KorAP: Find »[drukola/base=emancipare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...129 >

3,224 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

maturizarea mișcării de femei în anii interbelici, până la dizolvarea sa, în contextul instaurării regimului totalitar-comunist. Din acest motiv am fost obligați să facem o selecție riguroasă, acordând prioritate textelor care atestă acțiunile întreprinse de organizațiile naționale ale femeilor - Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, Consiliul Național al Femeilor Române, Uniunea Femeilor Române din România Mare - în vederea dobândirii drepturilor lor integrale. Pentru al patrulea deceniu al secolului XX, am pus accentul pe textele care reflectă strădania asociațiilor și reuniunilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
textelor, am aplicat aceleași norme ca și în cazul primului volum. Nu în ultimul rând, ținem să mulțumim Editurii Polirom și doamnei Mihaela Miroiu pentru generosul sprijin acordat în vederea apariției întregii noastre lucrări. ștefania Mihăilescu Amplificarea și maturizarea mișcării de emancipare a femeii române între anii 1929 și 1948tc "Amplificarea Și maturizarea mișcării de emancipare a femeii române între anii 1929 Și 1948" Mișcarea de femei din România, care acumulase deja o bogată experiență în ultimele decenii ale secolului al XIX

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
rând, ținem să mulțumim Editurii Polirom și doamnei Mihaela Miroiu pentru generosul sprijin acordat în vederea apariției întregii noastre lucrări. ștefania Mihăilescu Amplificarea și maturizarea mișcării de emancipare a femeii române între anii 1929 și 1948tc "Amplificarea Și maturizarea mișcării de emancipare a femeii române între anii 1929 Și 1948" Mișcarea de femei din România, care acumulase deja o bogată experiență în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale celui următor, s-a amplificat și maturizat

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
corespunzând solicitărilor procesului intens de modernizare a țării și de integrare a ei în structurile europene. Numeroase documente istorice atestă faptul semnificativ că asociațiile naționale de femei, precum Uniunea Femeilor Române (U.F.R.), Consiliul Național al Femeilor Române, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.), erau socotite în epocă organizații de prestigiu ale mișcării internaționale de femei. Creșterea evidentă a importanței acordate curentului feminist românesc - atât în țară, cât și în străinătate - a fost consecința firească a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
muncă. În numeroase cazuri în care bărbatul, capul familiei, lucra ca meseriaș, comerciant sau având alte profesiuni, întreaga gospodărie rămânea pe seama femeii și a copiilor. Ponderea foarte mare a femeilor în agricultura țării, în raport cu țările occidentale, nu corespundea unei reale emancipări a acestora ci, dimpotrivă, era consecința practicării unei agriculturi extensive și a menținerii proceselor de producție rudimentare. Anchetele și studiile sociale, întreprinse de echipele de specialiști, în frunte cu Dimitri Gusti, dar și de către asociațiile de femei, au dezvăluit opiniei

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lor, urmau școli profesionale, izbutind să se angajeze în condiții mult mai avantajoase 3. și alte anchete și investigații sociologice dovedeau că în pofida tuturor dificultăților, angajarea femeilor în diferite activități extrafamiliale se impunea ca o tendință caracteristică a procesului de emancipare a femeii. „În toate ramurile de activitate - se afirma într-un apel al Frontului Feminin din 1937 -, femeia a dat dovadă de o putere egală cu a bărbatului, făcând proba unei capacități care răstoarnă calificativul de sex slab. Lupta pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Satmary. Într-un interviu apărut în publicația feministă Ziarul nostru, Elena Meissner atrăgea atenția asupra faptului că acceptarea invitației care i-a fost făcută de a intra în noua grupare politică a femeilor ar fi însemnat încălcarea statutului Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, a cărei președintă generală era. În conformitate cu statutul, membrii Comitetului de acțiune al organizației nu puteau face parte din vreun partid politic 2. Elena Meissner, asemenea altor reprezentante ale feminismului românesc, semnala că rațiunea de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
personalități politice (Valer Pop, Gr. Trancu-Iași, Octavian Goga, Dem. I. Dobrescu și alții), care, cu acest prilej, și-au exprimat convingerile în legătură cu rostul femeilor în viața publică. Dacă marea majoritate a celor prezenți a considerat că pasul următor, pe drumul emancipării, urma să fie câștigarea drepturilor integrale, Octavian Goga, potrivit orientării extremist-naționaliste a Partidului Național-Agrar, al cărui președinte era, susținea, dimpotrivă, că lărgirea dreptului de vot, în condițiile în care nici bărbații n-ar fi fost pregătiți pentru vot universal, ar

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
constituie într-un larg Front Feminin, care, fără să fie încadrat în vreun partid politic, să apere instituțiile regimului democratic în fața amenințării fasciste. Putem noi, femeile în general să încredințăm soarta noastră acelor organizații politice care resping sau înjumătățesc ideea emancipării definitive a femeii, se releva în apel. ș...ț Putem noi să-i urmăm pe aceia care vor să ne trimeată înapoi la bucătărie, închizându-ne căile spre care ne aruncă nevoile existenței sau vocația noastră? Putem noi să-i

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
1. Ca urmare a apelului, au fost create filiale ale Frontului Feminin în mai multe orașe ale țării (Turnu-Severin, Cluj, Iași, Chișinău etc.), coordonate de un Comitet de conducere a cărui președintă de onoare a fost desemnată veterana luptei pentru emanciparea integrală a femeii, Sofia Nădejde 2. Conceput ca parte a Frontului popular antifascist, Frontul Feminin urmărea să strângă în jurul unui program alcătuit din 16 puncte, toate organizațiile de femei, printre acestea pe primele locuri se aflau revendicări politice și economice

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
protagoniste ale Secției feminine a P.N.Ț. și ale A.E.C.P.F.R., au reafirmat și de această dată convingerea lor că locul femeilor de toate categoriile sociale este în tabăra luptătorilor pentru consolidarea statului de drept, singurul în măsură să garanteze emanciparea femeii. La ședința Cercului feminin al Asociației funcționarilor publici (iunie 1936, București), s-a votat o rezoluție, potrivit căreia, urma să se constituie un front comun cu toate organizațiile funcționărești democratice. Membrele Cercului și-au exprimat acordul privind conlucrarea cu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
F.N.D. aveau ca obiectiv înlăturarea orânduirii nedrepte și înlocuirea ei cu alta în care „să nu mai fie mizerie și exploatare”. Femeile din U.R.S.S. (reprezentate la Conferință de Nina Dimitrievna Sulie) erau socotite un fel de modele ideale ale emancipării, demne de urmat. Comisiile de femei, înființate în cadrul Uniunii Patrioților, Frontului Plugarilor, M.A.D.O.Sz.-lui etc., organizații controlate de P.C.R., acționau în aceeași direcție. Astfel se explică prezența femeilor la demonstrațiile și mitingurile din București și din alte orașe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Apostol, președintele Confederației Generale a Muncii, a subliniat aceeași idee, arătând că femeile erau pe deplin pregătite pentru exercițiul drepturilor lor integrale și că ele se vor convinge că numai în noul regim vor fi create condițiile pentru reala lor emancipare. Congresul a votat statutul și programul Federației Democrate a Femeilor din România și afilierea la Federația Internațională a Femeilor Democrate (F.I.F.R.). Au fost alese și Comitetul Federației și Comitetul său Executiv, din care au făcut parte: Maria Rosetti (președintă), Florica

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
problema femeilor numai organizațiile de partid”1. Astfel, s-a ajuns la dezorganizarea mișcării de femei din România, parte constitutivă a societății civile, cu bogatele sale tradiții, construită cu multă trudă și sacrificii de generații întregi de feministe. Mișcarea de emancipare a femeilor a avut aceeași soartă ca și alte mișcări și curente de idei liberale și socialiste din istoria contemporană a României, neputându-se manifesta timp de peste patru decenii, atât cât a durat regimul totalitar. Drepturile integrale politice și juridice

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fost primite, împreună cu alte personalități ale feminismului internațional, de cancelarul Austriei, Schober, căruia i-au înfățișat realizările și proiectele mișcării de femei. O seamă de delegate au făcut o vizită de 3 zile în România, remarcând eficiența instituțiilor create pentru emanciparea femeii, în special activitățile inițiate de „Casa femeii” din București, considerate un model demn de a fi urmat 3. Luând cuvântul în numele C.I.F. și al feministelor din România, la cea de a XV-a Adunare a „Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
întâmplătoare. Influența comuniștilor francezi era puternică în opinia publică, iar numeroase personalități culturale, științifice și politice, printre care și cunoscute feministe, vedeau în U.R.S.S. o garanție a păcii, iar în omul sovietic și în femeia sovietică, un model de emancipare. Cercetările recente au adus la lumină o seamă de dovezi care atestă controlul pe care-l exercita Moscova (și după desființarea Cominternului, 1943) asupra unor importante organizații internaționale, în primul rând asupra sindicatelor, organizațiilor internaționale de tineret, de femei etc.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
voim să luptăm contra realităților. Voim să clădim ceva pozitiv bazat pe natura lucrurilor și în concordanță cu interesele patriei și ale societății. Ce înseamnă noua grupare? Dar atunci ce înseamnă noua grupare? Când avem deja atâtea organizații: Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române, Consiliul național, Liga Drepturile și datoriile femeii, Solidaritatea, apoi marea federație „Uniunea femeilor române” etc., ce înseamnă noua grupare de la București? Care a fost gândul întemeietoarelor și a celor ce au aderat deja? Găsindu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-se în cercul strâmt al căminului, cunosc și acceptă cu vrednicie responsabilitățile familiare, dar nu-și dau seamă că au în același timp și răspunderi sau obligațiuni sociale. Această situație este o primejdie pentru cauza feministă, căci multe refuză ideea emancipării, declarând că nu cer drepturi. Dreptul de a vota Avem datoria apoi să convingem pe toate femeile că a vota este un drept, o cinste dar și o datorie; că fiecare femeie datorește societății partea sa de muncă; că fără

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a tuturor grupărilor feministe din țară, în scop de a-și spune proiectul și planurile de viitor în materie politică. Pe estrada aulei Fundației iau loc următoarele conducătoare și membre în comitetele societăților feministe: d-na Meissner, prezidenta Asoc. pentru emanciparea civilă și politică a femeii; d-na Baiulescu, prezidenta Uniunii femeilor din Ardeal; d-na Calypso Botez, prezidenta Consiliului Național al femeilor; d-na Ella Negruzzi, prezidenta societății juridice a Consiliului Național; d-na Hortensia Satmary, prezidenta Asoc. pentru emanciparea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
emanciparea civilă și politică a femeii; d-na Baiulescu, prezidenta Uniunii femeilor din Ardeal; d-na Calypso Botez, prezidenta Consiliului Național al femeilor; d-na Ella Negruzzi, prezidenta societății juridice a Consiliului Național; d-na Hortensia Satmary, prezidenta Asoc. pentru emanciparea femeii; d-na Maria-Pop (Craiova), prezidenta grupării din Oltenia; d-na Ianculescu-Reuss, prezidenta Ligii pentru drepturile femeii; d-na Paximade-Ghelmegeanu, membră în comitetul Consiliului Național al femeilor; d-na Micaela Catargi, d-ra Florica Georgescu, d-na Daia, d-na Evdochia

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
acordat la comună și județ femeilor, d-sa declară că scopul lor este ca familia să iasă și mai întărită din aceasta. Recomandă solidaritatea între toate grupările feministe, pentru a putea căpăta în curând toate drepturile. Cuvântarea prezidentei Asociației pentru emanciparea femeii D-na Elena Meissner afirmă că dreptul la vot acordat femeilor cuprinde totodată și o mare răspundere pentru ele. Deoarece primele greșeli făcute de femei, vor lua proporții mai mari decât acelea făcute de bărbați. Oratoarea arată diferitele păreri

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cere înscrierea în corpul avocaților și exercită profesiunea cu deplină capacitate, fără a fi nevoie de autorizația soțului său. Legea pentru modificarea administrativă din 14 iunie 1924, introduce prin art. 24, inovația consilierelor comunale prin cooptare. Un adevărat pas în emanciparea femei a făcut legiutorul prin «Legea pentru organizarea administrațiunii locale» din 3 august 1929, acordând prin art. 375, dreptul de vot și de a fi alese femeilor, în consiliile comunale. Greutățile vieții au scos femeia din rolul pur menajer și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
doboare rezistențele ce se pun în cale. Am credința că se vor acorda drepturi civile femeilor, înainte de modificarea Codului Civil. Gr. Tr. Trancu-Iași București, 1 ianuarie 1932 Ziarul nostru, anul VI, nr. 1, ianuarie 1932. 15TC "15" Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Românetc "Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) a ținut o întrunire publică în sala Teatrului Ventura din București, în ziua

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
se vor acorda drepturi civile femeilor, înainte de modificarea Codului Civil. Gr. Tr. Trancu-Iași București, 1 ianuarie 1932 Ziarul nostru, anul VI, nr. 1, ianuarie 1932. 15TC "15" Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Românetc "Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) a ținut o întrunire publică în sala Teatrului Ventura din București, în ziua de 28 februarie a.c., ora 9 1/2 dim., cu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Civil. Gr. Tr. Trancu-Iași București, 1 ianuarie 1932 Ziarul nostru, anul VI, nr. 1, ianuarie 1932. 15TC "15" Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Românetc "Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) a ținut o întrunire publică în sala Teatrului Ventura din București, în ziua de 28 februarie a.c., ora 9 1/2 dim., cu delegate din provincie, pentru a discuta și lua măsurile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]