5,930 matches
-
Ericsson și colaboratorii săi (1993) include grupuri de control, în sensul că ei au evaluat volumul de exersare efectuată de violoniștii aflați pe diferite trepte de împlinire și au descoperit că violoniștii de pe treptele superioare exersaseră mai mult. Rediscutarea argumentelor empirice în favoarea teoriei tensiunii La începutul capitolului am trecut în revistă pe scurt două dovezi care par să sprijine ferm teoria tensiunii: relația în formă de U inversat dintre educația formală și rezultatele creative (Simonton, 1984) și studiile de laborator asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
alte trebuințe, ca să-și vadă de munca lor creativă. Fără îndoială, această concepție este una dintre sursele credinței larg răspândite că creativitatea își are rădăcinile în nebunie. Cu toate că legătura dintre creativitate și alienare rămâne discutabilă, există nenumărate dovezi anecdotice și empirice că, pentru a ajunge la rezultate creative, este nevoie de un înalt nivel de motivație. De exemplu, scriitorul John Irving a declarat că muncea la romanele lui câte 12 ore pe zi, zile la rând. Atunci când a fost întrebat ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
România sfidează astfel de categorizări și expune totodată limitele unor atare modele. Cum putem explica, de exemplu, afilierea lui Gusti la ideile eugeniste folosind delimitările ideologice identificate de Chirot atâta timp cât Chirot Însuși afirmă că Gusti „s-a concentrat asupra studiilor empirice și a refuzat să se afunde În iraționalitatea mistică a vremurilor sale”27? Tocmai pentru că ideile eugeniste par să sfideze etichetarea fie ca tradiționaliste (adică antioccidentale și antiseculare), fie ca modernizatoare (adică raționaliste și democratice), ele par să ofere și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În Statele Unite. Pe parcursul următorilor o sută de ani și În special după revoluția darwinistă din științele naturii, discursul științific și-a extins aria de aplicare dincolo de laborator și clasă, devenind influent În conceptualizarea relațiilor sociale și a politicii 3. Metode empirice raționaliste și din ce În ce mai marcant holiste erau folosite pentru a explica transformările sociale, apelând la analogii Între lumea naturală și societatea oamenilor cu referire la cauzele și efectele diferitelor fenomene. Metaforele și explicațiile Împrumutate din biologie au Început să domine acest
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a dezvoltat interesul pentru eugenie nu este greu de Înțeles. În România, au câștigat târziu notorietate argumentele referitoare la schimbări sociale și politice, formulate plecând de la premisele științei (abordări raționaliste de a Înțelege fenomenele naturale și sociale pe baza metodelor empirice, inductive). În secolele al XVII-lea și al XIX-lea, controversele istorice și lingvistice au stat În centrul definirii drepturilor sociale și politice pentru populația românească din cele trei provincii principale, Țara Românească, Moldova și Transilvania. În Țara Românească și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
apariția lucrării lui Galton, prefigurează multe dintre preocupările și ideile pe care eugeniștii români le vor Împrumuta de la gânditorul englez, o jumătate de secol mai târziu. Argumentul lui Petrini nu se bazează totuși pe o cercetare riguroasă și pe dovezi empirice colectate științific. Petrini nu făcea o distincție clară Între caracteristicile Înnăscute și cele dobândite. Concluziile sale se bazează mai degrabă pe observații clinice „de simț comun”. În mod similar, stilul său de a scrie și de a argumenta Încorporează doar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
școli de comerț vocaționale și de la lecturarea și rescrierea manualelor pentru clasele primare până la crearea unor organizații noi dedicate educației fizice. Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empirictc "Reforma educației În dezbaterile perioadei \: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric" Am argumentat anterior că eugeniștii susțineau eficiența educației ca instrument de realizare a selecției și progresului eugenic, În același timp În care se distanțau de perspectiva lamarckiană. Unde se situau Însă adepții eugeniei În contextul mai larg al dezbaterilor despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o metodologie inductivă, atâta timp cât noțiunile fundamentale de matematică, științele naturii sau etică nu fuseseră parte a cunoștințelor generale predate la nivel gimnazial. În absența unor noțiuni de bază bine Însușite, studenții ar fi fost incapabili să beneficieze de avantajele metodologiei empirice 17. Reforma educației era interpretată În analizele autorilor pro-europeni În relație cu socializarea, Înțeleasă ca proces cultural, marcat de specificitățile structurii sociale, de nivelul de dezvoltare economică și de sistemul politic. În opinia acestor autori, calitatea educației nu putea fi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
către gândire analitică decât bărbații și că, de fapt, femeile cu o inteligență excepțională erau anormale biologic. „Anormalitatea” lor era, de obicei, legată de decizia de a rămâne necăsătorite sau de a nu avea copii 31. Nu exista nici o dovadă empirică a existenței unei corelații genetice Între caracteristicile sexuale și inteligență. Cu toate acestea, raționamentul care lega indisolubil identitatea de gen de sexul persoanei și de capacități intelectuale și abilități specifice, transmise ereditar, a fost larg acceptat ca justificare pentru impunerea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
complementar al luptei de clasă, permițându-i să se exprime în termeni de guvernare. Elită sau elite: diversitate a punctelor de vedere Lectura paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element normativ interferează frecvent cu elementele pur cognitive sau empirice, în diferitele puncte de vedere emise în legătură cu problema elitei sau a elitelor. Redus la esență, obiectul prezentat analizei sociologice la rubrica „elită/elite” este unul situat departe de sensibilitatea egalitaristă dominantă în epoca noastră. Într-adevăr, este vorba despre preeminența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
suverane și clandestine” (Aron, 1960, p. 278). Precaritatea elitelor democratice Un alt autor care s-a preocupat de raporturile dintre elită și democrație este Karl Mannheim (1893-1947). Ca și Schumpeter, el constată decalajul dintre doctrina clasică a democrației și realitatea empirică a regimurilor calificate drept democratice. Nu putem să ne sustragem de la procedurile de delegare a puterilor și de la consecințele lor: existența unor elite care să controleze pârghiile de comandă este inevitabilă. Acest fapt rămâne compatibil cu idealul democratic, dacă, într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
influente și că prelimină - imprudent, după părerea lui - existența unei pături conducătoare ce apără o ierarhie de interese unică și ușor de identificat. În opinia sa, capacitatea de influențare a diferitelor grupuri nu poate fi decât o problemă de cercetare empirică. Mai întâi, aceste grupuri trebuie definite cu o precizie chirurgicală. Apoi, trebuie să raționăm asupra unei serii de studii de caz care ne-ar permite stabilirea voinței care a prevalat în fiecare caz în parte. Numai descoperirea unui unghi de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
întârziații”. Așa cum notează Mendras și Forsé, „pentru cel care observă cu atenție, jocurile sunt făcute în t2” (ibidem, pp. 75-77). Așadar, „inovatorii” sunt cei care joacă un rol decisiv din acest punct de vedere. Cine sunt ei? Acumularea de cercetări empirice în legătură cu toate acestea ne permite să conchidem că ei au un statut social elevat, spre deosebire de „pionieri”, care sunt „de un nivel social mai apropiat de medie”. Statutul lor le conferă un rol de formatori de opinie și sunt în măsură
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de a pretinde ceva de la noi”. Atunci când elitele încetează să se mai considere niște grupuri de influență, are loc o șubrezire socială și o sărăcire a formelor de viață ce rezultă din aceasta. CAPITOLUL 4 ÎNCERCĂRI DE TIPOLOGIE ȘI ABORDĂRI EMPIRICE Folosirea foarte frecventă a pluralului noțiunii de elită sugerează un ansamblu compozit, alcătuit din grupuri distincte. Apare, așadar, tentația de a formula o definiție cuprinzătoare, care să țină cont de toate aspectele obiectului. Astfel, pentru Hans Dreitzel... ...o elită este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
definiție de acest gen nu face decât să producă din nou o confuzie pe care încerca s-o depășească și nu contribuie deloc la clarificarea chestiunilor teoretice și metodologice care apar. Diversele încercări de a schița o tipologie și lucrările empirice referitoare la obiecte scrupulos delimitate vizează risipirea impresiei de complexitate de nedepășit lăsată de teoriile cu finalitate generală. Elita: un obiect socialmente preconstruit După cum notează Lewandowski (1974), este adevărat că „diversitatea fenomenală” a elitelor pare să se impună oricărui observator
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
multe domenii, așa cum a procedat Robert Dahl (1961). Un dicționar biografic ca Who’s Who corespunde cu „ceva mai vag, mai apropiat” de definiția generală a elitei dată de Pareto. În plus, în acest caz, selecția a fost mult mai empirică. Informațiile din notița respectivă sunt furnizate în mod esențial chiar de către personalitățile în cauză, ca răspuns la un chestionar trimis de editor. Diverse nomenclaturi și presa sunt cele care decid cui trebuie trimis chestionarul. Totuși, doar un mic număr de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Le Moniteur (adică Monitorul Oficial din Belgia), publicația Memento des valeurs bour sières, anuarele partidelor politice și ale organizațiilor sindicale, programul Ministerului Apărării Naționale și anuarul avocaților (ibidem, pp. 108-111). Așa cum s-a specificat mai sus, abia în practica cercetării empirice aceste diferite criterii evocate pe scurt își capătă adevărata lor semnificație strategică. Termenul elită, utilizat la singular sau la plural, n-are cum să nu ne pună în fața câtorva chestiuni foarte generale referitoare la persoanele sau la grupurile care le
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putea fi surprins, din când în când, notabilul de provincie. Iar acest fapt va explica reticența pentru formele de comunicare mediatizate, prioritatea acordată relațiilor personale, grija pentru crearea și menținerea rețelelor informale și polimorfismul influenței dobândite. Elitele strategice și cercetarea empirică Încă din clipa când obiectul raționamentelor noastre devine societatea modernă diversificată, suntem puși în situația să identificăm sectoarele de activitate interdependente, dar autonome care-și au propriile canale de acces la excelență și la preeminență. Cu alte cuvinte, aceste sectoare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ei au procedat la o estimare a puterii fiecăruia. Se înregistrează o interesantă convergență între capacitatea de influențare, reputația și poziția de centralitate în sânul unei rețele de relații. Din acest punct de vedere, problema care se pune în privința cercetării empirice este de a ști în ce măsură un actor situat în poziție de centralitate într-o rețea este în stare să convertească această centralitate în putere (Lazega, 1998, p. 107). Abia după 1970 studiile asupra elitelor locale au recurs la analiza rețelelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ibidem, p. 329 și 1953, capitolul 4). În opinia sa, aceste două tendințe se află în conflict în orice regim, una fiind în raport invers proporțional cu cealaltă. „Triumful absolut al tendinței aristocratice” i se pare a fi o imposibilitate empirică, pentru că acest fapt ar implica o societate absolut imuabilă. „Triumful absolut al tendinței democratice” este în egală măsură de neconceput, pentru că așa ceva ar presupune ca generația copiilor să nu mai moștenească „mijloacele materiale, relațiile și cunoștințele de tot felul” care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
regimul comunist constituia în sine o variabilă discriminantă (ibidem, p. 58). Datele disponibile sugerează combinația unei incontestabile continuități tehnocratice (nivelul și tipul formației) cu o formă de conversie a puterii: aptitudinea de a transforma puterea politică în atu economic. Cercetări empirice făcute în Ungaria, în Republica Cehă și în Germania de Est arată că similitudinea formațiilor cerute pentru a face carieră în Partid și pentru a accede la conducerea întreprinderilor este sursa principală a continuității păstrate. Numai că funcția de antreprenor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să dispară și unele categorii privilegiate să fie măturate de pe scena istoriei. Dar, mai devreme sau mai târziu, privilegiile reapar în forme noi, în profitul altor persoane, având alte justificări. În această perspectivă „dezamăgitoare”, o societate egalitară este o imposibilitate empirică, chiar dacă există unele societăți mai puțin inegalitare decât altele și unele dominații mai suportabile decât altele. Orice ansamblu social de o oarecare anvergură comportă niște persoane care conduc și altele care se supun mai mult sau mai puțin docil directivelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
simțuri printr-un fel de horticultură și de arhitectură transcendentale, o plăcere care relaxează spiritul, bucură sufletul și îl edifică pe îndrăgostitul de înțelepciune. Această grădină este transcendentală: ea există între limitele simplei rațiuni. Obiect de hârtie și nu amprentă empirică, dar o hârtie susceptibilă de a deveni empirică, se aseamănă din toate punctele de vedere cu un rebus. Nimic nu-i pus acolo la întâmplare, totul înseamnă ceva, amănuntele au și ele sens. Poți trăi acolo fără să vezi nimic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
arhitectură transcendentale, o plăcere care relaxează spiritul, bucură sufletul și îl edifică pe îndrăgostitul de înțelepciune. Această grădină este transcendentală: ea există între limitele simplei rațiuni. Obiect de hârtie și nu amprentă empirică, dar o hârtie susceptibilă de a deveni empirică, se aseamănă din toate punctele de vedere cu un rebus. Nimic nu-i pus acolo la întâmplare, totul înseamnă ceva, amănuntele au și ele sens. Poți trăi acolo fără să vezi nimic, poți trece pe lângă esențial, desigur, dar privirii exersate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de acest text și să aprecieze lucrarea. Exegeții mai au și astăzi dispute asupra limitelor și a conținutului acestei relații... Urmează alte traduceri: cea a lui Cotton, din 1685 și 1693. influența asupra lui Locke e considerabilă opțiunile senzualiste și empirice ale lui Montaigne au cel mai bun efect asupra autorului Tratatului despre intoleranță și al Eseului asupra intelectului. Mai târziu preia ștafeta Hume, autorul uitat al Eseurilor morale, politice și literare - scrise într-un spirit foarte montaignian - și al Tratatului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]