1,945 matches
-
care un personaj precum flaneurul dispune de o modalitate a cunoașterii care „salvează“ lucrul din statutul său de marfă și, concomitent, actualizează po ten țialitățile conținute în memoria colectivă a marilor bulevarde pe care le parcurge. Prin urmare, actul său epistemologic suportă o determinare eschatologică, în sensul schițat mai sus. În plus, prin modul în care aceeași cunoaștere dislocă dominația unor anumite forme sociale, reevaluează marginalitatea și descoperă rebuturile lăsate în urmă de progresul amețitor al epocii îi conferă o funcție
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
politică importantă. Mai degrabă decât a vedea, în această tensiune, o pluralitate de discursuri eterogene, se poate vorbi la Benjamin de o pluralitate funcțională a conceptelor fundamentale, precum cel de „experiență“ sau „salvare“. Ace lași gest deconstructiv, identificat în scenariul epistemologic descris în primul capitol, poate funcționa, în scrierile despre istorie, ca gest teologic și, deopotrivă, ca gest politic. Mai mult, definiția conceptelor nu poate fi sesizată în afara acestei plura lități funcționale. Cunoaștere, teologie și politică sunt trei di mensiuni care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mesianică, o pedagogie a privirii și un gest critic deopotrivă. O fenomenologie a flaneurului presupune descrierea modului în care cele trei dimensiuni menționate anterior se oglindesc și se întregesc reciproc. Această situație a experienței în raport cu dimensiunile sale (teologică, politică și epistemologică) poate fi descrisă plecând de la definiția pe care Deleuze și Guattari o dau „conceptului“: „Conceptul se definește prin inseparabilitatea unui număr finit de componente eterogene parcurse de un punct în survol absolut, cu o viteză infinită.“ Componentele identificate în cazul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
printre mărfurile expuse în vitrinele arcadelor, în cafenea sau, foarte important, în ochii celorlalți. Traseul lecturii de aici vizează, într-un prim moment, inventarierea câtorva gesturi caracteristice, care să permită, apoi, reconstrucția conceptului de „experiență“ în tripla sa determinare (teologică, epistemologică, politică). Prin urmare, nu un portret cât mai amănunțit al flaneu rului este urmărit, ci unul care să permită, prin această descriere, întruchiparea conceptului aflat în atenție. Într-o „genealogie“ a flaneurului este importantă observația pe care o face Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Berlinul, spre deosebire de celelalte, asu mă explicit proiectul modernității ca miză, proiect sau aventură, atât prin experimentul artistic, cât și prin cel social, își problematizează memoria și fac loc, astfel, dialecticii timpului istoric în formele sale exemplare. 3.1.1. Momentul epistemologic Cunoașterea de care dispune flaneurul, dimensiunea episte mo logică a experienței sale pleacă de la premisa unei dialectici: „ihm tritt die Stadt in ihre dialektischen Pole auseinander. Sie eröffnet sich ihm als Landschaft, sie umschließt ihn als Stube.“ Lucrurile, mulțimea, străzile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
textului Paris, die Hauptstadt des XIX. Jahrhunderts, Benjamin prezintă această chestiune ca miză fundamentală a proiectului parizian din Passagen-Werk. În ceea ce privește experiența flaneurului, două sunt domeniile privilegiate ale imaginilor fantasmagorice: mulți mea trecătorilor și universul mărfurilor. Ca un exemplu al momentului epistemologic al acestei experiențe, mă voi referi cu precădere la primul domeniu. „Die Menge ist der Schleier, durch den hindurch dem Flaneur die gewohnte Stadt als Phantasmagoriewinkt. In ihr ist sie bald Landschaft, bald Stube.“ În contact cu mulțimea, în care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
alt registru al textului, amintirea locurilor peste care trec, irezistibile, uitări din ce în ce mai recente corespunde acțiunii recuperatorii a Lumpensammler-ului, a materialismului urban prin excelență. Cum poate fi gândit, acum, raportul dintre momentul teologic (cel mai puțin explicit) și celelalte momente (cel epistemologic și cel politic) ale experienței flaneurului? Cum cele trei dimensiuni ale experienței sunt, după cum am încercat să arăt, momente ideale, iar nu intenții asumate, felul de a fi al flaneurului are caracterul unei situări „ontologice“, interpretative: prin el, lumea urbană
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
după cum am încercat să arăt, momente ideale, iar nu intenții asumate, felul de a fi al flaneurului are caracterul unei situări „ontologice“, interpretative: prin el, lumea urbană capătă un chip și îi devine locuință. Atât dimensiunea teologică, cât și cea epistemologică sau politică descriu, într-un fel specific, această situare on tologică. Nu se poate vorbi de preeminența unei dimensiuni asupra celeilalte, după cum nici personajul ca atare nu poate fi redus la gestul său politic sau la cel de cunoaștere, cu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
străzile orașului. Am încercat să arăt mai sus modul în care trăirea imediată (Erlebnis) se transformă în experiență (Erfahrung), în momentul în care „empatia“ devine o modalitate de a privi obiectul din perspectiva memoriei colective căreia îi dă chip. Momentul epistemologic al experienței flaneurului, gestul său deconstructiv trimite la momentul teolo gic, anume la gestul recuperativ. Lipsa de istorie a spațiului virtual face imposibil momentul teologic al flaneurului contemporan. Corespondențele dintre cele două personaje au un rol mai degrabă ilustrativ: ele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unui oraș. Localizarea experienței urbane, pe de o parte, și descrierea „mizei“ acesteia ca stabilire a unei relații între „chipul“ și „caracterul“ unei metropole, pe de alta, permit acum regăsirea celor trei momente despre care am vorbit mai sus: cel epistemologic, cel teologic și, în fine, cel politic. Locuirea unui oraș presupune această triplă raportare la formele sale concrete, la obiectele, dar și la textele care îl compun. Autobiografia este, în acest sens, opera unui profet. Caracterul istoric al lumii urbane
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lumii orașului, neîmplinirea sa, in com pletitudinea imaginii sale dominante. Rămășițele devin, pentru străinul din mijlocul mulțimii, mai importante decât obiectele, lumina incertă a felinarelor cu gaz revelează detaliile străzilor mai mult decât reușește lumina zilei. 4.1.3. Dimensiunea epistemologică a experienței urbane Experiența urbană devine astfel o continuă „negociere“ a indeciziei ontologice a metropolei, corelativ al poziției marginale a subiectului. Înțelegerea caracterului slab al acestei relații constituie și miza dimensiunii epistemologice a acestei experiențe. Urmează să discut, pe scurt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
decât reușește lumina zilei. 4.1.3. Dimensiunea epistemologică a experienței urbane Experiența urbană devine astfel o continuă „negociere“ a indeciziei ontologice a metropolei, corelativ al poziției marginale a subiectului. Înțelegerea caracterului slab al acestei relații constituie și miza dimensiunii epistemologice a acestei experiențe. Urmează să discut, pe scurt, în continuare felul în care orașul devine pentru Benjamin o imagine dialectică. Gaygill sintetizează: „The experience of a city is made up of a constant negotiation with the ghosts and residues of
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
metafizică a mișcării, a tranzitivității, opusă, după cum afirmă comentatorul englez, metafizicii tradiționale a substanței. Mișcarea nu este văzută însă de Benjamin ca principiu ori ca esență transcendentă a lumii, ci ca formă sesizabilă în forme cotidiene, gesturi, personaje, atitudini. Orientarea „epistemologică“ a lui Benjamin, despre care am vorbit la început, presupune încercarea de a descrie unitatea dintre istoric și meta fizic, ca imanență absolută a suprafeței tensionate a lumii. Pe de o parte, Benjamin descrie mișcarea haotică a Moscovei, închisă între
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
funcțional, uniform, supus legilor generale ale progresului, în tr-unul traversat de adâncimi mesianice și întruchipări, urme materiale ale memoriei. După cum am încercat să arăt, acest act originar al experienței urbane, cel al memoriei, se desfășoară ca modalitate de cunoaștere (gestul epistemologic), ca așezare în dimensiunea eschatologică a istoriei (gestul teologic) și ca deconstrucție a reprezentărilor ideologice ale prezentului „învingătorilor“ (gestul politic). Imaginile dialectice ale Berlinului începutului de secol XX permit această triplă lectură, iar experiența urbană își găsește astfel, în Copilărie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
logia progresului, presiunea culturală a noului sau raționalitatea tehnică prin care spațiul urban devine un spațiu in strumentalizat, funcțional. Tezele de filozofie a istoriei, în lec tura teologico-politică pe care o propun, reprezintă o con textualizare și redimensionare a gestului epistemologic descris în primul capitol. Cheia de lectură oferită de filozofia istoriei (utilizată, deja, de Gordon Hull“ sau Michael Löwy“) are avan tajul de a pune în evidență o relație interesantă între trei tipuri de discurs care sunt prin excelență considerate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mult nemaivăzute îl transformă în profet al trecutului și salvator fără noroc al aces tuia; întâlnirea cu Ilinca-Wanda, eșuată, îi marchează decisiv destinul în carte, ca, de altfel, și pe al celorlalte personaje. Tot într-o manieră deformată, decadentă, momentul epistemologic al experienței este jucat, pe scena cărții, de Pașadia. Matei Călinescu deduce că studiile diurne ale lui Pașadia erau tot istorice: „Deducem din elogiul naratorului că Pașadia era un memorialist în marea tradiție clasică, tăioasă și neiertătoare.““ El ocupă, mai
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu ipotezele științifice („«ipoteza Dumnezeu» reprezintă o ipoteză științifică asupra universului, care trebuie evaluată cu același scepticism ca oricare alta“), afirmație care susține întreaga argumentare a lui Dawkins în favoarea ateismului, poate fi apreciată drept una naivă din punct de vedere epistemologic. Datorăm deja Criticii rațiunii pure demonstrația că, în sensul strict al termenului, cunoașterea este posibilă doar în limitele experienței, că nu pot fi avansate temeiuri obiective în favoarea reprezentărilor noastre cu privire la absolut și necondiționat. Această concluzie a analizei lui Kant, concluzie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
oamenii care și-au însușit spiritul gândirii științifice moderne, a primit o formulare remarcabilă într-o carte a unui cunoscut matematician din secolul trecut: „Această polaritate subiectiv-absolut și obiectiv relativ mi se pare a fi unul din punctele de vedere epistemologice fundamentale, care pot fi desprinse din cercetarea naturii. Cine vrea absolutul trebuie să accepte subiectivitatea, dependența de eu; cine tinde spre obiectivitate nu poate depăși relativitatea.“ Ceea ce Dawkins califică drept „toleranță lingușitoare“ față de religie, pe care o impută unor cercetători
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de credința religioasă poate fi îmbrățișat atât de credincioși, cât și de agnostici. Küng îl susține, cum am văzut, pe baza unor considerații teologice. Rațiunile adoptării acestui punct de vedere de către cercetătorii evoluției vor fi, desigur, diferite. În afara unor reflecții epistemologice principiale, un rol important îl joacă, în cazul lor, considerații de natură pragmatică. Conduita și deciziile cercetătorului autentic vor trebui să fie determinate, în toate împrejurările, de interesele cunoașterii obiective. În acest fel va putea fi înfăptuit și păstrat un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
postcomunistă s-ar putea realiza printr-o autentică și complexă tranziție atitudinală așezată pe baze instructiv-educaționale solide. Pentru un filosof al politicului, o transformare atitudinală de asemenea profunzime și anvergură declanșează o serie de alte întrebări: ce opțiuni politice și epistemologice, ce remodelări conceptuale și restructurări mentale presupune o tranziție atitudinală? Mai poate fi analizat deficitul ideologic din practica politică actuală, plecând (numai) de la conceptul modern de ideologie? Mai pot partidele politice din România postcomunistă asimila și utiliza teze, idei și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
filosofia pozitivistă a eficienței" s-a bazat pe ipoteza determinismului, previzibilitatea evoluției sistemelor relativ închise și stabile ale căror intrări și ieșiri se aflau într-o stare de echilibru, cunoașterea postmodernă se confruntă, în schimb, cu o situație politică și epistemologică diferită caracterizată, printre altele, prin: imposibilitatea tratării istoriei ca un curs unitar, absența reperelor de certitudine, efemeritatea fenomenelor și stărilor, criza de identitate și identificare, imprevizibilitatea acțiunilor și inovațiilor etc. Această situație nouă, de contestare a funcționalității predeterminate a sistemelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
testări ale rezonabilității politice prin studii de caz, cu ajutorul paradigmei părților și a întregului și a ideologicului "bine temperat", ar depăși scopul și cadrul acestui eseu. Aici și acum, am exprimat doar urgența și cerințele minimale ale unei anumite opțiuni epistemologice, culturale și politice. O opțiune pentru acele valori și principii ce s-au decantat în complicata istorie a civilizației euro-atlantice, originată în spiritualitatea iudeo-creștină, filosofia clasică elenă, dreptul civil și res publica romană. De fapt, prin paradigma părților și a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Ionescu au înfruntat istoria contorsionată a veacului din urmă și au performat excepțional în diferite domenii ale gândirii. Gândul liber, neîncorsetat în canoane, trăit în substanța sa era esența acestui model paideic propus de profesor discipolilor, deschis sub semnul funcției epistemologice a iubirii... Personalitatea lui Nae Ionescu și modul în care aceasta s-a afirmat a stârnit polemici și patimi încă din epoca interbelică, iar acestea au traversat și anii comunismului, renăscând cu putere după 1990. Radu Găină a invitat la
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
furnizate de primul, încearcă să convertească experiență concretă într-una artistică. În timp ce rezultatul direct al activității primului este simplă experiență personală, rezultatul direct al activității ultimului este opera de artă. Dacă, în mare măsură, eul empiric corespunde eului epistemic, conținuturile epistemologice care fac obiectul eului empiric pot sau nu să coincidă cu cele estetice care fac obiectul eului creator. În cazul lui Blake, cred că eul empiric și eul creator configurează, în maniera binara, eul din viziune. Aici, eul este puternicul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de la un cîmp complex de discursuri*. Michel Foucault Întorci cartea pe o parte și pe alta, parcurgi textul, coperta. Sînt fraze generale, care nu spun mare lucru. Italo Calvino Cuvînt înainte Un posibil parcurs al lingvisticii textuale Martor al dificultăților epistemologice, lingvistica nu mai poate/știe să-și povestească trecutul. De exemplu, Saussure nu apare nominalizat de lingvistica cognitivă, numele său fiind confundat cu structuralismul, de fapt cu lingvistica structurală dintre cele două războaie mondiale, care include și distribuționalismul american. Dacă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]