigenat" cantonal, de naționalitate confederală, fără ca vreu-na din aceste noțiuni să dețină prioritatea particulară.403 Sentimentul de apartenență primordială este o problemă intimă a fiecărui elvețian. Poate că acesta se confundă cu vreuna din subordonările determinate de norma constituțională, poate se circumscrie cadrului teritorial al unui canton sau se atașează aceluia, relativ transteritorial, al confederației întregi. Însă la fel de bine el poate să ignore această normă, supunîndu-se
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
normă, supunîndu-se unei alegeri lingvistice, "romandă", adică francofonă sau germanică sau, mai rar în zilele noastre, se poate exprima printr-o identifi-care religioasă, protestantă sau catolică. Un astfel de dispozitiv cu geometrie variabilă favorizează, s-ar spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm în fața naționalismului redutabil, concili-indu-se cu spiritul de universalitate ce caracterizează fracțiunile luminate ale populației. Din acest punct de vedere, elvețienii sînt cei mai apropiați de ceea ce a însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]