2,689 matches
-
între România și restul lumii (56); Virgil Nemoianu și România după 1989 (56-57); politicienii României postcomuniste (57-58); "specialiștii" (58-59); cum te poți integra într-o societate, cum o poți cunoaște (59-60); primirea remigranților români definitivi (60); românii în străinătate (61); emigrarea masivă din România (61-62); religie, comunitate, societate în SUA și în alte părți (63-64). Intelectuali, politicieni, instituții / 65 Viața intelectuală și mobilitatea după 1990 (65); grupurile de intelectuali și lecturile lor în anii '80 (65-66); experiența și opțiunile politice ale
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
timp", dar nici nu au trecut prin pușcării, asemeni celor mai vârstnici cu un deceniu sau două); lingvistica teoretică, teoria literară și literatura comparată se apropiau din nou de nivelul internațional; limbile străine, adesea studiate încă din familie, măreau "riscul" emigrării, ca și descoperirea individuală a "Lumii Libere" prin bursele și călătoriile de documentare oferite ori acceptate de statul-partid în faza lui de "liberalizare" de dinaintea închiderii neostaliniste în național-comunism. Născut în 1940 într-o familie bănățeană tipică pentru clas-a mijlocie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Mondial și într-o măsură mai mare după el. S. A.: Ne întoarcem la firul evoluției tale. Așadar, vine o vreme când vezi că lucrurile o iau în direcția pe care tocmai am evocat-o. și începi să te gândești la emigrare, ca și alți tineri valoroși din disciplinele umaniste pentru a nu ne referi și la foarte numeroșii ingineri, avocați, doctori ș.a.m.d. care, neavând o voce publică, sunt cunoscuți mai curând în mediile microsociale din care au plecat și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
interacțiunile sociale "printre străini" sunt cotidiene, normale, chiar dacă nu idilice. Nici în România nu sunt. Același lucru se poate vedea tot mai mult în Europa sudică. V. N.: Italia și Spania. Și Portugalia. S. A.: Exact. Aceasta este actualmente zona de emigrare predilectă a românilor. E interesant cum se corectează astfel și o eroare istorică: în zorii modernizării sale, România a optat pentru Franța, pentru că Parisul și cultura franceză aveau o forță de iradiere colosală, iar Franța avea un rol geopolitic decisiv
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cu bunuri de consum care puteau fi eventual revândute sau folosite pentru a obține favoruri să nu uităm că până și alimentele de bază se găseau greu pe piața oficială în anii '80; presiunile pentru ca doritorii să obțină vize de emigrare se ajunsese în aceeași perioadă la un fenomen de conversiune la neoprotestantismele care garantau viza americană. Am avut cunoștințe pe care nu le știam pioase, dar care sau convertit la neoprotestantism pentru a putea să plece. Nu exclud posibilitatea unei
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
la neoprotestantism pentru a putea să plece. Nu exclud posibilitatea unei metanoia, dar... Să revenim la chestiunea Bisericilor mari. În această categorie poate intra și cultul mozaic, chiar dacă numeric nu mai era important, după Holocaust și după masivele valuri de emigrare din primele decenii comuniste. Cum vedea oare un om religios aparținând uneia dintre aceste comunități confesionale supunerea până la zel a ierarhilor față de partidulstat? V. N. : Moralreligios, sigur că era o situație nespus de dramatică. În măsura în care o față bisericească, o figură
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prin legea prin care a luat ființă, fiind acela de poliție politică a regimului, iar unitățile ei au lucrat, cu mijloacele specifice unui serviciu de informații, în realizarea acestui scop"11. Printre primele sarcini ale Securității se numără eliminarea fenomenului emigrării. Cum statul sistase eliberarea pașapoartelor, definise politica exterminării categoriilor non-conforme, semnase protocoale de extrădare cu țările vecine, tot mai mulți români încearcă să părăsească ilegal țara. Actele preparatorii, tentativele și trecerile clandestine ale frontierei au demonstrat că "mii și mii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
începutul preluării puterii cu forme de opoziție individuale și colective. "Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" al cărei membru este Monica Lovinescu, iar președinte Vladimir Tismăneanu, numește trei tipuri de refuz al cooptării de către regim: disidența, rezistența și emigrarea. Comisia definește cooptarea drept totalitatea strategiilor de natură socio-economică prin care populația acceptă regimul fără să protesteze deschis: industrializarea masivă, urbanizarea, accesul la educație, locuri de muncă, locuințe. Din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii de intelectuali: disidenții
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
deținuți politici au fost și ei îndreptați spre Canal"93. Monica Lovinescu reproșează scriitorilor tăcerea cu care învăluie evenimentul, lipsa criticii la adresa partidului și preaslăvirea muncii forțate, a crimei, a abuzului. Discursul ei politic acuză regimul de la București, constatând acuitatea emigrării, dezastrul economic, politic și moral. Monica Lovinescu realizează, în cronica din 28 decembrie 1984, o sinteză a anului, trecând prin toate momentele importante. Teoriile ei fac referire la relația dintre putere și cultură, proiectele de demolare, soarta literaturii, condiția scriitorului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu atât mai mult cu cât au fost folosite și de Raportul final al "Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România". Urmează apoi o necesară clasificare descriptivă a principalelor fenomene apărute în comunism: mișcările muncitorești și studențești, disidența, rezistența, emigrarea, cooptarea, conformismul, obediența. Monica Lovinescu este solidară cu scriitorii disidenți și sfidează alături de ei viziunea abuzivă a puterii. Atrasă de mecanismele schimbărilor de atitudine, urmărește pârghiile prin care se realizează persuasiunea masei și a intelectualilor. Deoarece foarte multe cronici fac
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
simultană a discursului mediatic și a discursului memorialistic ne-a permis să intrăm în contact cu părerea completă pe care autoarea o are despre situația din țară. Pentru că realizarea artistică a Monicăi Lovinescu are loc în exil, am expus evoluția emigrării impuse politic și am determinat atributele generației căreia îi aparține. În acest sens, am aderat la clasificarea realizată de Eva Behring și am constat că autoarea Undelor scurte face parte din primul val de exilați, determinat de procesul de reconfigurare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
tratatului / 371 Prima prelungire a derogării / 376 Ultimele luni ale mandatului lui Ford /386 Capitolul XIV. Drepturile omului și relațiile româno-americane, 1977-1979 / 388 Congresul, Carter și drepturile omului / 388 România și drepturile omului / 391 Congresul și derogarea președintelui de la condiția emigrării, 1977 / 396 Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului / 404 Ceaușescu îl vizitează pe Carter / 408 Cererea de derogare prezidențială din 1978 / 411 Pacepa și Goma / 414 București-Moscova-Washington / 415 Capitolul XV. Ostaticii, mereu ostaticii / 418 Relațiile româno-americane: ianuarie-iunie 1979
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Datoriile României în continuă creștere / 449 Congresul și derogarea din 1981 / 451 Reprogramarea scadențelor / 454 Derogarea lui Reagan, din 1982 / 459 Drepturile omului și taxa de învățămînt / 466 Congresul și derogarea din 1983 / 474 Capitolul XVII. Schimbarea criteriilor Jackson-Vanik: de la emigrare la drepturile omului / 480 Drumul României către redresarea economică / 480 Congresul și derogarea din 1984 / 485 Economia României / 490 Cultul personalității și drepturile omului / 491 Congresul și derogarea din 1985 / 495 De la emigrare la drepturile omului / 500 Capitolul XVIII. Pierderea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
474 Capitolul XVII. Schimbarea criteriilor Jackson-Vanik: de la emigrare la drepturile omului / 480 Drumul României către redresarea economică / 480 Congresul și derogarea din 1984 / 485 Economia României / 490 Cultul personalității și drepturile omului / 491 Congresul și derogarea din 1985 / 495 De la emigrare la drepturile omului / 500 Capitolul XVIII. Pierderea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 505 Audieri speciale la Senat, cu privire la drepturile omului în România/505 Bucureștiul și Moscova / 508 Congresul, drepturile omului și derogarea din 1986 / 510 Reagan și drepturile omului / 520
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
S-a micșorat și numărul corporațiilor americane care anual pledau prin audieri la reînnoirea Clauzei pentru România. Acest lucru se întîmpla la sfîrșitul mandatului lui Jimmy Carter, cînd Administrația democrată a trecut la conexarea problemei drepturilor omului de politica de emigrare. Începînd cu 1983, numărul celor care pledau pentru suspendarea sau anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România a crescut considerabil, inclusiv în rîndurile membrilor Senatului american. Mai puțin receptiv la soluție rămînea Departamentul de Stat. Comerțul american și-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exporturile americane, unul din aspectele influenței Washington-ului. Cei trei susținători inițiali ai "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România au fost: 1) marile corporații; 2) indiferența Congresului American pentru drepturile omului; 3) Administrația. Congresul și Administrația au stabilit îmbunățățirea emigrării unic criteriu pentru țările fără economie de piață, postulat de care a beneficiat pînă în 1987 și România. În momentul în care pe scara politică a apărut Mihail Sergheevici Gorbaciov, care îmbrățișa multe dintre inițiativele de pace ale lui Nicolae
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
români în lagărele de muncă sovietice. Într-un alt articol, de data aceasta publicat de Vatican, România era acuzată că-i tratează pe clericii catolici ca pe niște "sclavi"706. Apoi, în martie, Bucureștiul a turnat gaz peste foc, oprind emigrarea evreilor din România. Principalul mijloc de emigrare era îmbarcarea pe vasul "Transilvania", care pleca din Constanța, cu destinația Haifa, Israel. La sfîrșitul lunii martie, guvernul român a scos acest vas din funcție, aducîndu-l pentru reparații, fără a-l înlocui, însă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un alt articol, de data aceasta publicat de Vatican, România era acuzată că-i tratează pe clericii catolici ca pe niște "sclavi"706. Apoi, în martie, Bucureștiul a turnat gaz peste foc, oprind emigrarea evreilor din România. Principalul mijloc de emigrare era îmbarcarea pe vasul "Transilvania", care pleca din Constanța, cu destinația Haifa, Israel. La sfîrșitul lunii martie, guvernul român a scos acest vas din funcție, aducîndu-l pentru reparații, fără a-l înlocui, însă, cu altul 707. Presa americană a atacat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
martie, guvernul român a scos acest vas din funcție, aducîndu-l pentru reparații, fără a-l înlocui, însă, cu altul 707. Presa americană a atacat imediat subiectul, astfel că în lunile următoare au apărut numeroase articole cu privire la antisemitismul guvernului român 708. Emigrarea evreilor a fost îngrădită pînă în 1956. Acest fapt, la care se adăugau planurile politice ale Washingtonului erau o garanție că lupta propagandistică avea să continue pînă la sfîrșitul anului 1952 și chiar și în anii următori. Venirea la putere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar fi avut "urmări nefericite" pentru "extinderea legăturilor" cu România și cu restul Europei de Est1151. Nu doar relațiile comerciale între Washington și București se împotmoliseră, dar și tratativele pentru încheierea unui acord consular. Principala piedică era problema procedurilor de emigrare a binaționalilor și a românilor care voiau să-și reîntregească familiile stabilite în străinătate. Convorbirile aveau să continue pînă în mai 1965, pînă la "suspendarea" lor sine die. România și Statele Unite aveau să semneze, în cele din urmă, un acord
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1389", care, dacă ar fi fost aprobat l-ar fi autorizat pe președinte să negocieze un acord comercial care să includă și acordarea "Clauzei" României 1420. Mondale spera ca propunerea privind acordarea "Clauzei" să încurajeze comerțul, dar să permită și emigrarea mai multor evrei din România 1421. Washingtonul privise această problemă a emigrării evreilor ca pe o chestiune sovietică și tot așa o privea și în 1971. Cu toate acestea, unii congresmeni erau conștienți că după invazia Cehoslovaciei crescuseră presiunile exercitate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președinte să negocieze un acord comercial care să includă și acordarea "Clauzei" României 1420. Mondale spera ca propunerea privind acordarea "Clauzei" să încurajeze comerțul, dar să permită și emigrarea mai multor evrei din România 1421. Washingtonul privise această problemă a emigrării evreilor ca pe o chestiune sovietică și tot așa o privea și în 1971. Cu toate acestea, unii congresmeni erau conștienți că după invazia Cehoslovaciei crescuseră presiunile exercitate nu numai asupra minorităților de evrei din Uniunea Sovietică, dar și a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a celor din Europa de Est1422. Avînd în vedere, însă, că România nu întrerupsese relațiile cu Israelul în timpul Războiului de 6 zile și că, în ianuarie 1971, reînnoise pentru încă cinci ani acordul de cooperare și comerț cu Israelul, problema emigrării evreilor nu afecta acum relațiile Administrației cu România 1423. De fapt, cu un an înainte ca Mondale să propună acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", Departamentul de Stat nu primise decît o singură reclamație privind emigrarea evreilor din România, care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerț cu Israelul, problema emigrării evreilor nu afecta acum relațiile Administrației cu România 1423. De fapt, cu un an înainte ca Mondale să propună acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", Departamentul de Stat nu primise decît o singură reclamație privind emigrarea evreilor din România, care era, de altfel, foarte discutabilă. În ianuarie, rabinul Anton Silver s-a dus la Ambasada Americană din București și a cerut ajutor pentru a emigra din România. El încercase în zadar să plece încă din 1951
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat a aflat că rabinul era singurul din București care oficia ritualuri de sacrificare a vitelor și că rabinul șef din România, Rosen, nu-i permitea să plece. Guvernul român era de partea rabinului Rosen. Israelul era dispus să aprobe emigrarea rabinului Silver, fără a intra, însă, în conflict cu rabinul șef, din acest motiv. După ce Departamentul de Stat îl pusese la curent cu situația, Kissinger hotărî că cea mai bună soluție era ca problema să fie tratată între Israel și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]