2,401 matches
-
pentru servicii, prezintă o strictă ierarhizare a plasărilor și a genurilor, iar accesul la anumite scrieri este confidențial (documente rezervate), toate caracteristicile locale care constituie condițiile de producere, de circulație și de recepție, care pot constrînge sau modela formele de enunțare singulare. Topologia spațiului mediatic este specifică prin ceea ce organizează piața textelor unde se construiește și care poate constitui adesea un loc pentru confruntarea opiniilor și a valorilor. Cîmpul mediatic și de editare, unde se face comerț cu texte, a creat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o activitate socială. Vorbirea este întotdeauna o creație în raport cu limba, dar și cu vorbirile anterioare, deoarece se produce mereu în alt context, are în vedere situații diferite, iar vorbitorul se află de fiecare dată într-o altă stare. Vorbirea înseamnă enunțare, construire de enunțuri și de discurs, actele lingvistice, rațiunea de a fi a limbii, fiind în principiu acte de vorbire. Fiind scopul și rezultatul vorbirii, discursul reflectă condițiile și trăsăturile vorbirii, iar a n a l i z a d
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe baza căreia s-a realizat vorbirea, precum și măsura în care această limbă funcțională recurge la elemente nespecifice. În sfîrșit, această analiză relevă procentul de inedit și sursele lui din vorbirea ce realizează discursul. V. act, alteritate, comunicare, discurs, enunț, enunțare, limbă funcțională. SAUSSURE 1916; BALLY 1944; DUBOIS 1973; COȘERIU 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO VULGARIZARE. În cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, se discută
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Saussure. Editarea, împreună cu A. Sechehaye, a cursului lui F. de Saussure în 1916, a însemnat schimbarea de paradigmă în cercetarea lingvistică: se deschidea drumul modernității în gîndirea lingvistică. Dar Bally se remarcă și prin contribuțiile sale la impunerea conceptelor de "enunțare" și de "actualizare" în abordarea teoretică a raportului dintre limbă și vorbire, precum și în lansarea unei sinteze asupra mărcilor afective în limbaj. Lucrări de referință: Traité de stylistique française, Eggiman et Cie, Genève, 1905; Le Langage et la Vie, Atar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
virilité. De l'Antiquité aux Lumières; II. Le triomphe de la virilité. Le XIXe siècle; III. La Virilité en crise? XXe - XXIe siècle) Seuil, Paris, 2011. Antoine CULIOLI (n.1924), profesor francez, la Universitatea Denis Diderot (Paris VII), specialist în lingvistica enunțării, inspirată din opera lui E. Benveniste. Impune teoria operațiilor enunțiative, definită ca lingvistică al cărei obiect de studiu este limbajul în raport cu subiectul vorbitor, traversînd diversitatea limbilor naturale. Lucrări importante: Pour une linguistique de l'énonciation, I. Opérations et représentations, Ophrys
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de base, Larousse, Paris, 1976; (în colab cu Hécaen, H.) La naissance de la neuropsychologie du langage (1825-1865), Flammarion, Paris, 1969. Oswald DUCROT (n. 1930), lingvist francez, profesor la Ecole des hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, interesat de problematica enunțării; împreună cu Jean-Claude Anscombre elaborează o teorie a argumentării, expusă în lucrarea L'argumentation dans la langue, Mardaga, Liège, 1983. Alte subiecte pe care O. Ducrot le abordează includ unele concepte valorificate în analiza discursului și în pragmatică: implicatură, spus-presupus-subînțeles, polifonia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discours: une appoche praxématique, Champion, Paris, 2001. Georges A. VIGNAUX (n. 1940), specialist francez ale cărui studii au contribuit la îmbogățirea teoretizării asupra raporturilor dintre limbaj, cogniție și cultură și a perspectivei asupra interacțiunilor metodologice dintre analiza discursului și lingvistica enunțării. Lucrări de referință: L'Argumentation. Essai d'une logique discursive, Droz, Genève, 1976; Le Discours, acteur du monde. Argumentation et Énonciation, Ophrys, Paris, 1988; Les Sciences cognitives. Une introduction, La Découverte, Paris, 1992; Penser & Organiser. Le démon du classement, Seuil
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
generală a punctului de vedere că modificările genetice somatice joacă un rol important în tumorigeneză. În plus, demonstrarea faptului că într-o anumită tumoră toate celulele neoplazice prezintă adesea o aceeași modificare cariotipică sau modificări înrudite a stat la baza enunțării concluziei că majoritatea tumorilor derivă dintr-o singură celulă transformată malign, căreia modificarea genetică specifică somatică i-a conferit avantajul selectiv de a se extinde ca o clonă celulară cu origine unicelulară. În plus, demonstrarea faptului că, în general, anomaliile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
alosterică se numesc maxizime și au fost utilizate în inhibiția condițională a expresiei genice (Kuwabara și colab., 2000; Fanzkij și Verma, 2002). Descoperirea capacității ARN antisens de a coopera cu ARN sens în silențierea unor gene endogene a condus la enunțarea principiului cosupresiei (Bahramian și Zabl, 1999) și a fost identificat la plante, bazându-se pe formarea unui ARN aberant parțial dublu-catenar. El a fost identificat și la nematodul Caenorhabditis elegans și s-a numit ARN de interferență (Fire și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
corporeo-caudal. în celelalte cazuri, o derivație internă, de talia anastomozelor fistulopancreato-jejunostomie, gastrostomie sau duodenostomie sînt operații licite și care se pot indica frecvent. Aceste operații, care se practică curent în cura fistulelor pancreatice, le vom dezvolta în continuare. începem prin enunțarea principiilor generale ale acestor operații, care constau din: - cateterizarea, mai întîi, a fistulelor cu un mandren rigid introdus în traiectul fistulelor; - incizia circulară a tegumentelor din jurul fistulei, în diametru de circa 1-2 cm și sutura marginilor circumferinței tegumentare cu fire
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
récit e fabula la Bremond și sjuzhet la Barthes, story e fabula la Chatman și sjuzhet la Bal ș.a.m.d.; Genette introduce, pe lîngă histoire (secvența de evenimente) și récit (prezentarea evenimentelor în discurs), un al treilea nivel, narration (enunțarea, istorisirea narațiunii), dar Mieke Bal nu-i convinsă că Genette crede cu adevărat în această ultimă categorie - ea îi urmează exemplul, totuși; Gerald Prince, pe de altă parte, simte nevoia suplimentării modelului binar original cu încă două categorii: narrating (relatarea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
module distincte, dar închise unul într-altul, a căror legătură provine din teoria sistemistă a lui Talcott Parsons sau din paradigma AGIL, hegemonică in illo tempore în concertul teoretic al științei politice. Astfel, Rokkan consacră douăzeci și una de pagini (pp. 6-26) enunțării paradigmei imperativelor funcționale AGIL ajungând până la variabilele modale (pattern variables) pentru a defini astfel liniile sale de clivaj precum și dimensiunile sale fundamentale plecând de la cele patru funcții ale marelui sociolog american. Faptul că el propune patru clivaje, patru modele, patru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de analiză, pe de altă parte. În definitiv, trebuie să evităm capcanele așa zisului conceptual stretching și să nu transformăm modelul în pat al lui Procust. A respecta regulile modelului constituie un principiu logic universal și atât de evident încât enunțarea lui este un truism din cele mai triviale! Și totuși, citind atâta literatură consacrată clivajului în noile democrații, cât și relativă la new politics, ne cuprinde îndoiala și singura concluzie care ni se pare valabilă este aceea că mulți specialiști
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
We Are Seven (Sîntem șapte) este un exemplu de poezie care nu folosește un limbaj figurat. Poemul lui Robert Bridges / love all beauteous things, I seek and adore them este un exemplu de poezie lipsită de imagini. Termenul "poezie a enunțării" a fost folosit pentru prima dată de Mark van Doren în legătură cu poezia lui Dryden pe care încerca s-o apere. (Vezi John Dryden, A Study of his Poetry, New York, 1946, p. 67 ; publicat pentru prima dată în 1920). Putem totuși
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
adjectivul să fie acordat semantic sau formal se explică prin ordinea în care sunt procesate componentele grupului sintactic. În sintagmele cu acord semantic al adjectivului (un slugă sărăntoc), ca urmare a ordinii în care sunt procesate componentele GD în cursul enunțării, se formează mai întâi GD un slugă, prin atașarea determinantului indefinit la substantiv, iar acest GD are trăsătura de gen masculin și trăsătura de număr singular. Ulterior, adjectivul se atașează GD, acordându-se cu acesta în gen și număr (masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
56). La acești autori, tranzitivitatea este un continuum 60 − de la cea înaltă, la cea slabă − în funcție de anumiți parametri ai tranzitivității (Desclés 1998: 163). Hopper și Thompson (1980: 252) au stabilit câteva criterii de tranzitivitate în funcție de actanță, aspect, determinarea nominală și enunțare, pe care le voi prezenta în reorganizarea propusă de François (1998: 183): Categoria gramaticală Trăsăturile tranzitivității prototipice ACTANȚĂ − participanți − doi sau mai mulți − kinesis − acțiune − agentivitate − grad înalt de agentivitate − afectarea obiectului − obiect total afectat − caracter voluntar − voluntar ASPECT − aspect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
François (1998: 183): Categoria gramaticală Trăsăturile tranzitivității prototipice ACTANȚĂ − participanți − doi sau mai mulți − kinesis − acțiune − agentivitate − grad înalt de agentivitate − afectarea obiectului − obiect total afectat − caracter voluntar − voluntar ASPECT − aspect − telic − punctualitate − punctual DETERMINAREA NOMINALĂ − individualizarea obiectului − puternic individualizat ENUNȚARE − afirmație − afirmativ (polaritate pozitivă) − mod − indicativ (realis) Problema tranzitivității scalare apare însă și în alte studii. Hagège (1982: 49−51)61 arată că aplicarea generală a opoziției tranzitivitate slabă/tranzitivitate forte privește mai multe aspecte: gradul de voință a agentului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
artele, literatura și chiar filozofia au cunoscut valuri miraculoase de Înflorire și dezvoltare! Chiar și În Rusia absolutisă și reacționar-feudală, proza și gândirea secolului XIX a cunoscut culmi greu de egalat În viitor!... Evident, reacția am simțit-o curând după enunțarea acestui „paradox”, emis, e drept, pentru urechi avizate: un gazetar de la Adevărul, celebru și invitat și azi peste tot - care, printre altele, și-a Însușit iute ideea nazistă a distrugerii „artei putrede, nesemnificative”, propunându-ne să ardem cărțile de poezie
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
principiu mistic-ontologic ce l-ar fi scos din multe dificultăți și alte reducționisme la unitate, armonie (ideea-cheie este "universul armoniei eminesciene", p. 34) și organicitate. Perspectiva lecturii sincronice este esențială deoarece numai în acest mod cartea se "salvează" și permite enunțarea de propoziții gen "intuiții pre-einsteiniene" sau poate aduce în discuție noua logică a simultaneității spațio-temporale (p. 148), "anticipată" de Eminescu împreună cu alte teorii moderne, care fac din poet un fel de erou "protocronist" fără voie. Trebuie să înțelegem bine mecanismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nume, se află, în ceea ce îl privește pe Bacovia, abia la început de drum. Cel dintâi capitol al studiului lui Theodor Codreanu este dedicat unei istorii a receptării lui Bacovia în critica noastră, pentru a se putea recurge, ulterior, la enunțarea diferențelor specifice. Este de apreciat echilibrul observațiilor, simțul nuanțelor și, mai ales, simțul istoriei. Theodor Codreanu urmărește strâns felurile în care versul bacovian a fost primit în diferite epoci, raportând receptarea la apartenența ideologică a criticilor. De asemenea, nu poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
d) numele și prenumele părților, apărătorilor și ale celorlalte persoane care participă în proces și care au fost prezente la judecata, precum și ale celor care au lipsit, cu arătarea calității lor procesuale și cu mențiunea privitoare la îndeplinirea procedurii; ... e) enunțarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și textele de lege în care a fost încadrată faptă; ... f) înscrisurile care s-au citit în ședința; ... g) cererile de orice natură formulate de procuror, de părți și de ceilalți
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
sala de așteptare a fost poiană, luncă la Pașcani, cu goluri în vegetație oamenii, trupul lor cultura, nimic din îndesirea ei, sinceritatea de pensionar de grădină zoologică, număr de pași fiziologic determinat, consumă distanța în el, faptele previzibile din actul enunțării lor, focă adormită, coada îți alunecă de pe banchetă, cizmele prinse cu ea, fondul sonor de la două femei, învîrtoșată ești de tăria lui și el se simte slobod cu tine! Ora 3,25, în acceleratul Vatra Dornei București, în gara Bacău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
autor Dumitru Almaș), a XI-a (semnat de același Dumitru Almaș), respectiv pentru clasa a XII-a (autor Constantin Daicoviciu). Manualul aferent clasei a IV-a, purtând auctoriatul aceluiași Dumitru Almaș, a rupt unitatea nominală, numindu-se Istoria Patriei. După enunțarea celebrelor "teze din iulie" 1971 ale noului secretar de partid, Nicolae Ceaușescu, garnitura manualelor de istorie a fost din nou înlocuită. Singurul care a supreviețuit procesului de actualizare ideologică a fost Istoria Patriei, manual care și-a păstrat titlul intact
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doctrinară cu privire la patriotism și naționalitate. Legatarul de facto al părintelui Revoluției bolșevice, I.S. Stalin, prezintă aceeași ambiguitate structurală față de naționalism ca și Lenin. Înfierat mai întâi ca factor de dezbinare a solidarității proletare, "principiul naționalității" va fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30. Povestea acestei tranziții îl are ca protagonist central pe cel ce avea să devină liderul de necontestat al unei superputeri mondiale. Curios, cariera politică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat" (Roller, 1952, p. 50). Centrul de greutate al demonstrației permanenței românești se mută de pe enunțarea ritualică a continuității pe accentuarea caracterului de clasă al acesteia. Astfel, "au părăsit Dacia numai oficialitățile, funcționarii, armata, marii negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]