2,866 matches
-
absolventul de ASE să trăiască într-o țară fără datorie externă (locul șapte din nouă poziții), dovadă că sunt cunoscute bine efectele unei asemenea datorii pe termen lung! Cei mai mulți emigranți își păstrează cetățenia, sperând în reîntoarcerea în țară. În cazul emigranților români, aceștia trimit în țară, membrilor familiei rămași în România, rudelor, bani (românii au trimis până la opt miliarde de euro/an, venituri care au contribuit la creșterea PIB-ului). Acesta este încă un motiv ca autoritățile din România să-i
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
necesar obținerii unor acte, documente uzuale de la instituțiile statului român; grijă pentru persoanele rămase în țară (bătrâni și copii) prin mijloace de sprijin sau asistare adecvată a acestora; gândirea condițiilor pentru reîntoarcere prin asigurarea legăturii continue dintre autoritățile locale și emigranți, sistem de comunicare, conectare la evenimentele din țară, acces la publicații, emisiuni la posturile publice radio și TV; sprijin pentru autoorga nizarea comunităților din țările-gazdă: școlarizarea copiilor, activități culturale etc. Reacții în țările-gazdă. Apar în mod firesc probleme de integrare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
puse în legătură cu numărul imigranților și structura profesională a acestora, care, ideal, ar trebui să fie consonante cu nevoile economiei. Reacțiile și răspunsul autorităților la fenomenul de imigrare se materializează în controlul la frontieră și/sau selecția în funcție de pregătirea profesională. Controlul emigranților la frontieră se realizează chiar dacă piața forței de muncă este liberalizată formal. Danemarca a introdus un asemenea control începând cu 1 iulie 2011, împotriva reglementărilor privitoare la libera circulație în Europa.<footnote Marcu, N., op. cit. footnote> SUA, Canada, Australia au
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
În limbajul comun, românii care lucrează în Spania se numesc „căpșunari”, polonezii din Germania, Austria sunt denumiți „instalatori”. Acești termeni reprezintă o treaptă profesională calitativă care-i desparte și care se poate regăsi în veniturile acestora. La număr egal de emigranți, „instalatorii” au trimis în țara de origine de trei ori mai mulți bani decât „căpșunarii” români! Alte reacții și răspunsuri la migrația actuală sunt sintetizate în caseta 17. Reacții la migrație Acordarea cetățeniei copiilor născuți pe teritoriul țărilor-gazdă: Irlanda, Grecia
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
populație, iar în România, în următorii 30 de ani populația rromă ar putea ajunge la opt milioane de locuitori, la o populație totală de 16 milioane. Soluții propuse de UE: educație, profesii, nediscriminare din partea comunității. Republica Moldova (600 de mii de emigranți la o populație de patru milioane de locuitori) constată că acolo unde sunt comunități de emigranți sunt necesare și servicii diverse cerute de traiul zilnic al acestora (magazine alimentare, oficii pentru transmitere de bani și tot ce înseamnă servicii pentru
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
milioane de locuitori, la o populație totală de 16 milioane. Soluții propuse de UE: educație, profesii, nediscriminare din partea comunității. Republica Moldova (600 de mii de emigranți la o populație de patru milioane de locuitori) constată că acolo unde sunt comunități de emigranți sunt necesare și servicii diverse cerute de traiul zilnic al acestora (magazine alimentare, oficii pentru transmitere de bani și tot ce înseamnă servicii pentru oameni, casă, îngrijirea sănătății, învățământ, divertisment, comunicare etc.). Aceste servicii ar trebui organizate de comunitățile de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
analistul Ilie Șerbănescu la 89 de miliarde de euro sau două treimi din PIB-ul României. Se explică astfel și faptul că ei sunt acceptați în țările europene, în ciuda unor probleme de ordin social/moral pe care le pun unii emigranți români. Aceeași anchetă a evidențiat faptul că emigranții au vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani și cuprind 40% din forța de muncă adultă din România, reprezentând pentru țară o reală pierdere cu dimensiuni tragice de ordin economic, social
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
euro sau două treimi din PIB-ul României. Se explică astfel și faptul că ei sunt acceptați în țările europene, în ciuda unor probleme de ordin social/moral pe care le pun unii emigranți români. Aceeași anchetă a evidențiat faptul că emigranții au vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani și cuprind 40% din forța de muncă adultă din România, reprezentând pentru țară o reală pierdere cu dimensiuni tragice de ordin economic, social și demografic. Termenul de tragedie nu este exagerat
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
octombrie 2010). Dintre acești copii, o treime sunt copiii depresivi, iar presa din România a relatat în ultimii ani despre 20 de cazuri de sinucidere în rândul lor. Sensul migrației nu este numai de ieșire din țară: unul din cinci emigranți au declarat că ar dori să se înapoieze în România. Dintre cei care se s-au înapoiat, negăsind condiții de angajare, unii vor lua din nou calea emigrării, fenomenul numindu-se reemigrație. România primește și imigranți, majoritatea din Republica Moldova. Din
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
comunale de credit agricol care urmează a lua ființă în fiecare comună. Proliferarea IMM-urilor este soluția prea bine cunoscută pentru a mai fi detaliată în scopul ocupării forței de muncă, punerii în valoare a spiritului întreprinzător autohton (și al emigranților care se înapoiază în țară), prilej de afirmare profesională și de valorificare a resurselor locale. Aceste firme nu s-au bucurat de mult sprijin din partea statului român. În perioada 2008-2011 (iulie) vulnerabilitatea lor a fost maximă, evidențiată de următorii indicatori
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă - Parlamentul României): „Migrația este o pierdere la nivelul elitelor, cât și la nivelul unui electorat care ar fi putut fi o bază pentru schimbare”; Sorin Docaru (ambasadorul României la NATO): „Să pregătim condițiile pentru reîntoarcerea emigranților, inclusiv tinerii care au urmat forme de învățământ superior”; Ovidiu Dragnea (Ambasadorul României în Belgia): „Ar trebui să existe școli pentru copiii emigranților compatibile atât cu cultura țării-gazdă, cât și cu cultura românească, pentru a ușura (motiva) reîntoarcerea în țară
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
putut fi o bază pentru schimbare”; Sorin Docaru (ambasadorul României la NATO): „Să pregătim condițiile pentru reîntoarcerea emigranților, inclusiv tinerii care au urmat forme de învățământ superior”; Ovidiu Dragnea (Ambasadorul României în Belgia): „Ar trebui să existe școli pentru copiii emigranților compatibile atât cu cultura țării-gazdă, cât și cu cultura românească, pentru a ușura (motiva) reîntoarcerea în țară”. Au apărut elemente de coagulare a intereselor comunităților românești din străinătate ca: Liga studenților români din străinătate, Liga antreprenorilor români etc. Se propune
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de emigrație, În timp ce științele sociale folosesc alternativ cei doi termeni alături de cel de refugiați. Se poate identifica o diferențiere diacronică a utilizării termenilor, În anii ’40-’50 predominînd termenii de exil și refugiu, ulterior cel mai des apare termenul de emigranți, fapt explicabil și prin schimbarea structurii comunității românești din afara țării În anii ’60. Mai mult, se poate spune că exilul se definește din perspectiva strictă a persoanei exilate și prin activitatea sa În țara gazdă și are, În ciuda aparențelor, o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În țară a fost numai după 1989. Gheorghe I. FLORESCU Românii În Statele Unite și Canada „SÎntem În portul orașului New York. Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atît de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atîtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe. În baierele uriașului palat plutitor, un țăran român privește, prin geamul rotund al cabinei sale, spectacolul neobișnuit ce-i oferă zecile de vapoare, care mișunau În port.” Andrei Popovici, 1937 Despre America
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trăise un timp În America explica, În 1937, că este „o eroare a se crede că azi am putea să mai vorbim despre Români În America. Mai corect ar fi dacă i-am numi americani de origine română, căci majoritatea emigranților noștri de acolo sînt În prezent cetățeni americani, iar copiii lor și copiii acestora, născuți acolo, sînt cetățeni americani prin Însuși faptul nașterii lor În America”. Românii au continuat Însă mult timp - chiar și astăzi se gîndește sau se simte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
manifest, calcule și speranțe asemănătoare, la care au renunțat În momentul În care s-au confruntat cu o realitate potrivnică sau impasibilă față de o asemenea eventualitate. N. Iorga, de pildă, discutînd la Chicago, la 13 februarie 1930, cu românii americani emigranți din Banat, se Întreba „de ce s-ar pierde pe meleaguri străine atîta vlagă și atîta voioșie? Și de ce, Îndemnînd «acasă» pe fiecare, am auzit spunînd: «Nouă ne place aici»? De ce Între băieți vorbirea aproape exclusivă a limbii engleze? De ce această
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fără a se ține cont de unele caracteristici temporale, economice, politice, diplomatice etc., care au influențat emigrarea, În general, sau cea dintr-o zonă geografică distinctă ori chiar dintr-o anumită țară. America nu a fost vreodată văzută la fel de toți emigranții, chiar și după ce ei deveneau americani. În fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau cea dintr-o zonă geografică distinctă ori chiar dintr-o anumită țară. America nu a fost vreodată văzută la fel de toți emigranții, chiar și după ce ei deveneau americani. În fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele” epocii. Apoi, fiecare emigrant venea cu limitele și complexele lui, care nu trebuie evitate ori tratate tangențial. * Referindu-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ei deveneau americani. În fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele” epocii. Apoi, fiecare emigrant venea cu limitele și complexele lui, care nu trebuie evitate ori tratate tangențial. * Referindu-ne la emigrația română În America, socotim necesară reluarea unei Întrebări, căreia nu i s-a răspuns Încă, deși a fost formulată demult și a suscitat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Pentru ei, pămîntul spre care se Îndreptau atîția visători nu era un țărm al redempțiunii, unic și suficient celui devenit american. Așa se explică revenirea În țară a primilor descinși pe tărîmul Americii, care nu erau de fapt niște adevărați emigranți. Întoarcerea acasă, după adunarea unei sume de bani, nu se datora numaidecît inadaptării românului cu condiția de imigrant, ci unor condiții specifice, Încă neelucidate. Cei din Vest erau favorizați de situarea lor geografică, de educație și de o politică națională
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
condiții specifice, Încă neelucidate. Cei din Vest erau favorizați de situarea lor geografică, de educație și de o politică națională a emigrației. În Anglia, Germania, Italia sau În țările nordice, emigrația era considerată o chestiune de stat, și de aceea emigrantul nu era un individ plecat În lume ca Într-o aventură personală. Chiar și națiunile mici, dintre care unele nu se constituiseră Încă În state naționale - cehii, slovacii, sîrbii, balticii, polonezii, grecii etc. -, dispuneau de alte condiții ale emigrării. În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
părăsească vatra strămoșească, ci trebuie să lucrăm cu toate puterile noastre pentru Înlăturarea cauzelor emigrării oamenilor noștri peste ocean. Oricît s-ar simți de slabi conducătorii firești ai poporului român, au totuși destule mijloace pentru a reduce la minim numărul emigranților români care Își iau lumea În cap”. Particularitățile acestei stări de fapt rezidau În circumstanța că provinciile amintite, de unde emigrau, la acea dată, românii, erau Înglobate Între granițele Imperiului Austro-Ungar, deci oficialitățile care ar fi trebuit să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
to War War I, the major sources of immigrants were Germany, Italy, Ireland, Austria, Hungary, Russia and Great Britain, but Canada also supplied 4 million newcomers, including a large number of French, Canadians, and Mexico sent some 2 million. These emigrant centres supplied the largest ethnic concentrations in American society before the 1960s”. Așa cum era și de așteptat, România nu figura printre principalele „surse” de emigrare ale epocii, Întrucît românii din Austro-Ungaria erau Înregistrați printre cei plecați din Imperiul bicefal. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acceptată, chiar dacă nu era una frecventă, și nu mai surprindea pe nimeni că, la un moment dat, cineva scria că „Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atît de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atîtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe”. În 1912, Ioan Podea, discutînd despre Începuturile și cauzele imigrării românilor În America, evidenția că la acea dată se ajunsese ca, după „descoperirea” Lumii Noi, „să se descopere toate unghiurile unui colț
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
românii stabiliți acolo nu conștientizau, la Început, sau nu erau interesați de faptul că ei reprezentau un grup etnic distinct. Continuitatea acestui flux migrator demonstrează că exista deja o mentalitate caracteristică migrației. Așa cum reiese din cele discutate deja, primii români emigranți și cei mai numeroși au fost cei plecați din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă la 1918 Între granițe străine. Aceștia erau, În imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei Își abandonau locurile unde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]