44,517 matches
-
Ion Simuț Preclasici e un mod de a spune, pentru a desemna, la noi, epocile de dinaintea lui Eminescu: medievalitatea târzie sau barocul și primul romantism sau pașoptismul, căci de un clasicism propriu-zis nu se prea poate vorbi. Așa-zisul nostru clasicism (cel junimist), impus de manuale, are mai mult un sens axiologic decât unul doctrinar
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
Atenția sa este focalizată exclusiv spre propriul eu, exteriorul este prezent doar prin reproducerea unor raționamente sau a unor senzații rămase în memorie (mirosuri, culori). Rarisime sunt situațiile în care autorul descrie cadre generale sau discută specificitatea politică a diverselor epoci prin care a trecut. De altfel, el recunoaște că nu a fost niciodată foarte preocupat de ce se întîmpla în jurul său (nu citea ziare, nu asculta radio, nici măcar războiul pe care l-a trăit în calitate de elev la Liceul �Sfîntul Sava� din
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
suveran de baronul îmbuibat și plin de ifose. După cincizeci de ani de propagandă deșănțată contra chiaburului cu burtoi și cu voce stridentă, pesedeii țin să ilustreze, ca într-o farsă cu iz de tragedie, cele mai grosolane clișee ale epocii care i-a creat. Rupți de lume, apărați de miasmele neplăcute ale realității de perdelele de aer condiționat, de șirurile de servitori și de clientela îndoită din șale gata să le execute cele mai fanteziste dorinți, pesedeii habar nu mai
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
înfloriți și leșinam la fiecare răsărit de soare" (Tragedii cari vor trebui să se întîmple). Nu ne întoarcem astfel la o concepție a secolului al XIX-lea, la un gherism reînviat? Peste creștetele unor însemnați poeți care au creat o epocă a unei poezii ce se măsoară doar cu sine însăși, Gherasim Luca privește înapoi, avînd simțămîntul că întrupează o postură vaticinară. "Purității" i se opune o bizară impuritate umanitarist-comunistă: "Sensibilitatea oamenilor conștienți din această țară nu mai vrea să primească
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
adepții săi fiind ironizate de scriitorii vremii (Negruzzi, în Muza de la Burdujăni: "De nu vrei protestăciune / Să întind în orice loc"; Alecsandri, în Rusaliile: "ți-am dat esplicăciunile necesarii"... etc.). Multe creații efemere s-au păstrat doar în texte de epocă și în dicționarele mai vechi; în 1957, Dicționarul invers înregistra cîteva zeci de cuvinte cu terminația -ciune, majoritatea absente din uz: întrebăciune, vindecăciune, eliminăciune, emulăciune, preponderăciune, premedităciune, prostituciune, peregrinăciune etc. În realitate, sînt puține formele în -ciune cu o poziție
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
așa cum recunoaște și Mihail Gorbaciov într-un articol publicat în New York Times din 7 iunie 2004, Reagan a fost un președinte care știa să asculte. Odată cu deschiderea internă din URSS, Reagan a participat la dialog și a admis faptul că epoca imperiului răului se sfîrșise. Ideologia sa nu era una inflexibilă. Trebuie spus că Ronald Reagan a jucat un rol important în relațiile româno-americane. Am examinat acest subiect în editorialul meu din Jurnalul Național (12 iunie 2004), deci nu insist. Semnificativ
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
literatura în 1983: posesorii de mașini de scris aveau viață grea, căci numai ce se reintrodusese obligativitatea înregistrării lor la Miliție, cu tot cu proba (anuală?) de fonturi. La urma urmei, toate astea sînt povești, fragmente de amintiri din ultimul deceniu al Epocii de Aur, culese întîmplător de ici și de colo; ar fi putut foarte bine să-și găsească locul într-un dicționar subiectiv al deceniului nouă " un dicționar precum Anii "80 și bucureștenii (cel pus la cale de Irina Nicolau, încheiat
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
ostenește a transcrie și comenta anecdote, cancanuri, extravaganțe, împrejurări de culise ori de alcov, într-o istorie paralelă, secundă, însă foarte atracțioasă (francezii o numesc la petite histoire), de-o abundență copleșitoare. Politicienii, scriitorii, gazetarii, capetele încoronate, simpla plevușcă a epocii (a epocilor) apar astfel dezgoliți în implacabila lumină a unei conștiințe curioase la culme ce nu ține seama de convenții și nu se dă în lături de la limbajul corosiv. Textul se citește cu sufletul la gură. Ana Pauker, "astrul negru
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
transcrie și comenta anecdote, cancanuri, extravaganțe, împrejurări de culise ori de alcov, într-o istorie paralelă, secundă, însă foarte atracțioasă (francezii o numesc la petite histoire), de-o abundență copleșitoare. Politicienii, scriitorii, gazetarii, capetele încoronate, simpla plevușcă a epocii (a epocilor) apar astfel dezgoliți în implacabila lumină a unei conștiințe curioase la culme ce nu ține seama de convenții și nu se dă în lături de la limbajul corosiv. Textul se citește cu sufletul la gură. Ana Pauker, "astrul negru al firmamentului
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
a remarcat, existențialismul și absurdul. Spre deosebire însă de versalitatea și amoralismul altor "guri rele" valahe, Petre Pandrea e, surprinzător, un exponent al unei rectitudini comportamentale și al unei consecvențe care l-au condus la cumplite încercări. în răspăr cu epoca din pricina unui idealism asumat în ciuda aparentei frivolități și a limbajului truculent, Pandrea poate fi socotit un caracter, un reper etic într-o lume dereglată la culme, al cărei cronicar contrariat și nu o dată cuprins de revoltă i-a fost dat
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
tot reluată ea nu s-a încheiat nici până azi, materialul cuprins fiind imens și copleșitor. Am putut face totuși o constatare: nu există în toată literatura noastră un document asemănător. Vreau să spun un document care învie o întreagă epocă, făcându-te părtaș, ca și cum ai fi un martor de zi cu zi, la desfășurările și pulsațiile ei. Nu citești ceva "despre", ci te afli înlăuntrul a ceea ce se petrece. Că nu-ți este limpede tot, că te izbești de echivocuri
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
numelui imprimat pe o carte, cunoaște o istorie destul de insolită. Ea merită a fi evocată pentru că și-a pus pecetea pe întreaga evoluție a întâmplărilor ce aveau să urmeze, legate - în ce mă privește " de această mare personalitate critică a epocii culturale interbelice românești. Ca un fapt revelator în sine, este de ajuns să spun că aveam nouă ani când cotoarele unor cărți înșiruite în biblioteca, să-i spunem "școlară", a casei din Constanța în care am copilărit, mi-au revelat
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
titlurile lor, răzbătând printr-un geam, au venit în întâmpinarea privirilor mele de copil. Era, prin conținut, un dulap cu totul aparte, în care aflai - de asemenea dăruite ca premiu, de-a lungul anilor, celui pomenit " și vechi exemplare de epocă; de pildă, Curier de ambe sexe, editat în 1837 de Ion Heliade Rădulescu. Dar cuprindea și culegeri de basme, cărți cu povești, romane de aventuri, relatări istorice, poezii (Alecsandri, Eminescu, Coșbuc), volume uneori fastuos ilustrate. Așadar, nici o mirare că acest
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
nu mai are nevoie, desigur, de nici o tutelă instituțională pentru a avea credit deplin. Au apărut până acum 46 de volume, cuprinzând, integral sau selectiv (cu o opțiune diferită de la un scriitor la altul), operele a 16 autori din toate epocile, la care trebuie să adăugăm un volum colectiv consacrat cronicarilor moldoveni. Fiecare volum are aproximativ o mie de pagini: câteva cu ceva mai puțin, altele (un volum Eminescu, un volum Caragiale) ajungând la aproape două mii " deci putem estima că avem
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre, sau Arta propagă ideologia epocii, sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura, o creație a naturii " opera de artă, o crație
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre, sau Arta propagă ideologia epocii, sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura, o creație a naturii " opera de artă, o crație a vieții, sau Forma artistică a epocii noastre se înfățișează nudă, fără somptuozități
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
vremurilor noastre, sau Arta propagă ideologia epocii, sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura, o creație a naturii " opera de artă, o crație a vieții, sau Forma artistică a epocii noastre se înfățișează nudă, fără somptuozități, ea este purtătoarea adevărului și a purității etc. etc. se dezvăluie un parcurs impresionant în care se angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de meșteșugar și o
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis-Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi,cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat parțial de Mircea Deac în cartea
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
lucrez, în anii aceia, pentru serviciul inteligent faimos, al cărui admirator eram tot citind romane polițiste,... - dar nici pomeneală. Ciudat, Chihaia îmi aduce aminte de pictorul suprarealist. A fost... pot să zic generația pariziană, în spiritul ei, a sfârșitului de epocă bucureștean, după care înghețul. Și astăzi Chihaia, la telefon, este uluit că-i recunosc pe loc glasul. Și nu trece un an, nu trec doi, când mă sună iar din Germania... O dată mi-a adus și multă ciocolată, știind cât
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
mie în săraca studenție. Ultima dată mi-a telefonat în noaptea de 30 mai a.c. Era o duminică, orele 22,35, - am notat. Tot așa: cum de-i recunosc eu imediat vocea... Ar trebui să știe că el este o epocă, și că o epocă, atât de spirituală, nu se uită. între timp, prin poștă, mi-a sosit un plic. în el, Lumea liberă tipărită la N.Y. pe o coală de scris îndoită, - o fițuică, însă fierbinte de atâta imaginație
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
Ultima dată mi-a telefonat în noaptea de 30 mai a.c. Era o duminică, orele 22,35, - am notat. Tot așa: cum de-i recunosc eu imediat vocea... Ar trebui să știe că el este o epocă, și că o epocă, atât de spirituală, nu se uită. între timp, prin poștă, mi-a sosit un plic. în el, Lumea liberă tipărită la N.Y. pe o coală de scris îndoită, - o fițuică, însă fierbinte de atâta imaginație. Director, năstrușnicul meu drag
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
și reprezintă un document valoros. Publicate inițial în Dilemă și Avantaje, se recitesc, acum, chiar cu mai mare interes că prima dată. Secretul constă, probabil, în faptul că acum interviurile reconstituie, așa cum sînt grupate de îngrijitorul ediției (Mircea Vasilescu), trei epoci: interbelicul, perioada comunistă și cea de dupa 1990. Dintre cei intervievați: I. Igiroșianu, Ioan Comșa, Gică Petrescu, Ioana Cantacuzino, Șasa Constantinescu, Ana Blandiana și Romulus Rusan, Al. Paleologu, Mihai Păscu (regretatul nostru coleg), Andrei Pleșu, Florin Iaru, H-R. Patapievici, Simona Vărzaru
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
rînd pe cea a locului în care nu se întîmplă nimic, cu toată suita de detalii care decurge de aici - nebuna orașului (Hleanda o cheamă și a prorocit cu voce neomenească, de pe vremea comunismului, sosirea mîntuirii, sfîrșind tragic, în aceeași epocă, hărtănită de cîinii pe care-i îngrijea), "înțeleptul" orașului (e dom' Petrică, el dă mereu verdictul final), casa misterioasă în care doar un personaj pătrunde și care devine subiect de speculații și de fabulă. Dar peste acestea e suprapusă o
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
Dumitru Hurubă În vremea înfloritoarei epoci socialiste, nu se vorbea despre "dat în urmărire generală", ci se proceda scurt și pe bază de né-vé; la televiziune se transmitea în direct un singur și permanent "urmărit general": Nicolae Ceaușescu; răufăcătorii de orice fel și calibru erau "ascunși
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
ca un veritabil trouble-fęte ce este, a comentat astfel: "Să creezi un cineast european? E ca și cînd l-am crea pe Frankenstein! Mi se pare aberant, nu înțeleg ce înseamnă să creezi cineaști europeni! Asta îmi aduce aminte de epoca în care se propunea crearea supraomului!" (și nouă ne aduce aminte de "crearea omului nou"...) Apoi, după cîteva "amabilități" la adresa lui Viviane Reding, comisarul european pentru Cultură, Godard a conchis: "Globalizarea a omorît cinematograful. Trăim azi totalitarismul televiziunii, cu spikerițe cărora
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]