1,135 matches
-
absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al ideii de absolut. Deși este de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la antinomia simbolului și absolutului din filosofia indiană. Această cheie interpretativă se găsește, după Sergiu Al-George, într-o lucrare de tinerețe a filosofului din Lancrăm, Filosofia stilului (1924), unde "antinomia dogmei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care primul rang îl deține simbolul"387. Metafora (interpretată aici prin ideea de simbol) a devenit, în opinia lui Al-George, o structură de adâncime a întregii filosofii a lui Blaga, pentru că filosoful român a conceput-o foarte larg, cuprinzând întreaga epistemologie, inclusiv cunoașterea metafizică 388. Or, lucrul acesta s-ar datora faptului că Blaga opera cu un înțeles al metaforei pe care îl dezvăluie încă gândirea veche indiană, în contrast cu cea occidentală, care restrângea metafora în cadrul îngust al stilisticii și retoricii. Metafora
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sigur într-un mod conștient, dacă ținem seama de faptul că romanticii au fost atrași de cultura vechii Indii. Practic, romanticii se racordau, desigur parțial, la o veche tradiție de gândire. Lucian Blaga a preluat dialectica paradoxală a simbolului în epistemologia și metafizica sa, dându-i însă amploarea pe care o avea în filosofia indiană. Este o extensie a antinomicului, în care Sergiu Al-George vede un proces de lărgire a metaforicului, de tipul celui din gândirea vechilor inzi392. Faptul că Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care o avea în filosofia indiană. Este o extensie a antinomicului, în care Sergiu Al-George vede un proces de lărgire a metaforicului, de tipul celui din gândirea vechilor inzi392. Faptul că Blaga nu amintește de metaforă și simbol în elaborarea epistemologiei sale antinomice este considerat un act deliberat. A preferat să-și construiască sistemul dinspre dogmă către metafizica antinomică a censurii transcendente, deși drumul real a fost invers, dogmaticul fiind doar o ipostază radicală a antinomicului. Acest punct de vedere al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Blaga prin ideea antinomiei transfigurate. Blaga urmărea o metodă care să dea seama de mister fără a-l distrugă. Urmărea o cale prin care să poată formula ceva ce transcende capacitatea noastră de cunoaștere, neraționalizabil. După ce am cunoscut ontologia și epistemologia transdiciplinarității, putem înțelege mai bine acest efort al său, îi putem sesiza raționalitatea. Am putea spune că ceea ce i-a lipsit lui Blaga pentru ca transfigurarea să devină o metodă a cunoașterii transdisciplinare au fost teoria nivelurilor de realitate și logica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Istoria dialecticii undă-corpuscul sfârșește de asemenea într-o sinteză, reprezentată de mecanica ondulatorie a lui Louis de Broglie, prin care "suntem conduși să punem în valoare simultan intuițiile corpusculare și intuițiile ondulatorii"772. Noul spirit științific se construiește după o "epistemologie non-carteziană", care înseamnă în primul rând condamnarea doctrinei naturilor simple și absolute date prin intuiție. Într-adevăr, spune Bachelard, această intuiție nu mai poate fi de acum înainte primitivă, ea este precedată de un studiu discursiv care realizează un fel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ambiguitate esențială la baza descrierii științifice, iar caracterul imediat al evidenței carteziene va fi tulburat"773. Știința nouă se hrănește din idei care nu mai sunt evidente imediat și nu mai pot fi intuite în mod primitiv. Ea pune în fața epistemologiei carteziene un ideal de complexitate 774. Sub simplitate, ea urmărește complexitatea, sub claritate, ambiguitatea, sub identitate, variația, opoziția, mișcarea dialectică. Filosofia acestui nou spirit științific este caracterizată de Gaston Bachelard drept "filosofia lui nu". Însă, ea nu înseamnă "o atitudine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sofisme, aporii, p. 89). 48 Cf. Petre Botezatu, Introducere în logică, vol. 1, Editura GRAPHIX, 1994, pp. 80-81. 49 Alexandru Petrescu, op. cit., p. 66. 50 S-a spus, în acest sens, că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Florian. 581 Vezi Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. 582 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o logică specială pentru mecanica cuantică (Ibidem, p. 85). 584 Ibidem, p. 75. 585 Athanase Joja, "Logica și metalogica principiului identității", în Studii de logică, vol. II, Editura Academiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Paris, 1969. 719 Cf. Jean Kovalevsky, "Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 121. 720 Prin aceasta, Blaga anticipa o preocupare a epistemologiei contemporane pentru nuanțarea conceptului de raționalitate, în sensul că împreunarea dintre raționalitate și noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum pretinde logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Teme. Texte. Literatură (în colaborare, 1999), Experiență și semnificație (2002), Managementul cunoașterii (în colaborare, 2007) Limbaj, experiență, cunoaștere (2009), O perspectivă epistemologică asupra managementului cunoașterii (2011), precum și numeroase studii în volume și articole în reviste de specialitate pe teme de epistemologie, filosofia științei, logică, filosofie românească. A editat volume de studii despre: filosofia austriacă, Popper, Quine, managementul cunoașterii și etica cercetării. A tradus lucrări ale unor autori importanți precum Karl Popper și Moritz Schlick. Are drept noi domenii de interes sociologia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
interpretări diferite, de exemplu, dacă îi considerăm pe vechii greci, conceptul lor de physis sau morala stoică. Oricum, sunt exemplare susțineri de felul următor: "Problemele ecologice cer o revizuire radicală a unei părți consistente a filosofiei tradiționale a minții, a epistemologiei și a celei mai mari părți a metafizicii tradiționale"269. Drept urmare, în teoriile radicale ale mediului, așa cum ar fi "ecologia profundă" teoretizată de Arne Naess, această sensibilitate este definită ca religiozitate, ceea ce duce, în context cultural european, la luarea în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omului de dincolo de om, sau mai bine zis de dincolo de rigor mortis. Nu era în joc răspândirea unei noi doctrine, ci nevoia de certitudini a unui subiect uman gata să improvizeze, cu fertila-i imaginație tinerească, metodologii foarte radicale pentru epistemologia sa pe ghicite. Ceea ce o-ngrozea cel mai tare pe Marieta era că presiunile lui Rică o făceau să se desprindă de propriile-i convingeri așa cum seva unui copac se retrage înăuntrul trunchiului, dedesubtul scoarței terne și scorojite din exterior
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
teoria țintei". III.8.2. Metafore-titlu Această categorie de metafore conceptuale are impact în titrarea domeniilor științei. Desemnează printr-un construct metaforic sfera de competență științifică a unei discipline, a unui domeniu/ ramură: bacteriologie, virusologie, venerologie, pneumologie, ihtiologie etc. În epistemologia tradițională, canonică a științelor medicale se recurge adesea la intuiția raționamentelor în titrare. Fundamentală rămâne în metafora-titlu, relația strânsă dintre știință/ logos și modelul cultural greco-latin în conceptualizarea domeniilor cunoașterii. Cuvântul πνεΰμα, -ατος (s.n.) avea în limba greacă sensurile de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în comunicarea specializată; de transparența de sens și caracteristică noțională; de conservarea specificului limbilor istorice. III.9.3. Metafore terminologice categoriale Ne vom referi cu precădere, la una dintre realizările acestui tip de metaforă. Exista în limbajul medical metafora virus. Epistemologia științelor medicale a început să ia în considerare rolul constructelor cognitive în descoperirile din domeniu: virus latent, virus lent s-au format în baza paradigmei lat. virus, i (venin, otravă, în limba latină; agent patogen, în terminologia medicală). Determinanții latent
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de cunoaștere științifică (prin concepte), de lingvistică (prin relațiile cu limbile istorice), de logică (prin metafora terminologică și tehnicile logice de conceptualizare), de ontologie (prin existența a două sau mai multe discipline necesare explicării unui anumit obiect de studiu), de epistemologie etc. VII.5. Criteriul structural de cercetare a metaforei/ terminologiei interdisciplinare Caracterul interdisciplinar al terminologiei se manifestă în diferite grade la nivelul unui domeniu. Structura internă, vocabularul specializat este format, de regulă, dintr-o "sferă centrală" de termeni (D. Slușanschi
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și-a pierdut în etapa postmodernă de evoluție a gândirii umane, caracteristica filozofic, sub presiunea limbajului media, unde circulă cu numeroase sensuri ambigue, golite de substanța originară a filozofiei platoniciene. Termenul echivoc (lat. aequus "egal"+ vox "voce") - în filozofia logică/ epistemologie este utilizat cu accepțiunea de "două înțelesuri". Termenul a trecut printr-un proces de determinologizare, fiind utilizat în limba comună cu sensul de îndoielnic, suspect. Prin extensie semantică a dobândit accepțiunea de incert, nesigur. Fatalism (lat. fatum "destin") desemnează o
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a reg�ndi politică plec�nd de la cunoa?tere. Eforturile lor de a cultiva metodele riguroase ?i de a �ntre?ine un scepticism critic fă?? de ideile ?i de valorile cel mai bine stabilite se clarific? prin lucr?rile de epistemologie ?i filosofia ?tiin?elor (Destutt de Tracy), de medicin? (Cabanis), studiul Orientului (Volney) sau al istoriei (Daunou, organizatorul Arhivelor Fran?ei la �nceputul secolului al XIX-lea). �n ochii multora, ei s�nt adev?ra?îi fondatori ai ?tiin?elor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
plan social ?i politic, nici doar profetul darwinismului social c?ruia, incontestabil, i-a pus temelia. El a fost printre primii care a pus bazele unei sociologii ?tiin?ifice pe care a dotat-o cu instrumente de cercetare, cu o epistemologie solid? ?i mai ales cu un model explicativ � organicismul � care avea s? se dovedeasc? foarte fecund �n cadrul re�nnoirii teoriilor pozitiviste. Statistică moral? ?i judiciar? Expresia caracterizeaz? lucr?rile c�torva juri?ți ?i matematicieni care, �n jurul anului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
urma muncitorului (s?lbatic( al oră?elor; clasele populare, �n ansamblul lor, tind s? devin? clase periculoase. Astfel, nu e de mirare c? ?tiin?ele umane �n stare n?sc�nd? trec nu numai prin recitirea filosofiei sau prin descoperirea epistemologiei, ci ?i prin observarea, cu scopuri curative, a criminalilor ?i a s?racilor. �n Fran?a, �nc? din primii ani ai Restaura?iei, problema penitenciarelor este la ordinea zilei. Pare c? nu mai este posibil s? fie confundă?i, �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i reconcilierilor lor; totu?i, �n ceea ce prive?te activitatea �n sfera rela?iilor individului [�] diferen?ierea �n raport cu al?îi constituie resortul care ne provoac? ?i ne condi?ioneaz?�� [Nivelul social ?i nivelul individual (1917), �n Sociologie et epistemologie, Presse Universitaires de France, 1981, p. 111] Aceast? con?tiin?? ascu?it? a unui dualism insurmontabil al naturii umane, chiar dac? nu �i este proprie, �l face s? perceap? cultură � mai bine dec�ț al?îi � că pe o constr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre publicul cultivat. O autoritate doctrinal?, intelectual? disputat? MICHELS Robert (1876-1940): Partidele politice (1911) RICKERT Heinrich (1893-1936): Die Grenzen der naturwissen � schaftlichen Begriffsbildung (1896) SIMMEL Georg (1858-1918): Problemele filosofiei istoriei (1892); Filosofia banului (1900); Sociologie (1908); Sociologie ?i epistemologie (1918) SOMBART Werner (1863-1941): Capitalismul modern (1902-1927); Burghezul (1913) TONNIES Ferdinand (1855-1936): Comunitate ?i societate (1887) WEBER Max (1864-1920): Etică protestant? ?i spiritul capitalismului (1905); Savantul ?i politicul (1919); Iudaismul antic (1921); Economie ?i societate (1922); Eseu asupra teoriei ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o componentă esențială a științei, iar știința și oamenii de știință nu ar trebui să se situeze niciodată deasupra criticii publicului. Aceasta deoarece, pe de o parte, știința este prin ea însăși o activitate socială, dependentă și permeabilă la ideile, epistemologiile și supozițiile implicite ale culturii înconjurătoare, iar, pe de altă parte, oamenii de știință sunt motivați de aceleași interese egoiste ca și semenii lor obișnuiți. Inclusiv în aplicațiile practice ale științei. Din aceste rațiuni, cărora li se adaugă interesele și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele mai dese critici emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Sustainable Development, Greenleaf Publishing Sheffield, Londra, 2002. http://www.research.ibm.com/files/pdfs/2010 IBM pdf IBM RSC,[online], available: http://public.dhe.ibm.com/common/ssi/ecm/en/gbe03226 usen/ GBE03226USEN. Irimie, S., și Cărămidaru, I., "Funcția pragmatică a unei epistemologii postmoderne pentru managementul valorilor etice în organizațiile economice", în Amfiteatru economic, nr. 23, februarie, 2008. International Society of Sustainability Professionals ISSP Releases 2010 Special Report, [online], available: http://sustainabilityprofessionals.org/, [02.03.2011]. International Society of Sustainability Professionals -ISSP, The
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]