1,388 matches
-
în săptămînile de agonie ce preced momentul, să se supună oricărui ritual catolic, de pregătire pentru moarte. Deși confuz, naratorul pare să distingă existența unei realități extrasenzoriale, la ale cărei semnale fusese opac anterior. Din punct de vedere strict narativ, epilogul povestirii "sacre și profane" a lui Ryder poate părea previzibil. Psihologic și etic însă, el constituie, indubitabil, o surpriză. Îl vedem, în final, pe protagonist (acum căpitan în cel de-al doilea război mondial) încartruit cu trupele chiar pe domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sfîrșit, familia se reunește și decide să abando neze Iranul, evadînd prin Turcia (de-a lungul unei călătorii extrem de riscante) interacțiunea dintre cele două "protago niste" reale ale cărții ("istoria mică" și "istoria mare") capătă o tensiune dramatică absolută. În epilog, Sofer ("ficționa lizată" în personajul Shirin) mărturisește: "La 12 septembrie 1982, părinții mei, sora mea și cu mine ne-am trezit în zori și ne-am îmbrăcat ca de obicei, iar apoi ne-am luat bagajele. Urma să plecăm din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sa, în limbajul simplu al povestirii formă simplă, arhetipală a literaturii înseși. Prezentat într-o manieră austeră care nu celebrează, cum s-ar fi cuvenit, momentul aniversar, accentuând în schimb nota melancolică sugerată de intenția bilanțului final ("concert de închidere", "epilog"), cu subiacentul sentiment al ireversibilului, "salonul" doamnei Sorohan ("veche și pasionată cititoare de romane") se distinge printr-o serie de particularități menite a exprima "un punct de vedere absolut independent de amiciții literare sau de generație". Deslușim aici atitudinea mândră
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
viu, iar Hristos îi adresează ei, Maicii, ultimele cuvinte, și nu Tatălui (fraza biblică "Eli, Eli, lama sabahtani?, atât de expresiv tradusă în Biblia de la București prin "Dumnezăul Mieu, Dumnezăul Mieu, căci Mă lăsași?"21, fiind înlocuită aici de un epilog ca un legat testamentar adresat Mariei: "Eu nu m-am dat / Nici nu m-am lăsat/ Pentru mine / Ori pentru tine, / Ci pentru neamul omenesc / Pe care-l mântuiesc / După cum Tatăl a poruncit / Ca să fie împlinit! / Apoi capu și-o
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
două reprezentanțe naționale, numite Adunări sau Divanuri ad-hoc, menite în concepția garanților europeni a se rosti în privința viitorului politic al Principatelor: unire ori separație? Modificarea priorităților de ansamblu în conduita politică și administrativă a factorilor responsabili a condus astfel spre epilogul consemnat cu admirabilă capacitate de sugestie de același cronicar al vremurilor, Manolache Drăghici: "Dar timpul a trecut îndoit și ulițele orașului nici în giumătate nu s-au gătit cu piatră, nici mahalalele cu șosele, făcându-se niște gloduri nesuferite întrânsele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
plutelor pe cursul apei. Drept garanție pentru efectuarea acelei lucrări, Hodocin ipotecase "jumătatea de fabrică de praf de lângă satul Tarcău"13. Dar, rațiuni materiale, din câte se pare, cumulate cu altele mai greu de înțeles, aveau să conducă spre amintitul epilog al vânzării integrale a fabricii, la începutul anului 1861. Ca fapt divers și enigmatic, în context, este gestul doamnei Agnes de Hodocin, care comunica Curții de Confirmații (Întărituri), la 15 octombrie 1860, lipsa oricărei "pretenții de zestre" asupra sumei de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a unei săli de spectacol însoțit de bătăile nebunești ale inimii de ecoul vătuit al pașilor căutând ceva fără obiect printre scaunele fără spectatori căutând înfiorat de luciul stins - jur împrejur - al plușului În timp ce orchestra invizibilă atacă deodată uvertura și epilogul într-o suprapunere aiuritoare de sunete și ecouri în timp ce pe scena mută în aerul împietrit în straturi de respirații încep să se deșire ca într-o ninsoare caldă - dincolo de vreme - imagini peste imagini chipuri și chipuri scenete peste scenete și
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
sincopelor descriptive, continuase într-un ritm destul de susținut pe parcursul câtorva luni, se curmă. Explicațiile suplimentare lipsesc, dar tensiunea narativă este susținută, spuneam, tocmai grație omisiunilor descriptive. Ultima însemnare este înregistrată, trei săptămâni mai târziu, la Rouen și are rolul unui epilog, îndelung așteptat de lectorul ros de curiozitate morbidă (10 septembrie): "Eram sigur că n-a putut să scape și l-am încuiat singur, complet singur în cameră. Ce fericire! Îl întemnițasem! Am coborât alergând; am luat din salon, care se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
auzirăm ca un șuier de vânt, ș-apoi se auzi de trei ori, cu glasul cel mai curat omenesc: Nu-i, și nu-i, și nu-i"". Este vizibilă o gradație a elementului insolit, mai straniu decât în narațiunea precedentă; epilogul este sapiențial: "Noi, cei șase, n-am mai băit acolo nici un ceas: știam că aur nu-i. Ceilalți însă ne crezură nebuni și au muncit mai departe", efortul zadarnic întinzându-se pe durata a patru ani! În fine, cel de-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vânătoare". Stoicea are prezență de spirit și reușește să răpună fiara: el "făcu vânt copilei în scorbura de var [...], așteptă dihania până se apropie bine și-o trăsni de-i risipi creierii". Episodul are valențe anticipatoare și dobândește, în lumina epilogului, o semnificație aparte. Odată îndepărtată primejdia, eroul descoperă că pe tânăra domniță o cheamă Tecla și că ea este fiica boierului Rovin. Treptele ascensiunii sociale ale lui Stoicea sunt consumate cu repeziciune: orfanul sărac devine, pe rând, slujbaș, vechil și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
căreia pământul devenise străveziu. Se zvârleau acolo cu capu-n jos, apucându-se de traheele luminii, târând metri de intestin din burțile spintecate, lăsând în urmă șiroaie de vomă și sânge, micșorându-se tot mai mult și pierind în întunecime". Epilogul suprinde o comunitate rurală regenerată, aptă de a-și continua viața potrivit unor cicluri milenare. Practic, întregul fragment poate fi lecturat în termenii unui scenariu bogomilist sau, dacă vrem să-i transferăm semnificațiile la nivelul dualismului occidental, catar, în care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
stargate" sau Poarta Stelară, susținută de Conspirația celor Nouă, în spatele căreia stau agenții de informații care întrețin isteria sfârșitului lumii, divizarea societății, o nouă ordine mondială a bigoților, lipsa de apreciere a ceea ce este feminin. (19 (a), pp. 295-301) În Epilogul cărții lor, comentând cartea elvețianului J. Narby despre șarpele cosmic ADN-ul, autorii propun acceptarea "cunoașterii șamanice" ca "adevărata poartă stelară". Prin ea s-ar realiza o a treia cale de cunoaștere, pe lângă cunoașterea logico-experimentală și cunoașterea de la altcineva. Este
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
puntea, dar de împușcat, nu se împușca pe vas. La care, Eisenstein ar fi replicat: O fi așa cum spui dumneata, dar asta pe mine nu mă interesează, mie-mi place așa, pentru că este plastic, e frumos. Și a făcut scena. Epilog: scena cu prelata aruncată a devenit un monument în bronz, la Odesa, al matrozilor de pe Potiomkin. Cine nu știe istoria acestui monument poate să creadă că reprezintă un episod real. La fel și scena de pe scări, unde, în realitate nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
III. NOUA CONȘTIINȚĂ / 141 1. Europa dintîi / 143 2. Schimbări de identitate / 149 3. Crize de cultură și civilizație / 155 4. Fragilitate / 161 IV. COMUNITATEA DE DESTIN / 173 1. Destinul comun / 175 2. Amenințarea comună / 179 3. Călăuzirea călăuzelor / 191 EPILOG: Provincia meta-națională / 203 AL DOILEA EPILOG: Noi reflecții asupra Europei / 225 MULȚUMIRI Țin în primul rînd să-i mulțumesc doamnei Dominique Le Ray, fără de care volumul de față nu ar fi putut niciodată căpăta o formă concretă. Ea a operat
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dintîi / 143 2. Schimbări de identitate / 149 3. Crize de cultură și civilizație / 155 4. Fragilitate / 161 IV. COMUNITATEA DE DESTIN / 173 1. Destinul comun / 175 2. Amenințarea comună / 179 3. Călăuzirea călăuzelor / 191 EPILOG: Provincia meta-națională / 203 AL DOILEA EPILOG: Noi reflecții asupra Europei / 225 MULȚUMIRI Țin în primul rînd să-i mulțumesc doamnei Dominique Le Ray, fără de care volumul de față nu ar fi putut niciodată căpăta o formă concretă. Ea a operat un craking și o restructurare a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Improbabilul s-a produs. A dispărut așadar amenințarea obiectivă pe care uriașul Imperiu o făcea să planeze asupra statelor dezbinate ale Europei. A devenit în schimb caduc caracterul "demos-tenian" al îndemnului la unire. Însă, așa cum vom vedea în al doilea epilog, departe de a fi caduc, îndemnul la unire și motivația sa profundă s-a extins la scara întregii Europe, trecînd chiar dincolo de frontierele istorice ale acesteia. * Noul an zero al Germaniei a devenit ipso facto noul an zero al Europei
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
discurs Meta-Națiunii europene, un discurs pentru cultura europeană și, în sfîrșit, un discurs pentru democrația în Lume. Intelectualii europeni de astăzi trebuie să preia din cuvîntul Aufklärer nu sensul orbitor de purtător de Lumină, ci sensul avansat al cuvîntului Călăuză. Epilog Provincia meta-națională Ne aflăm acum în era planetară. De la descoperirea Americii încoace, între toate punctele Terrei există conexiuni din ce în ce mai strînse. Inter-retro-acțiunile neîntrerupte dintre trei-patru miliarde de ființe omenești constituie acum un țesut conjunctiv comun și o solidaritate de fapt. Orice
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să se constituie. Metamorfoza este incompletă, nu sîntem nici omidă, nici libelulă, sîntem încă închiși în crisalidă. Urmează efortul decisiv. Metamorfoza poate avorta, dar este încă în curs. A realiza această transformare înseamnă a participa la ea. 1987 Al doilea Epilog Noi reflecții despre Europa Iată-ne îndemnați acum, în 1990, să reflectăm din nou asupra Europei în urma evenimentelor revoluționare începute în 1989 și încă neîncheiate. Nu doar chipul Europei numite de Est, adică sistemul vasal al pseudo-democrațiilor populare, se descompune
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un Mitică primejdios, perfid și lacom. Lipsit de orice scrupul, el e profitorul îndrăzneț al marilor slăbiciuni aristocratice, maimuțoiul lubric și cu pretenții de gust și chiverniseală din faza lui de totală ascensiune." Profitorului îi proiectează romancierul în stilul unui epilog ce ar fi putut fi dezvoltat într-un al doilea roman o fulminantă carieră, douăzeci de ani mai tîrziu: "de mai multe zeci de ori milionar, însurat cu zestre și despărțit cu filodormă... prefect, deputat, senator, ministru plenipotențiar, prezidînd o
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ediție în limba română John Keane SOCIETATEA CIVILĂ Imagini vechi, viziuni noi Traducere de Areta Voroniuc Institutul European 2003 TABLA DE MATERII Începuturile / 7 Puterea / 11 Curente globale / 21 Distincții / 45 Dispute / 84 Naționalism / 100 Societatea necivilă / 141 Publicitatea / 193 Epilog / 232 Începuturile Februarie 1997: Cînd scrisesem aproape jumătate din această carte, am primit o scrisoare recomandată de la un coleg din Belgrad. Plin cu tăieturi din ziare, afișe, cărți poștale ilustrate și fotografii, pachetul zdrențuit rămăsese totuși întreg datorită unei sfori
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
civile și a vieții publice care insistă dogmatic asupra viziunii unei sfere publice unificate în care să fie definite "opinia publică" și "interesul public" este o himeră și că de dragul democrației ar trebui să ne debarasăm de ea chiar acum. Epilog Cu doar un deceniu în urmă, distincția din secolul al XVIII-lea dintre societatea civilă și stat părea anormală, bizară, un produs al cinismului, chiar ostilă. Reflecțiile asupra societății civile prezentate de noi au arătat cum, printr-o răsturnare neașteptată
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Jean Arnoult, atașat de presă, este evocat de două ori în Expoziția colonială; Thierry Arnoult este un vecin din sala de examen al eroului din Une comédie française. În sfîrșit, după ce a povestit istoria familiei sale fictive, autorul apare în epilogul din Expoziția colonială: " Am putea să îi dăm numele nostru, e un nume frumos, Orsenna, spuse Clara. Și viața noastră, de asemenea, poate și-ar găsi fericirea în ea, spuse Gabriel. Ai dreptate, spuse Clara, uneori ai nevoie de un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Para)textele Elementele de paratext oferă o teorie poetică a fabulei demnă de studiat. Acestea sînt: Prima Culegere (1668): Cărțile I-IV Epistolă către Delfin Prefața autorului Viața lui Esop Dedicație pentru Delfin (fiecare carte începe printr-o dedicație specială) Epilog Notă la Cartea I, fabulele XV și XVI Notă la Cartea II, fabula III A doua Culegere (1678): Cărțile VII-XI Avertisment Dedicație pentru Doamna de Montespan Epilog Cartea VIII, Fabula IV, "Puterea fabulelor" Discurs pentru Doamna de la Sablière A treia
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Viața lui Esop Dedicație pentru Delfin (fiecare carte începe printr-o dedicație specială) Epilog Notă la Cartea I, fabulele XV și XVI Notă la Cartea II, fabula III A doua Culegere (1678): Cărțile VII-XI Avertisment Dedicație pentru Doamna de Montespan Epilog Cartea VIII, Fabula IV, "Puterea fabulelor" Discurs pentru Doamna de la Sablière A treia Culegere (1694): Cartea XII Dedicație pentru Monseniorul Duce de Burgogne. Prefața originală, scrie G. Genette (1987, p. 183), "trebuie să asigure textului o lectură adecvată [...]: iată de ce
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
putem citi în "Prefața" din 1668: "Am considerat totuși că aceste fabule erau știute de toată lumea și că nu aș fi făcut nimic dacă nu le-aș fi împrospătat gustul. Asta se cere astăzi. Noutate și veselie". De altminteri, în Epilogul din Cartea XI, el invită poeții tineri să-i continue opera: Mai elocvenți la ei decît în versurile mele, Dacă cei pe care îi prezint mă găsesc cît de cît fidel, Sau dacă versurile mele nu sînt destul de bun model
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]