1,457 matches
-
cu seninătate a morții, pun în evidență prezența comorii ascunse în adâncul sufletului. Sub această influență binefăcătoare, până și ignoranții, retardații, își folosesc mai bine forțele intelectuale și morale. Rugăciunea îi ridică pe oameni deasupra nivelului lor intelectual, dobândit prin ereditate și prin educație. Această legătură spirituală cu Dumnezeu îi umple de pace sufletească, ce iradiază din ei și le însoțește pașii peste tot. Din păcate, în prezent numărul celor care se roagă corect este foarte redus. În toate timpurile, ceea ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
valorile : dreptate, libertate, proprietate, viață, în numele unei false egalități. Oamenii nu sunt egali, ei trebuie să aibă egalitate de șanse, dar fiecare venim pe lume cu bocceluța noastră de determinări care face din noi ființe unice. Nu putem renunța la ereditatea noastră, la genele noastre, ele își strigă prin noi dreptul la nemurire. Boierii, nobilii, intelectualii, tocmai ce avea mai rafinat neamul românesc, au fost aruncați la coșul istoriei. De acolo, din acel coș al umilinței, oamenii aceștia inteligenți și mândri
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lui Nicolae Manolescu interesează politologia noastră incipientă sub câteva aspecte. într-un fel și Dreptul la normalitate este o carte de tranziție. De această dată, nu însă de la jurnalistică, ci de la discursul criticii literare la discursul analitic, apoi politic. Din ereditatea și formația critică a autorului provin toate preocupările de a depista și clasa principalele elemente comune din discursul puterii periclitate, modelele de reformă de sus, temele, ideile și vocabularul ideologiei extremiste, de dreapta etc. Se simte în astfel de pagini
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
comunizate, cum a fost și este încă, din nefericire, a noastră, acest fenomen are proporții considerabile. Pentru a și salva pozițiile, aceste mediocrități se baricadează (sau și mai bine spus: se regăsesc integral) în ideologia național-comunistă. Ce-i unește, pe lângă ereditatea psihologică și formația culturală amintită? Explicația a dat-o Alina Mungiu în Românii după '89, cu remarcabilul său spirit de observație: Un singur lucru: conștiința faptului că nu sunt și nu vor fi niciodată valori de talie europeană în domeniul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de o inevitabilă dependență etatistă, exercitată sub diferite forme. Proces dificil, abia la începutul său, cu rezultate încă incerte. De unde și lipsa de forță reală, practică, a culturii alternative în perioada post totalitară. Spectrul etatist este încă mult prea puternic. Ereditatea foarte încărcată, amintirile obsedante și complexele apăsătoare, sub un regim care a funcționat și prin complicitatea, tacită, implicită, generală, sunt încă prezente. Partida se joacă, deci, în altă parte: la nivelul (repetăm) plat, meschin, lipsit de spiritualitate și fior metafizic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ADPKD (Pirson et al., 1998). în plus, în contextul actual al medicinei moleculare, înțelegerea funcției genelor implicate în ADPKD reprezintă cheia descifrării patogeniei bolii și a identificării unor noi posibilități terapeutice, în special pe direcția opririi progresiei spre IRC. A) EREDITATEA ADPKD 1. Transmiterea autosomal dominantă Dalgaard (1957) a demonstrat pentru prima oară că boala polichistică renală a adultului (ADPKD) este o boală ereditară cu transmitere autosomal dominantă și penetranță 2 dependentă de vârstă. Acest mod de transmitere este susținut de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
50% de a moșteni gena mutantă și de a fi bolnav; acest risc este valabil la fiecare sarcină și, evident, numai dacă celălalt părinte este sănătos; d) sunt afectate cu o frecvență egală ambele sexe; este posibilă și caracteristică pentru ereditatea autosomal dominantă transmiterea tată fi fiu; (e) persoanele cert sănătoase șgenotip (nn)ț nu transmit boala și au copii sănătoși. Pe baza acestor caracteristici ale transmiterii autosomal dominante s-a stabilit că anamneza familială pozitivă este un criteriu de diagnostic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
psihologice ale unui diagnostic pozitiv la o persoană tânără, aparent sănătoasă. A) SFATUL GENETIC în principiu, sfatul genetic poate fi realizat de către un medic nefrolog, cu condiția să fie nu numai bine informat, ci și antrenat asupra: problemelor complexe ale eredității ADPKD (expresivitate variabilă, penetranță, heterogenitate genetică, anticipație, imprinting) metodelor de diagnostic clinic, imagistic și genotipic condițiilor și modalităților de realizare a screeningului familial și diagnosticului presimptomatic problemelor etice pe care le ridică sfatul genetic (respectarea confidențialității, consimțământul informat, caracterul non-direcțional
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a asistenței medicale a bolnavilor cu ADPKD și familiilor lor, precum și inițierea unor studii/cercetări multidisciplinare, în colaborare cu alte echipe, pentru a realiza un spor de cunoaștere în acest domeniu. 1. Cunoașterea aprofundată a diagnosticului, istoriei naturale, îngrijirii și eredității ADPKD în primul rând de către nefrologi, dar și de alți specialiști care pot fi confruntați cu această afecțiune: interniști, cardiologi, neurologi/neurochirurgi, pediatri, specialiști în imagistică și, nu în ultimul rând, medici de familie. Pentru aceasta, considerăm utile: (a) Publicarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
arată că, În ultimii ani, a crescut frecvența cazurilor de cancer În Europa, inclusiv În România, cu preponderență În rândul bărbaților. Până În prezent, nimeni nu cunoaște, cu certitudine, mecanismul de acțiune a ansamblului de factori cu risc În declanșarea cancerului: *ereditatea, alimentația greșită, agenți poluanți ai mediului, stilul de viață, infecții grave, tutunul, etilismul etc. Acești factori pot acționa, lent sau rapid, În transformarea celulelor sănătoase În celule anormale, afectând profund funcțiile fiziologice ale unor organe vitale. La aceștia se adaugă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
țara noastră cât și pentru cei din centrele cu tradiție în acest domeniu (Marea Britanie, Sardinia, Finlanda etc.). Trebuie să menționăm pentru început contribuția majoră a prof. Ion Pavel pentru studiul factorilor genetici în diabet reflectat prin lucrările sale în domeniul eredității în diabet. În acest sens, s-a bazat pe pregătirea sa complexă de biologie generală, prin documentarea sistematică, prin materialul faptic pe care l-a adunat și l-a studiat o viață întreagă. O sinteză a preocupărilor profesorului Pavel în ceea ce privește
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
diabet. În acest sens, s-a bazat pe pregătirea sa complexă de biologie generală, prin documentarea sistematică, prin materialul faptic pe care l-a adunat și l-a studiat o viață întreagă. O sinteză a preocupărilor profesorului Pavel în ceea ce privește studiul eredității în transmiterea diabetului zaharat o reprezintă cartea „Hereditatea în Diabet”, publicată în 1968 împreună cu Radu Pieptea. Dintre problemele dezbătute în această carte amintim: Este diabetul o boală ereditară sau familială?; Cât din endemia diabetică se datorește factorilor ereditari și cât
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
familială?; Cât din endemia diabetică se datorește factorilor ereditari și cât factorilor de mediu?; Este diabetul ereditar o maladie autosomală sau legată de sex?; Modul de transmitere a diabetului ereditar; Penetranța diabetului; Frecvența purtătorilor de alele mutante în populația generală; Ereditatea mixtă etc. Lucrările prof. Pavel în materie au rămas jaloane de referință pentru medicii și cercetătorii contemporani și pentru cei care i-au urmat. Preocupările prof. Ion Pavel privind ereditatea în diabet au fost continuate de elevul acestuia prof. Constantin
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
Penetranța diabetului; Frecvența purtătorilor de alele mutante în populația generală; Ereditatea mixtă etc. Lucrările prof. Pavel în materie au rămas jaloane de referință pentru medicii și cercetătorii contemporani și pentru cei care i-au urmat. Preocupările prof. Ion Pavel privind ereditatea în diabet au fost continuate de elevul acestuia prof. Constantin Dumitrescu (Dumitrescu et al., 1987). Trecând în „Epoca Modernă” a cercetării diabetologice românești, trebuie să menționăm contribuția importantă a prof. Dan Mircea Cheța de la Institutul N.C. Paulescu din București. Dânsul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
1981; Cheța, 1983), datele fiind sintetizate în capitolele de specialitate din „Tratatul de Medicină Internă” (sub redacția prof. Radu Păun), și „Diabetul Zaharat al Copilului și Adolescentului” (sub redacția prof. Viorel Șerban). De asemenea, prof. Cheța publică date valoroase privind ereditatea în diabet, arătând posibilitatea eredității încrucișate între DZ tip 1 și DZ tip 2 (Cheța et al., 1990). Profesorul Cheța are contribuții majore în domeniul conex al modelelor animale de DZ tip 1 (Cheța, 1998), cu numeroase studii în ceea ce privește influența
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
sintetizate în capitolele de specialitate din „Tratatul de Medicină Internă” (sub redacția prof. Radu Păun), și „Diabetul Zaharat al Copilului și Adolescentului” (sub redacția prof. Viorel Șerban). De asemenea, prof. Cheța publică date valoroase privind ereditatea în diabet, arătând posibilitatea eredității încrucișate între DZ tip 1 și DZ tip 2 (Cheța et al., 1990). Profesorul Cheța are contribuții majore în domeniul conex al modelelor animale de DZ tip 1 (Cheța, 1998), cu numeroase studii în ceea ce privește influența sărurilor de vanadiu asupra apariției
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
en. whole body counting. gr. παϊς, παιδός ,,Pedology"/ paidology: "Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul copilului"; "Studiul solurilor" en. pedology/ paidology; fr. pédologie (s.f.); ro. pedologie(s.f.) gr.γενεά, -äς (s.f.) ,,neam, descendență;" gene "unitatea de bază a eredității" en. gene; fr. gène (s.m.); ro. genă (s.f.) housekeeping geneas fr. gènes de ménage; ro. gene menajere; en. housekeeping geneas. gr. gyne (cf. γυνή, γυναικός s.f.) ,,femeie" diagynic "despre transmiterea ereditară a unei boli, care se produce numai prin intermediul mamei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
procentul deceselor în momentul descoperirii bolii a fost de 0,1% (45), iar un studiu similar desfășurat în Austria în perioada 1979-1990 raportează un procent de 0,2% (46). Principalii factori de risc ai mortalității în T1DM sunt: sexul, rasa, ereditatea diabetică, fumatul, lipoproteinele, tensiunea arterială, controlul metabolic, diureticele, alți factori. Sexul Într-un studiu prospectiv efectuat la Spitalul de Copii din Pittsburgh pe 1966 pacienți s-a constatat o rată a mortalității ajustată pentru vârstă similară pentru femei (5,7
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
de 12,3‰ pentru afroamericani față de 6,1‰ pentru caucazieni (10). Comparativ cu populația generală fără diabet afroamericană și respectiv caucaziană, riscul relativ de deces este de 9,7 la afroamericani și ceva mai mic, de 7,1 pentru caucazieni. Ereditatea diabetică Părinții de sex masculin, ce au un copil decedat prin diabet, au un risc mărit de a deceda prematur comparativ cu tații copiilor ce supraviețuiesc cu diabet, sugerînd un efect familial asupra mortalității, în afara diabetului ,,per se” (39). De
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
un om de-al nostru”, „bun cunoscut”. Orice poziție de putere Înseamnă și tranzacție, negociere, schimb personalizat de servicii. Dacă n-ai ce oferi, ești „pierdut”, n-ai nici o perspectivă de succes. Concluzia lui Adrian Marino: suntem marcați de o ereditate socială profundă, organică, structurală, de un individualism care exclude capacitatea de a munci sistematic și organizat În echipe, Într-o disciplină colectivă a solidarizării și construcției. Pot confirma această teză cu exemple din experiența proprie și a altora care au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
universitarilor veniturile fiind insuficiente ținînd cont de creșterea prețurilor, se instituie practica de a cere studenților bani, în special celor de la drept și teologie. Studenții săraci dispar din universitate și pentru că membrii familiei de doctori sînt scutiți de aceste taxe, ereditatea devine modalitatea cea mai răspîndită de a putea frecventa cursurile universitare: lumea universitară se transformă într-o castă închisă. Universitarii, deveniți "cavaleri ai legilor" duc o viață nobilă și domnesc în universitățile sclerozate în care triumfă scolastica și unde profesori
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
eficient procedeu didactic fiind în optica sa metoda fișelor individuale. Prin aceasta din urmă, copilul poate fi investigat în intimitatea sa profundă, în locația sa ambientală, în proximitatea mediului său sociocultural. Cei trei factori care concură la formarea personalității umane - ereditatea, mediul natural și social, educația prin cultură, nu sunt considerați imuabili, fiecare dintre ei influențând într-o măsură sau alta devenirea paideutică a copilului sau tânărului. Pedagogul bucureștean a militat în câteva lucrări de maturitate pentru teza ,,localismului educativ”, sintagmă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a dat un impuls fără precedent oncologiei clinice experimentale, argumentând progresiv convingerea că transformarea canceroasă se petrece la nivelul celulei, mai exact, reprezintă un accident pe drumul multiplicării ei. Nu ne referim doar la faptul că pe parcursul acestui secol legile eredității pentru lumea vegetală ale lui Gregor Mendel formulate încă din 1865 și-au aflat confirmarea și în regnul animal, inclusiv în explicațiile etiopatogenice date unor boli neoplazice transmise vertical, dar și de la o multitudine de descoperiri care au dat un
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și Erich von Tschermak, în lumea vegetală (1900) și Constantin Vasilescu, în lumea animală (1896). Hugo Marie de Vries (1848-1935), botanist danez, a fost unul dintre pionierii geneticii. S-a făcut cunoscut în principal pentru conceptul de genă, redescoperirea legilor eredității în 1890 (fără să cunoască lucrările lui Gregor Mendel) și îndeosebi introducerea termenului de „mutație“ (este fondatorul teoriei mutației în evoluție, atât de importantă pentru înțelegerea unora din mecanismele oncogenezei în general și a carcinogenezei virale în special). În 1889
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
date unor boli neoplazice transmise vertical, dar și de la o multitudine de descoperiri care au dat un net câștig de cauză teoriei celulare a cancerului. William Bateson a fost primul care a folosit termenul de GENETICĂ pentru a descrie studiul eredității și a moștenirii biologice ereditare și unul dintre cei mai importanți savanți care au adoptat și popularizat ideile lui Gregor Mendel. A studiat la „Rugby School“ și „St. John’s College“ din Cambridge, unde în 1883 a obținut licența în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]