2,389 matches
-
aleargă după funcțiuni salariate de stat, de comune, de județe! Dar dacă în adevăr școalele noastre de latinește și grecește ar fi fost bune ce n-am vedea astăzi în Romînia? Am vedea cel puțin științele istorice înflorind, am avea erudiți. Ei, bine, știința, câtă se face la noi, se face de rușine, de ochii lumii oarecum și de către bărbați cari, între noi fie zis, nici n-au studiat vro dată în școalele românești, cel puțin nu în cele din România
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sistem, nu e același lucru cu America însăși. Corect? 26 octombrie Trucuri și extaz. E (și freudian) analizabilă contaminarea lui Călinescu întru agramatisme, în timpul întrevederii ce s-a consumat (stresant doar pentru scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale muncii literare în ansamblu și în particularul ce-l privea. Dincolo de inducerea, de la politruc la învățat, a noii limbi de lemn, stenograma discuției arată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ghiță Dej: Există însăși în interesul lor". Agramatul (!) Călinescu: "Intelectualitatea trebuie să ia parte la construirea socialismului în țara noastră, dar ei trebuie să fie ajutați pe șantierul lor de lucru". Trucuri. Al politrucului, crezîndu-se (și) om de cultură. Al eruditului (și) om de partid. Extazul? (Lașa) noastră jubilație post factum. Comentatorul stenogramei, mai mult decît șolticul Ștefan Cazimir, încearcă o complezentă (pentru care dintre cei doi?) explicație a penibilei discuții: "Multe fraze dau senzația unei stenografieri aproximative". Stenografa, așadar. Curios
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numai și prin prezența lor numeroasă acolo, însemnau un început de democrație, cu care eventual se putea pleca la drum. Cît simțeau aceștia briciul ironiei rămîne enigmă, fapt e că erau momente cînd sala hohotea, ignară, la recitativul neologistic al eruditului, parșiv jucat în arena circului de clovnul de stofă nobilă. Cine să-i mai facă acum să rîdă pe sanculoții buluciți în Parlament ca-n talcioc? Cine? Nuntașii Dolănescu și Loghin? Dar și "majoritarii" ăștia s-au mai cizelat între
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în încăierări, la o Podgoria înfruntările dure țineau de obișnuit. Se răspîndea fulgerător noutatea că X (celebru) i-a dat un cap în nas lui Y (celebru). Și Iașii cunoșteau fenomenul. Pe-atunci, Casa Universitarilor era emblemată de figura pitorescului erudit Fănică Cuciureanu, maratonist păstorelian al paharelor fără număr și al improvizatelor paradigme neolatine. Dar și de alți atleți ai licorilor, unii concluzionînd pugilistic. Luxul de azi al localului anulează chiar și cea mai redutabilă aducere aminte. Literele și artele se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tovarășul spaniol Santiago Carillo, pentru a-l determina pe... pretinul său Nicolae Ceaușescu să renunțe la ideea (neprincipială) de a fi desemnat de apropiatul congres al partidului ca secretar general pe viață? Ce fel de istorie e asta? Crede tînărul erudit Adrian Cioroianu că genul acesta de oră de istorie ne interesează pe noi, cei care, slavă domnului, avem la ce medita dacă e vorba de trecutul României pînă la invazia acesteia de către tancurile rusești? Dar, hai, și la această invazie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căror romane, atît de proaspete în invenție savantă, se află, provocator, pe patu-mi de atelier, așteptîndu-mă să părăsesc (o clipă) șevaletul și să mă dedic exclusiv lor. Recunosc faptul că, făcînd acest exercițiu de confruntare cu un personaj de talia eruditului Steve, m-am "descărcat", am avut privilegiata ocazie de a-mi mărturisi "trădarea" picturii în favoarea literaturii, ceea ce cu distinșii mei colegi de breaslă n-aș putea-o face. Din cel puțin două motive: 1. interlocutorul (plastic) ținîndu-se, din instinct, departe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vezi colecția de volume publicate la noi și, îndeosebi, cele comentate de Dan A. Lăzărescu) nu ne îngăduie să dresăm o listă fără de cusur a superficialității. Mai presus de toate, spre a nu cădea sau, poate, urca ?! într-o dizertație erudită și obositoare, să riscăm o concluzie parțială: revoluțiile secolelor XVIII și XIX au fost înfăptuite de poporul analfabet, dirijat însă, condus de „mințile luminate” ce se revendicau nu prin aspirații, calcule meschine și stări materiale, ci prin idei și năzuințe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Elias Regnault, Cernîșevski și, indirect, de K. Marx. Jules Michelet scria despre acest studiu că „Nu cunosc nimic mai bun până în prezent, nimic mai instructiv în această problemă decât această broșură...”, iar pe N. Bălcescu îl aprecia ca pe „un erudit de primul ordin si, în același timp, un spirit foarte clar, foarte luminos...”. În pofida unor eclipsări vremelnice, cauzate de partide sau împrejurări politice neprielnice, personalitatea și opera lui N. Bălcescu și-au conservat în conștiința urmașilor întreaga și strălucita lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
omul devine un element al însuși ritmului cosmic”. Ca motto la tot ceea ce a publicat Alexandru Zub ar putea figura propria-i mărturisire: a insistat „mai mult asupra orizontului de idei decât asupra faptelor și căutând a descifra, dincolo de polemica erudită realități de profunzime ale lumii noastre”, considerând știința istorică într-un sens crocean, adică drept un răspuns la chestiunile puse de istoria trăită. Aceasta este prisma prin care trebuie privite, credem noi, și problemele cruciale ale istoriografiei, pe care și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de 23 octombrie 1378. Mare pișicher: mutarea aceasta s-a dovedit câștigătoare! A urmat cuvântul maestrului Ludovic L. (cu o înfățișare de nerecunoscut!). Bineînțeles că și maestrul Ludovic L. a ținut o adevărată lecție de drept internațional, arătând în mod erudit cum se raportează cazul în scrierile pline de tâlc ale unor Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân. După care n-a mai spus nimic. Absolut nimic! Degeaba l-au tot îndemnat atât Președintele, onorabilul judecător Profesor Universitar Emerit Academician
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Chauvel, Louis. Les nouvelles générations devant la panneprolongée de l’a ascenseur social, HYPERLINK "http://www.louis.chauvel.free.fr" www.louis.chauvel.free.fr. Coulangeon, Philippe. (2004). Classes sociales, pratiques culturelles et styles de vie, Sociologie et sociétés, www.erudit.org.revue/soc. Forsé, Michel. (1997). La diminution de l’inégalité des chances scolaire ne suffi pas a réduire l’inégalité des chances sociales, Revue de l’OFCE, 63, octombrie, www.insee.fr. Gal, Denizia. (2002). Educația și mizele ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
călătorie a lui Gala Galaction spre a descifra în ea figura autorului (Eyubul din sintagma titulară a cărții lui A. este evocat de scriitor într-una din însemnările sale). Aici, ca și în lucrarea despre baroc, exegetul dovedește voluptăți de erudit ce stăruie în atmosfera creată de bogata informație reconstitutivă, visând pe documente și învestindu-le imaginativ, reușind astfel să evite acumularea sufocantă prin exces terminologic și sicitate. Cercetarea tipologiei barochiste se continuă, acum în chip aplicativ, în cartea Barocul în
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
la coduri culturale diferite, fără a neglija rolul formei de comunicare, orală sau scrisă. Remarcabil prin performanțele de sinteză și teoretizare, volumul se distinge și prin plasticitatea exemplelor ce ilustrează discursul teoretic. Ca și Umberto Eco, A. abandonează studiul teoretic erudit în favoarea romanului pseudoistoric. Calpuzanii (1987; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române), folosește trucul romantic al manuscrisului găsit din întâmplare, pentru a înfățișa o cronică a domniei lui Mavrogheni, fanariotul smintit de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Datele reale, preluate din scrieri
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
totodată, reconstituie o savuroasă și plauzibilă limbă arhaizantă. Parodiind romanul picaresc și comic prin afișarea ironică a convențiilor, Calpuzanii poate fi citit și ca un roman cu cifru, o sugestie în acest sens fiind oferită de prefață, care, dincolo de fantazările erudite pe teme lingvistico-mitologice, conține și un avertisment către cititor. După mai bine de un deceniu de la publicarea studiului Poetica legendei ca postfață la culegerea de Legende populare românești (1983), A. reia, în volumul Legenda (1995), preocuparea de a defini această
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
o frazare când apodictică și grandilocventă, când de o facilă sentimentalitate, filonul dramatic se pierde printre figuri istorice reale și personaje legendare: Dochia și Traian, Decebal și Bicilis, dinastia Flaviilor, Iuvenalis ș.a. Epoca romană este reconstituită de A. cu detalii erudite: palate, temple, serbări cu aer triumfal și orgiastic, mișcare continuă de patricieni, sclavi, războinici ș.a. Personaje mai conturate sunt Domițian, figură de tiran decadent, crud și extravagant, și Dochia, al cărei fond demonic se va accentua în „fantezia dramatică” Meșterul
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
exact, întemeindu-se pe o documentare abundentă și o idee clară de investigare și construcție, studiul monografic Aron Densușianu a fost bine primit de critică, fiind considerat „dosarul unei reabilitări”. Concepută după modelul consacrat, lucrarea tratează distinct viața și opera eruditului profesor ardelean. Reexaminarea contribuțiilor lui Aron Densușianu în critica și istoria literară are semnificația unui recurs și a unei restituiri, căci corectează o imagine istoriografică în mare parte nedreaptă. A. constată, pe baza unei lecturi atente și în contextul epocii
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
celor care au fost măcar o clipă În preajma astrului Brummell, decupează cronici mondene, fragmente de memorii, jurnale, romane unde răsare direct sau doar aluziv figura idolului său. Rezultă un document fascinant care, Încredințat lui Barbey d’Aurevilly de către prietenul său, eruditul editor Guillaume Stanislas Trébutien, Îi va servi prozatorului francez drept sursă pentru răsunătorul lui op. Nici cea mai mică bănuială de plagiat nu ne poate trece prin minte, chiar dacă știm un amănunt bine de reținut. Pentru publicul larg, cartea lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Această maximă este o prezentare În rezumat a tuturor doctrinelor noastre și le conține În mod virtual, astfel Încât nimic nu mai poate fi spus fără a reprezenta o dezvoltare mai mult sau mai puțin fericită a acestui savant aforism. Dacă eruditul sau cel care aparține lumii elegante și-ar propune să analizeze Îmbrăcămintea unui popor În fiecare epocă, ar realiza În felul acesta cea mai pitorească și cea mai adevărată istorie din punct de vedere național. Cine va Încerca să dea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
recunoașterea, În mod mai mult sau mai puțin naiv, a unei fidelități desuete față de un model cultural apărut În secolul al XVIII-lea, când ansamblul ideilor preconcepute despre divinitățile păgânismului, de la Ovidiu până la Apolodor, constituie domeniul legendei, a cărei cunoaștere erudită și savantă purta, În epoca aceea, numele de mitologie. Dar nu există niciun episod al acestei Îndelungate istorii care să Îndrituiască identificarea mitului cu un gen literar sau cu un tip de narațiune specifică. Pește solubil În apele mitologiei, mitul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a variantelor existente. În procesul de făurire a cataloagelor de mitologii, „specialiștii” (fie ei mitografi antici, precum Dionysos din Halicarnas, poeți sau savanți mânați de elanurile romantismului, precum John Macpherson, Herder, frații Grimm, Atanasie Marienescu sau Nicolae Densusianu, fie cercetători erudiți sau popularizatori ai cercetării științifice) au depus eforturi substanțiale pentru crearea unui corpus omogen, articulat, semnificativ În ansamblul său. În acest proces de construcție, ei au contopit mituri și fragmente mitice propriu-zise Împreună cu numeroase alte componente: credințe, legende, teme din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Acestea ar beneficia de un statut aparte, față de alte tipuri de povestiri, tocmai pentru că au un conținut aparte, pentru că povestesc anumite Întâmplări, pe care celelalte povestiri nu au dreptul sau prestigiul să le istorisească. Această poziție, susținută mai ales de erudiții cercetători ai mitologiilor comparate, este contestată de antropolgi, care, pe baza cercetărilor de teren, afirmă că toate formele de a povesti (genurile narative) ale unei colectivități au acces la aceste conținuturi și că statutul de mit, departe de a fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ianua 06/14.pdf. BALACESCU, Ioana, STEFANIK, Bernd, " Défense et illustration de l'approche herméneutique en traduction ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 50, no. 2, 2005, p. 634-642, consulté le 3 marș 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/2005/v/n2/011007ar.html. BALLARD, Michel, " La traductologie, science d'observation ", în Michel Ballard (éditeur), Qu'est-ce que la traductologie ?, Arras, Artois Presses Université, 2006. BANDIA, Paul, " Le concept bermanien de l'"Étranger" dans le prisme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traductologie ?, Arras, Artois Presses Université, 2006. BANDIA, Paul, " Le concept bermanien de l'"Étranger" dans le prisme de la traduction postcoloniale ", în TTR : Traduction, terminologie, rédaction, vol. 14, no. 2, 2001, p. 123-139, consulté le 10 avril 2011, URL : http://id.erudit.org/iderudit/000572ar. BENNETT, Guy, " Translation of Poetry/Poetry of Translation: Some Thoughts on Transpoiesis ", p. 9, consulté le 9 octobre 2011, URL: http://www.mindmadebooks.com/bennett.translation of poetry.pdf. BENSIMON, Paul, " Présentation ", în Palimpsestes 1. Traduire le dialogue, traduire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poésie, Presses de la Sorbonne Nouvelle, Paris, 1999, p. I-III. BENSIMON, Paul, " Figure, figuralité, dé-figuration, sur-figuration : aspects de la traduction poétique ", în TTR : traduction, terminologie, rédaction, volume 12, no. 1, 1999, p. 57-89, consulté le 12 septembre 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/ttr/1999/v12/n1/037353ar.pdf. BERMAN, Antoine, " Leș discours de la traduction ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' journal, XXXIV, 4. BLANCHOT, Maurice, " Reprises ", în L'Amitié, Gallimard, Paris, 1971. BOISSEAU, Maryvonne, " Présentation ", în Palimpsestes, no. 17
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]