KorAP: Find »[drukola/base=ergativ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...44 >

1,078 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

YAZGULYAM Limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, subgrupul Pamir, vorbită în Tadjikistan. 4 000 de vorbitori. Marcare tripartită numai la timpurile trecute. YIDINY Limbă din nordul Australiei. Partiție cazuală complexă: pronumele primesc nominativul/acuzativul. Numele primesc absolutivul/ergativul. Prin cazul ergativ este marcat constituentul A. Cazul absolutiv (S, O) are realizare zero. Limba funcționează după două principii: (a) numele marcat prin ergativ este, în cazul structurilor tranzitive, agentul care controlează acțiunea; (b) numele având rolul de agent care controlează acțiunea, dacă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
trecute. YIDINY Limbă din nordul Australiei. Partiție cazuală complexă: pronumele primesc nominativul/acuzativul. Numele primesc absolutivul/ergativul. Prin cazul ergativ este marcat constituentul A. Cazul absolutiv (S, O) are realizare zero. Limba funcționează după două principii: (a) numele marcat prin ergativ este, în cazul structurilor tranzitive, agentul care controlează acțiunea; (b) numele având rolul de agent care controlează acțiunea, dacă e nonpronominal, e marcat cu cazul ergativ. Pivot sintactic S/A și S/ O. În structura antipasivă, A devine S, îndeplinind

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
S, O) are realizare zero. Limba funcționează după două principii: (a) numele marcat prin ergativ este, în cazul structurilor tranzitive, agentul care controlează acțiunea; (b) numele având rolul de agent care controlează acțiunea, dacă e nonpronominal, e marcat cu cazul ergativ. Pivot sintactic S/A și S/ O. În structura antipasivă, A devine S, îndeplinind condițiile sintactice pentru subordonare și coordonare, iar O este repoziționat în cazul locativ. Astfel, structura antipasivă devine intranzitivă. Structura reflexivă, intranzitivă, diferă semantic de reflexivul din

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nominale: pronumele de persoana 1 dual au paradigmă de nominativ-acuzativ, cele de persoana 1 singular și plural și de persoana 2 au sistem tripartit (A, S, O sunt marcate diferit), iar cele de persoana 3 au paradigmă de tip absolutiv/ergativ. Într-o altă interpretare, sistemul de acord este de tip ergativ și se supune EPP: subiectul intranzitiv este de obicei în absolutiv, satisfăcând EPP; atunci când EPP este satisfăcut independent, subiectul intranzitiv este în ergativ, ca și subiectul tranzitiv. Ordine relativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de persoana 1 singular și plural și de persoana 2 au sistem tripartit (A, S, O sunt marcate diferit), iar cele de persoana 3 au paradigmă de tip absolutiv/ergativ. Într-o altă interpretare, sistemul de acord este de tip ergativ și se supune EPP: subiectul intranzitiv este de obicei în absolutiv, satisfăcând EPP; atunci când EPP este satisfăcut independent, subiectul intranzitiv este în ergativ, ca și subiectul tranzitiv. Ordine relativ liberă a cuvintelor în propoziție. YUCATEC Limbă MAYAN, vorbită în Mexic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
3 au paradigmă de tip absolutiv/ergativ. Într-o altă interpretare, sistemul de acord este de tip ergativ și se supune EPP: subiectul intranzitiv este de obicei în absolutiv, satisfăcând EPP; atunci când EPP este satisfăcut independent, subiectul intranzitiv este în ergativ, ca și subiectul tranzitiv. Ordine relativ liberă a cuvintelor în propoziție. YUCATEC Limbă MAYAN, vorbită în Mexic. 800 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de obicei în absolutiv, satisfăcând EPP; atunci când EPP este satisfăcut independent, subiectul intranzitiv este în ergativ, ca și subiectul tranzitiv. Ordine relativ liberă a cuvintelor în propoziție. YUCATEC Limbă MAYAN, vorbită în Mexic. 800 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul ergativ (vizibil

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul ergativ (vizibil astăzi numai sub forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul ergativ (vizibil astăzi numai sub forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY Limbă ergativă aborigenă, din Australia, stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. YUPIK Limbi din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul ergativ (vizibil astăzi numai sub forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY Limbă ergativă aborigenă, din Australia, stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. YUPIK Limbi din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de sud și centrală a peninsulei Alaska și în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu subiectul, cât și cu obiectul, cu excepția situației în care acesta din urmă este tema unui verb tranzitiv. ZAN Familia caucaziană de sud, grupul KARTVELIAN. Limbă vorbită în Georgia. 500 000 de vorbitori. Într-o fază anterioară a limbii, cazul ergativ marca nominalul din poziția A numai dacă verbul era la aorist. Ambele dialecte ale acestei limbi (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) au eliminat partiția aspectuală, dar în direcții diferite: în mingrelian, ergativul marchează pozițiile A și S la aorist, ceea ce înseamnă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de vorbitori. Într-o fază anterioară a limbii, cazul ergativ marca nominalul din poziția A numai dacă verbul era la aorist. Ambele dialecte ale acestei limbi (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) au eliminat partiția aspectuală, dar în direcții diferite: în mingrelian, ergativul marchează pozițiile A și S la aorist, ceea ce înseamnă că trece la sintaxa de tip acuzativ; în LAZ, ergativul marchează nominalul din poziția A (și niciodată pe cel din poziția S) la orice timp. Anexa 2 INVENTARUL VERBELOR INACUZATIVE/ERGATIVE

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
la aorist. Ambele dialecte ale acestei limbi (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) au eliminat partiția aspectuală, dar în direcții diferite: în mingrelian, ergativul marchează pozițiile A și S la aorist, ceea ce înseamnă că trece la sintaxa de tip acuzativ; în LAZ, ergativul marchează nominalul din poziția A (și niciodată pe cel din poziția S) la orice timp. Anexa 2 INVENTARUL VERBELOR INACUZATIVE/ERGATIVE DIN LIMBA ROMÂNĂ 1 (DEX 1998) A. PRIMARE (a) SCHIMBARE DE STARE REFLEXIVE A SE ABȚIGUI După ce a băut

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativul marchează pozițiile A și S la aorist, ceea ce înseamnă că trece la sintaxa de tip acuzativ; în LAZ, ergativul marchează nominalul din poziția A (și niciodată pe cel din poziția S) la orice timp. Anexa 2 INVENTARUL VERBELOR INACUZATIVE/ERGATIVE DIN LIMBA ROMÂNĂ 1 (DEX 1998) A. PRIMARE (a) SCHIMBARE DE STARE REFLEXIVE A SE ABȚIGUI După ce a băut două pahare, Ion s-a abțiguit part. abțiguit, -ă nom. abțiguirea A SE CLOCI Apa s-a clocit în vasul de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
București, Editura Academiei Române, 2005 [1500−1520]. www.google.com LUCRĂRI DE REFERINȚĂ Abeillé, Anne, Danièle Godard, 2000, "Varieties of ESSE in Romance Languages", în: D. Flinckinger, A. Kathol (eds.), Proceedings of HPSG Conference, Stanford, CSLI Publications (on-line). Abraham, Werner, 2004, "Ergative Diagnostics: temptatio redux", Sprachtypologie und Universalienforschung/Language Typology and Universals, 57, p. 393-401. Aikhenvald, Alexandra Y., R. M. W. Dixon (eds.), 2007, Grammars in Contact, Oxford, Oxford University Press. Alboiu, Gabriela, Michael Barrie, Chiara Frigeni, 2004, "SE and the Unaccusative-Unergative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Studies in Comparative Romance Linguistics, Antwerp Papers in Linguistics, 107, p. 109-139. Aldrige, Edith, 2007a, "Antipassive in Austronezian Alignment Change", ms. Aldrige, Edith, 2007b, "Absolutive Case in Tagalog", ms. Alexiadou, Artemis, 1999, "Remarks on the Syntax of Process Nominals: An Ergative Pattern in Nominative-Accusative Languages", Proceedings of NELS, 29, p. 1-15. Alexiadou, Artemis, 2001, Functional Structure in Nominals: Nominalization and Ergativity, Amsterdam, John Benjamins. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, 2004, "Voice Morphology in the Causative-Inchoative Alternation: Evidence for a Non-Unified Structural Analysis

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1-21. Alexiadou, Artemis, Gianina Iordăchioaia, Florian Schäfer, 2009, "Scaling the Variation in Romance and Germanic Nominalization", comunicare la colocviul Variation and Change in the Romance and Germanic Noun Phrase, Amsterdam, 28−30 ianuarie. Anand, Pranav, Andrew Nevins, "The Locus of Ergative Case Assignement: Evidence from Scope", în: A. Johns, D. Massam, J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory, 65, p. 3−25. Anderson, John M., 1971, The Grammar of Case. Towards a Localistic Theory, [Cambridge], Cambridge University Press

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
J. Ndayiragije (eds.), Studies in Natural Language and Linguistic Theory, 65, p. 3−25. Anderson, John M., 1971, The Grammar of Case. Towards a Localistic Theory, [Cambridge], Cambridge University Press. Anderson, Stephen R., 1976, "On the Notion of Subject in Ergative Languages", în: C. N. Li (ed.), p. 1−23. Arad, Maya, 1996, "A Minimalist View of the Syntax-Lexical Semantics Interface", UCL Working Papers in Linguistics, 8, p. 215-242. Archard, Michel, 2008, "Verbes de rupture simples et réfléchis: Deux constructions intransitives

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Gabriela Pană Dindelegan, 2005, Dicționar de științe ale limbii, [București], Nemira [DSL]. Bittner, Maria, Ken Hale, 1996, "Ergativity: Toward a Theory of a Heterogeneous Class", Linguistic Inquiry, 27, 4, p. 531-604. Bittner, Maria, Ken Hale, 1997 [1993], "Comparative Notes on Ergative Case Systems", în: R. Pensalfini, N. Richards (eds.), Papers on Australian Language, Working Papers 1997, Cambridge, MIT Press, p. 67-104. Blake, Barry J. 1976, "On Ergativity and the Notion of Subject. Some Australian Cases", Lingua, 39, p. 281−300. Blake

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Blake, Barry J. 1976, "On Ergativity and the Notion of Subject. Some Australian Cases", Lingua, 39, p. 281−300. Blake, Barry J., 1987, "The Grammatical Development of Australian Languages", Lingua, 71, p. 179-201. Bobaljik, Jonathan David, 1993, "On Ergativity and Ergative Unergatives", MIT Working Papers in Linguistics, 19, p. 45-88. Bobaljik, Jonathan David, 2007, "Ergative Agreement Puzzles", MIT, 10 octombrie, ms. Borer, Hagit, 1991, "The Cauzative-Inchoative Alternation: A Case Study in Parallel Morphology", The Linguistic Review, 8, 119−158. Borer, Hagit

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Lingua, 39, p. 281−300. Blake, Barry J., 1987, "The Grammatical Development of Australian Languages", Lingua, 71, p. 179-201. Bobaljik, Jonathan David, 1993, "On Ergativity and Ergative Unergatives", MIT Working Papers in Linguistics, 19, p. 45-88. Bobaljik, Jonathan David, 2007, "Ergative Agreement Puzzles", MIT, 10 octombrie, ms. Borer, Hagit, 1991, "The Cauzative-Inchoative Alternation: A Case Study in Parallel Morphology", The Linguistic Review, 8, 119−158. Borer, Hagit, 1994, "The Projection of Arguments", în: E. Benedicto, J. Runner (eds.), Functional Projections, University

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Stanford, CSLI Publications, on-line. Brito, Ana Maria, 2007, "Nominalizations derived from unaccusative verbs: argument structure and aspect values", XVII Colloquium on Generative Grammar, Girona, 13−15 iunie 2007. Bruening, Benjamin, 2007, "On Diagnostics of Structural Case and the Nature of Ergative Case: A Reply to Woolford 2006", 13 iulie, ms. Calude, Andreea S., 2007, "Light and Heavy Reflexive Marking. The Middle Domanin in Romanian", Annual Review of Cognitive Linguistics, 5, p. 239−269. Cennamo, M., 2007, "Auxiliaries and serials betwen late

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Lectures on Government and Binding, Dordrecht - Riverton, Foris Publications. Chomsky, Noam, 1995, The Minimalist Program, Cambridge - Londra, MIT Press. Cinque, Guglielmo, 1988, "On Si Constructions and the Theory of Arb", Linguistic Inquiry, 19, 4, p. 521−581. Cinque, Guglielmo, 1990, "Ergative Adjectives and the Lexicalist Hypothesis", Natural Language and Linguistic Theory, 8, p. 1-53. Comrie, Bernard, 1973, "The Ergative: Variations on a Theme", Lingua, 32, p. 239-253. Comrie, Bernard, 1989, Language Universals and Linguistic Typology. Syntax and Morphology, second edition, Oxford

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Press. Cinque, Guglielmo, 1988, "On Si Constructions and the Theory of Arb", Linguistic Inquiry, 19, 4, p. 521−581. Cinque, Guglielmo, 1990, "Ergative Adjectives and the Lexicalist Hypothesis", Natural Language and Linguistic Theory, 8, p. 1-53. Comrie, Bernard, 1973, "The Ergative: Variations on a Theme", Lingua, 32, p. 239-253. Comrie, Bernard, 1989, Language Universals and Linguistic Typology. Syntax and Morphology, second edition, Oxford, Basil Blackwell. Coon, Jessica, Andrés Pablo Salanova, 2009, "Nominalization and Predicate-Fronting: Two Sources of Ergativity, University of Pennsylvania

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]