1,351 matches
-
perseverența și năzuința spre perfecțiune. Prin cercetări s-a scos În evidență faptul că persoanele creative dovedesc un nivel ridicat de inteligență (verbală sau nonverbală), au discernământ și spirit de observație, capacitate de a se concentra sau comuta atenția, sunt empatice față de persoane și idei divergente, au toleranță față de ambiguitate, sensibilitate față de propriile complicații psihologice. Personalitatea și stilul cognitiv determină modul de abordare preferat de un individ ca și progresul inregistrat de el În problemele complexe pe care i le ridică
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ceea ce fac și le adresez o singură întrebare : „Ce gândiți voi când îi priviți pe acești oameni din rând ?”. Cei doi sunt studenți la master, Facultatea de Arhitectură din București, mă ascultă cu atenție, apoi el îmi spune că „sunt empatici” cu ceea ce văd și cu „oamenii săraci de aici”, la care ea dă aprobator din cap, soarbe ușor din bere și întărește, „da, da, oamenii săraci din rând”, după care mai adaugă și „cred că vin aici din credință. Dar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
jur și cu noi înșine”. Domnul intelectual renunță la morga sa și răspunde imediat, iritat, „auzi, tu să nu mă înveți pe mine ce-i rândul la carne, că oricum nu tu stăteai la el, ci părinții” etc. Imediat, atitudinea empatică a celor din jur, care clatină din cap, nefiind de acord cu nerăbdarea lui, mie acordându-mi-se rolul de „victimă” a disputei. Încă o dată, memoria lungă a comunismului iese la iveală în disputele din rând. O femeie așezată undeva
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
echipă TV, trimisă de o cunoscută televiziune comercială pentru a „acoperi” pelerinajul de la Curtea de Argeș. De fapt, pe ea, pe reporteră, o cunosc bine, am întâlnit-o anul acesta și la Iași, la București, la Prislop. Culege cu un surâs dulce, empatic, vorbele pelerinilor intervievați, ca albina polenul florilor. Cameramanul îi cere să se plaseze chiar lângă raclă, pentru a beneficia de un cadru complet : raclă plus preot plus pelerini plus sărutat de moaște. Totul cinetic, plin de viață. Lângă mine se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al lucrării). Această discrepanță reprezintă pentru Vladimir Tismăneanu principala "ambiguitate" a comunismului românesc de după 1965 (1984, 65-79). Ipoteza de lucru avansată de Tismăneanu este corectă din perspectiva științei politice "burgheze" și a instrumentarului său conceptual. Dacă încercăm însă o analiză empatică a leninismului romantic și facem un efort pentru a percepe realitatea prin intermediul opticii sale, vom observa că această ambiguitate este inexistentă. În plan intern, democratizarea avansa în sens leninist, chiar dacă din punct de vedere burghez părea că regresează; de asemenea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în care "statele mici și mijlocii" să conteze la fel de mult ca cele mari în plan extern). Între orientarea internă și externă a leninismului romantic nu există nici o discontinuitate ideologică; aceasta apare doar atunci când leninismul romantic este analizat în manieră ne-empatică, printr-o lupă conceptuală "burgheză", fără a se ține cont de obiectivele sale pe termen lung. Legat de fazele preliminare ale conferinței, reprezentantul RSR Valentin Lipatti a protestat, în 1972, împotriva deținerii de către Marea Britanie, Franța, Uniunea Sovietică și Statele Unite a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
decât o simplă teorie a relațiilor internaționale. Un aspect important al socio-constructivismului, pe care am încercat să îl evidențiez, indirect, de-a lungul întregii lucrări, este perspectiva inductivă a obiectului cercetat. Socio-constructivismul propune, atât la nivel practic, respectiv analitic, abordarea empatică a actorilor internaționali. Miza demersului este înțelegerea profundă a acestora și, în primul rând, identificarea numitorilor comuni pentru identificarea posibilităților de acțiune comună și integrarea funcțională a diferențelor. Cu alte cuvinte, cunoscându-l pe celălalt, istoria, cultura și obiceiurile, înțelegem
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
bine resorturile motivaționale care îi ghidează comportamentul internațional și astfel îi putem anticipa sau, în cel mai bun caz influența deciziile în sens constructiv, evitând situațiile tensionate sau conflictele (Shafir: 2010b, 396; vezi și Docea: 2010, 79-100). Sigur, a fi empatic în raport cu principiile și obiectivele leninismului romantic nu reprezintă o soluție, nici pentru cercetător, nici pentru politician. Ideologia și practica unei dictaturi care poate concura cu ușurință pentru o poziție fruntașă în cadrul celor mai opresive regimuri ale secolului XX nu pot
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acum cele mai importante se dovedesc a fi aceleași cu activitățile cărora oamenii li se dedică din motivație interioară. Relativ puține persoane devin contabili din motivație interioară. Însă tocmai motivația interioară este cea care ne face să devenim creativi și empatici, designeri și buni povestitori, consilieri și consultanți. În weekendul acesta, cu siguranță câțiva dintre contabili vor sta În garaj În fața unui șevalet și vor picta un tablou. Câțiva dintre avocați vor scrie proză scurtă. Însă pot să vă garantez că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mintal, verbal și intelectual, aspecte importante în comunicare și învățare. Pentru remedierea laturii comunicative prin limbaj, a înțelegerii mesajelor, terapeutul logoped aplică o gamă de procedee în scopul motricității organelor fono-articulatorii, prin exerciții de gimnastică și de articulare, de înțelegere empatică și logică. Fiind o funcție atât de complexă, limbajul presupune o conlucrare permanentă cu celelalte funcții intelectuale și motorii. Semnalele acustice, memoria semantică (înțelesul) percepțiile motorii, alcătuiesc conduita atentă și voluntară a comunicării prin limbaj, iar vorbirea și înscrisul devin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în ansamblul lor, fenomen frecvent la copilul cu handicap mintal, verbal și intelectual. Pentru remedierea laturii comunicative prin limbaj, terapeutul logoped încearcă o gamă de procedee pentru remedierea funcției fiziologice a organelor fono-articulatorii, dar și din punct de vedere psihologic, empatic și logic. Limbajul, fiind o funcție complexă, presupune o conlucrare permanentă cu celelalte funcții intelectuale și motorii. Înțelegerea cuvintelor, a semnalelor acustice, cât și memoria semantică implică percepții motorii foarte complexe, o conduită atentă și voluntară, iar vorbirea și înscrisul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
auzului și de conținutul terapiei aplicate. Dragostea pentru copilul deficient, pe lângă o serie de calități ale terapeutului (surdolog, logoped sau medic), sunt pârghii afective și de receptivitate, exprimate printr-o atitudine temperată, calmă, stabilă, binevoitoare, ce impune cu necesitate capacitatea empatică de un anumit nivel de dezvoltare. Proba unei înțelegeri empatice a lumii celui handicapat presupune cadrul intern de suferință al pacientului, pe care terapeutul trebuie să o perceapă și să o înțeleagă cum se percepe el însuși. C. Roger consideră
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe lângă o serie de calități ale terapeutului (surdolog, logoped sau medic), sunt pârghii afective și de receptivitate, exprimate printr-o atitudine temperată, calmă, stabilă, binevoitoare, ce impune cu necesitate capacitatea empatică de un anumit nivel de dezvoltare. Proba unei înțelegeri empatice a lumii celui handicapat presupune cadrul intern de suferință al pacientului, pe care terapeutul trebuie să o perceapă și să o înțeleagă cum se percepe el însuși. C. Roger consideră că în relația terapeut pacient empatia, nu este un mod
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
4. Salutul; 5. Contactul vizual; 6. Expresia feței; 7. Salutul; 8. Strângerea de mână; 9. Evită-l pe NU! 10. Provoacă-l pe DA! Formulează pozitiv! 11. Temperează emoția! Controlează-ți vocea! 12. Atenție la alegerea cuvintelor/exprimărilor 13. Fii empatic 14. Fii cu ochii pe el! - Sesizați clauzele abuzive/ disproporționate din contracte! - Etapele negocierii: 1) Pregătirea pentru negociere Stabiliți-vă obiectivele și ierarhizați-le. Succesul unei negocieri depinde în mod decisiv de maniera în care aceasta a fost pregătită. În
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
auditivă și vizuală, imaginația, simțul limbii, care-l conduc pe scriitor la realizarea unui stil propriu. După Umberto Eco, creativitatea literară ar contribui la , deci asigură continuitatea ființei umane. M. Bejat și A. Perju (5) susțin că . Se adaugă capacitatea empatică, sensibilitatea și simțul estetic. Tot în procesul creației literare întâlnim și un set diversificat de trăsături caracteriale și volitive, precum și prezența unui evantai bogat de interese față de natură și semeni, față de valorile autentice ale culturii umane. Sunt trăsături pe care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de la un copil la altul în funcție de puterea și capacitatea fiecăruia de a căuta și obține. -analogia personală: constă în identificarea fiecăruia din participanți (elevi din clasăă cu un obiect, persoana sau fenomen real sau imaginar. Este vorba de antrenarea capacității empatice, ce presupune exprimarea a ceea ce simte fiecare membru al grupului într-o situație dată. Se poate recurge la o metaforă de genul: “Sistemul planetar”, în care fiecare elev se identifică cu o parte a acestui sistem: fie o planetă, un
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
culturii (înțeleasă ca producție a celor mai valoroase creații spirituale realizate de om de-a lungul existenței sale și în toate spațiile geografice). Educatorul/profesorul nu face educație decât atunci când are o concepție venită organic din experiența lui culturală, cognitivă, empatică referitoare la creșterea, formarea și dezvoltarea omului. Altfel, totul este preluare, iar acțiunea lui este mai mult sau mai puțin forțată, interiorizată, mimetică, formală. Când îl predomină frica - și, dacă nu caută să se elibereze de ea -, omul se degradează
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
Sandu rămâne interior vid și sterp și chiar pervers și crud, inteligența lui are o nuditate stearpă. Gestul final al Irinei e imposibil de explicat, însă el aruncă o umbră definitivă asupra lui Sandu, conștiință narativă vidă, lipsită de capacitatea empatică de a se substitui personajului său feminin. Din pseudo-jurnalul acestuia gesturile feminine ale Irinei sunt îndepărtate sau sunt transformate în ticuri. Eroul provoacă zilnic certuri doar pentru plăcerea împăcărilor, iar una din scenele de posesiune aduce mai curând cu un
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și-o uitată răbdare... Singurătatea-i când nu mă aud, când nu te aud. Stăm într-un omuleț șters pe jumătate cu guma. Așteptăm. Aștept doar să cresc, de parcă mi-aș fi statuie și soclu. Starea de graviditate o așează empatic față de cea care a născut-o: Mama îngropa durerea într-un fel de carieră... În burta mamei creștea sărăcia. Și față de o oricare alta care a trecut prin starea de graviditate pierzând din făptura ei corporală în creșterea celuilalt: măselele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a androcrației? Aspectele enunțate mai sus și care sunt feminine sunt mai străine democrației sau, dimpotrivă, practicate în politică ar mai reduce abordarea conflictualist-hegemonică, maniheismul și „fascismul normativ”, de tipul Fiat Justitia, pereat mundus? Pot bărbații să fie atât de empatici încât să nu uite de pe agenda politică problemele cu care se confruntă mai ales femeile? Un exemplu evident este cel al amânării practicate de Parlamentul României până la calendele grecești (sau europene) a legii egalității de șanse, a celei împotriva violenței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lume românească unde jurnalismul de telepubelă face ravagii prin mintea oamenilor, autoarea cărții Urât mai trăiți, domnilor! e un jurnalist redutabil, de excepție. Și ce spune, Domnia Sa, despre bunul jurnalist? Citez: "Pe lângă pregătire strict gazetărească, tehnică, talent, fler, naturalețe, comportament empatic, bunul jurnalist trebuie să fie un om de cultură, o minte deschisă, cu vederi largi, cu sensibilitate, umor, apetit pentru noutatea de valoare. Dacă are discernământ critic și caracter pe lângă toate acestea, ar fi super, cum spune generația cool". Adevărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
vedere, de atitudinile și sentimentele locutorului, pe care interpretul, la rîndul său, le poate infera din forma anaforică. Altfel spus, pronumele anaforice nu sînt doar niște semnale de continuitate. (1990: 219) Ea a propus să se introducă noțiunea de anaforă empatică pe care o definește astfel: "Pronumele anaforice [...] ne aduc cunoștințe specifice, care nu privesc referenții ca atare, ci sentimentele, pasiunile, atitudinile psihologice și axiologice ale subiectului vorbitor cu privire la un referent" (1990: 223). M.-E. Conte ia ca exemplu un pasaj
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
legătură în schimburile dintre culturi. El face posibil fluxul de comunicare interculturală, fiind un translator al mesajelor expediate și un interpret al celor primite. Mentalul său se caracterizează prin flexibilitate cognitivă, sensibilitate culturală, realism față de valorile și atitudinile culturale, înțelegere empatică și spirit inovator. Astfel de atribute individuale sunt, totodată, premise ale comunicării interculturale efective și factori stimulatori pentru contactele și schimburile transculturale. Din dezvoltările lui Casmir se desprind următoarele întrebări: 1. Este posibil și necesar să se elaboreze un cod
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bilingvi sunt deosebit de sensibili la această identitate semantică a limbii. Milan Kundera, de pildă, analizează semnificația profundă a cuvântului compasiune și observă că, în limbile romanice înseamnă simpatie pentru cel care suferă, în timp ce în cehă, poloneză, germană, suedeză înseamnă capacitatea empatică, puterea de a trăi alături de celălalt nefericirea sa. În primul caz, "A iubi pe cineva din compasiune înseamnă a nu-l iubi cu adevărat."29 În cel de-al doilea, "Acea compasiune (...) determină (...) capacitatea maximă a imaginației afective, arta telepatiei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
naratorului homodiegetic, ne confruntăm cu o folosire deictică; fără îndoială, cititorul nu percepe referentul vizat, ci naratorul este cel care îl descrie printre rânduri modificându-i numele ("dureroasă pe care o scrie în mijlocul tărăboiului și al copiilor îndârjiți"). Folosirea demonstrativului empatic nu are nimic surprinzător într-un roman care face, în mod sistematic, trimitere la compasiunea cititorului și în care până și naratorul își compătimește personajul; această scrisoare: ca element inclus în scrisoarea Piciului, determinantul acest are valoare deictică (el desemnează
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]