2,179 matches
-
a autonomizat în ultimele două decenii și a cîștigat în importanță: este vorba despre monedă și sistemul monetar. Analiza ultimelor evoluții ale acestor elemente indică un declin clar al Occidentului și o afirmare a țărilor BRICS și a altor puteri emergente, în vreme ce centrul economic al lumii s-a mutat în Asia. Astfel, ca PIB, țările BRICS egalează SUA, cu un avînt special al Chinei, care are un PIB cît Rusia, India, Brazilia și Africa de Sud împreună și anunță o depășire a PIB
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca PIB, țările BRICS egalează SUA, cu un avînt special al Chinei, care are un PIB cît Rusia, India, Brazilia și Africa de Sud împreună și anunță o depășire a PIB-ului american pînă în 2030. Ca populație, principalele cinci noi puteri emergente dețin 40% din populația totală a planetei. În ce privește mersul ideilor, aș oferi un singur indicator sugestiv: în 2011, numărul de brevete de invenții și inovații provenite din țările BRICS a crescut cu 33% față de anul anterior, în timp ce în America și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vorbim? Trăim o perioadă fractală, în care lumea se mută de pe un picior pe altul (vezi, în acest sens, și cartea lui Lucian Boia, Sfîrșitul Occidentului ? Spre lumea de mîine, Humanitas, București, 2013). Se afirmă tot mai mult noi puteri emergente, pe lîngă cele din BRICS, cum ar fi: Coreea de Sud, Mexic, Turcia, Indonezia, Suedia, Canada, Polonia și chiar Columbia și Nigeria, configurînd o lume multipolară, în care și clasa de mijloc devine mai consistentă. Se impune cu necesitate o reformare a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
instrumentelor cu venit fix la început. Fondurile mutuale, cele de pensii, asiguratorii au început să obțină și ei randamente minime, dar neîncrederea, incertitudinea și volatilitatea piețelor sunt încă amenințătoare pe termen mediu și lung. Cele mai afectate sunt tot economiile emergente. Mai ales după ultimele evenimente geopolitice, asistăm la un adevărat război economic și valutar. Măsurile de reglementare adoptate au creat un nou sector financiar, denumit Shadow Banking, ce cuprinde în special băncile comerciale, intens concurate de fondurile de investiții, cele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fermenta din nou cultura speranței pe care au creat-o de milenii. Pare că lumea se pregătește să intre într-un nou ciclu lung al istoriei sale și că portdrapelul său trece din Occident în Orient, unde ființează majoritatea economiilor emergente. Desigur, vor exista mai multe etape, sau subcicluri. În astfel de evoluții radicale și spectaculoase și în înțelegerea lor, emoțiile au un rol. Încrederea, dorința de revanșă, tenacitatea, devotamentul, spiritul de masă nu sunt factori de neglijat în aceste procese
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cele mai interesante și la prețuri subevaluate desigur. Probabil că se vor găsi și cumpărătorii. Oricum, creditorii nu au voie să piardă... Vor fi, desigur, tulburări importante, dar pînă la urmă "ordinea" va fi reinstalată. În acest timp, clubul puterilor emergente (BRICS) se lărgește prin includerea Coreei de Sud, a Turciei, Indoneziei, Mexicului și altora. Interesantă este prezența Turciei și Indoneziei, țări musulmane non-arabe, care ne demonstrează că Islamul poate fi compatibil cu dezvoltarea modernă. Din păcate, celelalte țări musulmane nu prea demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
încă de acum aproape o sută de ani și a fost aplicată cu răbdare și consecvență mult mai tîrziu, dînd la o parte obstacol după obstacol. Organizațiile catolice au însă America Latină și au reușit să penetreze la vîrf mari puteri emergente, cum sunt Africa de Sud, China, Rusia, India, Iranul ș.a., reușind să contrabalanseze puterea anglo-americană și să producă un al doilea val al globalizării, care, mai ales după izbucnirea crizei, vine invers, de la răsărit spre apus, dinspre fosta lume a doua spre
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe mîna fundamentaliștilor nu e bine să intre. Dar Siria, ca și Iranul au și foarte periculoase arme bacteriologice și ele sunt răspîndite în toată lumea. Așadar, nu deschideți cutia Pandorei! 4.12. Al III-lea Război Mondial și dinamica piețelor emergente "Evoluția istoriei, care ar fi trebuit în mod normal să dureze secole întregi, a fost comprimată în două sau trei decenii." (Rosa Luxemburg, Acumularea de capital) Introducere Cînd Papa Francisc I, apreciat pentru sinceritatea sa, afirmă că suntem în al
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
În ubicuitatea actuală, am putea vorbi și despre o piață a războiului. Există cereri, există oferte. Milton Friedman spunea că piața reprezintă cel mai inteligent mecanism economic. Ce mi se pare important de semnalat, pentru că se discută despre dinamica piețelor emergente, este că putem vorbi aici nu doar despre o piață a capitalurilor, una a investițiilor sau tehnologiilor, care au beneficiat de un puternic impuls inițial occidental, impuls bine autohtonizat mai apoi, valorizînd specificitățile spațio-temporale, ci și despre o piață a
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
balansat mereu. De data aceasta Sudul și Estul nu vin însă cu forța săbiilor curbe (deși și Tammerland, de pildă, era un mare iubitor de poezie), ci vin cu creativitate și competitivitate, însămînțea ză idei, exportă aripi. PIB-ul țărilor emergente a crescut în ultimii 20 de ani de 9 ori mai repede decît cel al țărilor occidentale. Oricum am analiza, România nu poate fi considerată o țară emergentă. Noi îndrăgim mai mult crinii cîmpului, păsările cerului și... străinii. Patru sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cu creativitate și competitivitate, însămînțea ză idei, exportă aripi. PIB-ul țărilor emergente a crescut în ultimii 20 de ani de 9 ori mai repede decît cel al țărilor occidentale. Oricum am analiza, România nu poate fi considerată o țară emergentă. Noi îndrăgim mai mult crinii cîmpului, păsările cerului și... străinii. Patru sunt, în opinia mea, determinanții principali ai evoluțiilor de pe aceste piețe: mersul ideilor, finanțele, tehnologia și demografia, o cuaternitate. În legătură cu cel din urmă, antimalthusian, se demonstrează faptul că omul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de milioane de oameni sub această limită, iar clasa mijlocie se subțiază, ca și în Europa. Se produce un fenomen de redistribuire a avuției la nivel global (vezi celebrele fonduri suverane), care nu are cum să nu genereze conflicte. Piețele emergente sunt piețe tinere, cu mare potențial de creștere, dar tinerețea e plină de năbădăi... Totuși, cum afirma recent Thierry de Montbrial: "Economie pură nu există. Sensul ultim al economiei este unul moral și politic". Cîtă vreme însă S.U.A. și China
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
plătită această datorie, ar trebui ca întreaga lume să producă la nivelul actual și să nu consume nimic timp de peste doi ani. Vă dați seama cu ce criză ne vom confrunta peste cîțiva ani, de data aceasta inclusiv Asia? Piețele emergente sunt dominate de multinaționale și de grupuri financiare și bancare. Avuția trebuie să se concentreze undeva, nu e pentru oricine. Dar pierderile și excesele se plătesc de toată lumea prin taxe mai mari sau prin inflație, se socializează, să aibă și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
secret 169 4.7. Comisia Junker misiune imposibilă? 171 4.8. Celălalt fundamental 174 4.9. Chinese Dream 178 4.10. Islamul și democrația 180 4.11. Cutia Pandorei 183 4.12. Al III-lea Război Mondial și dinamica piețelor emergente 185 4.13. Umbra Papei. La Stambul 195 4.14. Ultimul papă? 197 4.15. Guvernanța corporatistă 199 4.16. Desfacerea lumiii 202 Capitolul 5 HOLOTROPICE 204 5.1. Templul 204 5.2. Trei comori 206 5.3. Acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în Europa, Australia, Noua Zeelandă, China sau Singapore, unde valoarea caselor a scăzut simțitor, ceea ce poate duce la o încetinire a activității economice și chiar la recesiune. Prețurile materiilor prime, ca și în cazul petrolului, au crescut simțitor, ajutînd multe țări emergente. Dar dacă scade cererea pentru ele în S.U.A. și în China, principalele motoare ale economiei mondiale, prețurile inevitabil vor coborî, atît la petrol și energie, cît și la minereuri și alimente. Asta va însemna afectarea gravă a economiilor exportatorilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în siguranță într-o economie interconectată cîtă vreme Japonia, a doua putere economică a lumii, se găsea încă din 1990 într-o criză prelungită, "capcană economică pe care Keynes și contemporanii săi ar fi recunoscut-o imediat". De asemenea, economiile emergente din Asia de sud-est au trecut de la extaz la agonie practic peste noapte, iar povestea nenorocirii lor arată crede autorul de parcă ar fi fost copiată dintr-o carte de istorie din anii 1930. Am fost nesăbuiți, iar acum culegem roadele. Cartea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de-al treilea val de globalizare" despre care vorbea Huntington. Această soft-power ar putea de-monstra și o preocupare mai mare pentru ches-tiuni sensibile cum sunt cele legate de climă, de comerț, poate și cu o participare sporită a puterilor emergente (China a devenit, între timp, principalul poluator global) la gestionarea acestor probleme sensibile și la reabilitarea valorilor morale în goana după profit și prosperitate, cu luarea în considerare a intereselor globale ale erei noi în care intrăm. Lucrarea cuprinde și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
companiilor multinaționale de diferite tipuri, numărul și mă-rimea statelor, inclusiv fenomenul de eroziune a statului-națiune, rolul și posibilitățile guvernelor și politicilor economice, politica fiscală și pro-tecția socială, politica monetară, cea a ratelor de schimb, rolul informației, riscuri și incertitudini, economiile emergente, problema datoriilor, globalizarea și cultura ș. a., autorul tratînd fiecare problemă atît din punct de vedere teoretic, cît și empiric. Mulți politicieni și oameni obișnuiți din țările slab dezvoltate acuză globalizarea de toate relele pămîntului, punîndu-i în seamă în special crizele
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sunt altele (textile, mobilă etc.), mult mai fragmentate și cu foarte mulți detailiști americani dependenți de aceste importuri. Dar ascensiunea Chinei va avea impact nu doar asu-pra economiei americane, ci și a celorlalte țări dezvoltate, dar mai ales asupra celor emergente, care cu greu ar putea concura tigrul asiatic în materie de importuri și investiții străine. Rezultatul ar putea fi un clivaj și mai mare între Nord și Sud. Chiar în agricultură, exporturile chinezești cresc, la porumb de pildă, deși e
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai puțin decît China, lider în domeniu. În 2005, ultimul an cu date disponibile, diferența se păstrează, India receptînd 6,6 miliarde de dolari, iar China 72,4. India atrage însă 40% din investițiile în tehnologia informației efectuate în țările emergente, în timp ce China doar 11%. Principalul in-vestitor sunt S.U.A., urmate de Insulele Maurice (paradis fiscal), Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Ritmul schimbărilor s-a accelerat în ulti-mii ani, exporturile au crescut cu o medie de 9% pe an, în timp ce importurile doar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și renunțînd la ideologie. Văzută de la Moscova, lumea se caracterizează prin slăbirea ireversibilă a rolului geopolitic al S.U.A., deci prin prăbușirea "mi-tului unipolarității", retragerea durabilă a Uni-unii Europene, redistribuirea sferelor de influență, creșterea rolului hidrocarburilor și apariția unor noi puteri emergente. Toate acestea repre-zintă un mediu plin de oportunități, în care Ru-sia poate participa activ la întocmirea agendei internaționale, o agendă tot mai concurențială. Creșterea prețurilor la hidrocarburi a constituit un element decisiv în renașterea Ru-siei. După anul 1999, creșterea economică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vrea să reprezinte chiar un pol de atracție. Apropierile din perioada Elțin, cînd Rusia parcurgea o dificilă tranziție, s-au spulberat. Modelul occidental este din nou refuzat. Pentru Kremlin, o importanță tot mai mare o au relațiile cu marile puteri emergente vecine: China și India, ceea ce duce Rusia mai curînd spre zona Asia-Pacific decît spre Europa. Aici, Rusia nu-și poate permite noi antagonisme, iar ideea eurasiatică se întărește (vezi și Acordurile de la Shanghai), făcînd ca Rusia să se definească tot
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
că nu acesta e scenariul care se pregătește - cel puțin, nu pentru deceniile următoare. Ce constatăm? Creșterea energetică a Europei este relativ slabă, dar e foarte viguroasă în Statele Unite. Prin avântul economic al Chinei, al Indiei și al altor țări emergente, cererea energetică va spori considerabil în următoarele câteva zeci de ani. Consumul Chinei ar trebui să-l depășească pe cel al Europei în 2010 și pe cel al Americii de Nord în 2020. Conform Consiliului Mondial al Energiei, cererea mondială s-ar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
directă ar fi benefică pentru țara gazdă cel puțin. Obiectivul central al lucrării constă în identificarea factorilor de creștere a eficienței economice a investițiilor străine directe în România, din punctul de vedere al țării-gazdă (host country) în condițiile unei piețe emergente și ale unui nivel de dezvoltare economică și socială relativ scăzut. Cercetarea problematicii contribuției investițiilor străine directe la dezvoltarea economică a României a ținut seama și de specificitatea proceselor integrării țării noastre în Uniunea Europeană și ale globalizării și își propune
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
aproape inexistent, în perioada de început a tranziției și datorită oportunităților relativ mari de profit pe care le au putut valoriza în România investitorii străini, fie prin investiții de tip greenfield, fuziuni și achiziții sau investiții de portofoliu pe piața emergentă a capitalului. Dacă investitorul în fuziuni și achiziții a presupus actul de vânzarecumpărare 10 în cadrul negocierilor de privatizare, investițiile greenfield presupun cheltuieli din partea investitorului străin, care vizează realizarea obiectivului nou, precum și cheltuieli pe perioada de exploatare eficientă a acestuia. Privatizările
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]