1,259 matches
-
pe pura intuiție și fără verificarea surselor, i-am crede mult mai noi (chiar în primele pagini apar: academic, argument, armonie, atom - atestat la 1694 - etc.). Dacă prin limitările citate conceptul de neologism se depărtează destul de mult de sensul său etimologic și de uzul internațional, nu e mai puțin adevărat că el devine o etichetă bine fixată a unei probleme românești: diferența dintre o cultură a elitei, pro-occidentală și recentă - și una populară, tradițională. De fapt, discursul dominant a subliniat mai
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
a fi sănătate. Așadar nu pricep de ce mă plîng, căci răul îmi vine din propria-mi vrere." În jurul acestui tip de masochism se organizează întreaga demonstrație; pornind de la motivul "Tristan", paradigmatic pentru tot ceea ce înseamnă pasiunea, înțeleasă în sensul ei etimologic, ca patio, așadar ca "nostalgie a sufletului care se vindecă de viață", ca un fel de "secătuire a conștiinței golite de orice diversitate, obsesie a imaginației concentrate asupra unei singure viziuni", experiență similară misticismului sau fanatismului ereticilor catari, Denis de
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
mai multă vreme o explicație eronată, de circulație orală, dar care a avut destul de mult succes între nespecialiști. Conform acestei explicații, mișto nu ar fi de origine țigăneasca, ci ar proveni din construcția germană mit Stock "cu baston". Această ipoteză etimologica nu se gaseste, desigur, în dicționarele noastre etimologice, nici în cele generale. E atribuită, în genere, scriitorului Victor Eftimiu, autorul mai multor etimologii fanteziste; unii spun că au auzit-o de la cîte un profesor; cei mai mulți, în ultimii ani, au găsit
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
orală, dar care a avut destul de mult succes între nespecialiști. Conform acestei explicații, mișto nu ar fi de origine țigăneasca, ci ar proveni din construcția germană mit Stock "cu baston". Această ipoteză etimologica nu se gaseste, desigur, în dicționarele noastre etimologice, nici în cele generale. E atribuită, în genere, scriitorului Victor Eftimiu, autorul mai multor etimologii fanteziste; unii spun că au auzit-o de la cîte un profesor; cei mai mulți, în ultimii ani, au găsit-o circulînd pe internet. În spațiul web explicația
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
Stockť - Ťcu bastonť, elegant", România liberă, 18.08.2006). În realitate, mișto este un cuvînt vechi și stabil în limba romaní, aparținînd lexicului sau de bază. Apare înregistrat în dialectele vorbite de romi din diverse țări, de exemplu în glosarul etimologic al lui Giulio Soravia, Dialetti degli Zingari Italiani (1977), ca și în Robert Sailley, Vocabulaire fondamental du tsigane d'Europe? (1979); are corespondențe în sanscrita și în dialecte indiene contemporane. Între zecile de comentarii din internet, am gasit de altfel
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
aceeași perioadă apare volumul Origine e vicende dei Zingari, de Francesco Predări (Milano, 1841), în al carui glosar se gaseste formă mischdo, cu o explicație semantica similară celei formulate de Kogălniceanu (preluată probabil de la acesta): "buono", specializat pentru inanimate. Explicația etimologica definitivă, reluată apoi de dicționarele și articolele de specialitate, a dat-o Alexandru Graur, în studiul său din 1934, Leș mots tsiganes en roumain. Lingvistul făcea totuși, imprudent, o afirmație riscantă asupra circulației cuvîntului, apreciind că acesta este pe punctul
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
de Incognito, forum Gândul, 31.03.2006). Antifrastic este uzul de urare: "Te-am sunat să-ți lustrez La mulți ani!, ar fi cel mai recent banc care circulă prin parlament" (Adevărul, EZ 10.04.2006). Jocul de cuvinte, figura etimologică sau paronimică constituie o tentație atît pentru jurnaliști - " În loc de lustrație, lustruială" (titlu, în EZ 9.10 2004) - cît și pentru cititorii care trimit comentarii: la întrebarea " Vom lustra bine?" se răspunde: "Nu d-le, vom lustrui bine, că suntem specialiști
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
construcția intensificată mare mahăr - "Un mare mahăr al turismului românesc" (Cațavencu, 30, 1991), "cineva (un mare mahăr de la Hollywood)", Libertatea, 08.2006, ap. agenda.liternet.ro; "fost mare mahăr la Academia "ștefan Gheorghiu"" (Observator cultural, 22.01.2008) etc. Explicațiile etimologice din dicționare sînt în genere insuficiente; în DEX, este indicată sursa germană - Macher, la care Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu adaugă și o comparație cu rus. machir "escroc". Ca și în cazul termenului familiar-argotic blat, explicația cea mai potrivită
Baștani și mahări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7667_a_8992]
-
de la Hollywood)", Libertatea, 08.2006, ap. agenda.liternet.ro; "fost mare mahăr la Academia "ștefan Gheorghiu"" (Observator cultural, 22.01.2008) etc. Explicațiile etimologice din dicționare sînt în genere insuficiente; în DEX, este indicată sursa germană - Macher, la care Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu adaugă și o comparație cu rus. machir "escroc". Ca și în cazul termenului familiar-argotic blat, explicația cea mai potrivită cu aceste date este de căutat în idiș: sursă care ar explica intrarea ca termen familiar-argotic în
Baștani și mahări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7667_a_8992]
-
z a fost mult discutată de lingviștii români - de pildă la congresele filologilor din anii '20; nici pe atunci atitudinile specialiștilor nu erau lipsite de contradicții: de pildă, unii partizani ai renunțării la â etimologic erau pentru menținerea lui s etimologic. Ov. Densusianu - unul dintre susținătorii scrierii cu s, chiar în cazuri în care pronunția era z (ca în poesie) - își argumenta poziția invocînd conotațiile culturale ale cuvintelor: "Să recunoaștem deci că principiul strict fonetic nu are de ce să fie aplicat
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
meserie până la cititorul obișnuit; de la idee/ Idee la lume/Lume. O anume temă de meditație conduce la un enunț, și el construit în mai multe trepte și deschizător de suculente discuții. Enunțul e oprit când și când în loc pentru divagări etimologice spumoase, cu sensuri uitate ori cu nuanțe ignorate de vorbitorii grăbiți. Cele două trepte se slujesc generos una pe cealaltă, așa încât desfășurarea e vastă, învârtejită, labirintică, fără a-și pierde claritatea și forța de sugestie. În fine, cu un mic
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
mai multe țări europene, printre care și România. Alături de cei doisprezece artiști inițiali au mai expus, în varianta românească, încă doisprezece artiști români, iar rezultatul astfel obținut se numea, pur și simplu, Artă concretă. Privitorul neprevenit și nedeprins cu lectura etimologică, încercînd să valorifice sensurile acceptate ale cuvintelor, se găsea în fața unei surprize greu de explicat în primul moment; ceea ce i se promitea narativ drept concretețea însăși, i se înfățișează vizual ca o maximă abstracțiune. O geometrie nestăpînită, de la elementele ei
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
pune pe cineva (în mod oficial) în posesia unei puteri, a unei demnități (dregătorii)” și „a băga, a plasa un capital într-o întreprindere”. Forma a învesti apare ca simplă variantă, „cu prefix românizat”, posibilă pentru toate sensurile verbului; secțiunea etimologică face trimitere și la dubletul a învește (verb vechi, moștenit din latină, cu sensul „a îmbrăca”). Cuvintele din familia lexicală a verbului sunt înregistrate tot cu i- inițial: investire, investiție, investitură. Nu foarte diferită e situația în celelalte dicționare: Dicționarul
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
de mașină" (protv.ro, mesaj din 21.03.2008). În acest caz, ar putea fi vorba de o metaforă a cojii de ou, prototip al fragilității. Trebuie totuși să amintim, pentru a decide în cunoștință de cauză asupra unei ipoteze etimologice sau a alteia, că există specializări ale lui coajă în limbajul tehnic (forma-coajă, în turnătorie; "matriță") care au putut influența evoluțiile semantice actuale. Aparent, e puțin probabil ca un asemenea termen tehnic, de circulație restrînsă, să stea la originea specializării
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
a impus-o N.A.Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (1963), în care Rodica e prezentat ca provenind din Irodica, hipocoristic de la Irodia; autorul nu acceptă nici invocarea rodiei, nici sugestia lui Pașca - de motivare prin rădăcina slavă rod-. Recent, ipoteza etimologică Rodion / Herodion a fost preluată și de Tatiana Petrache și prezentată ca certă în Dicționar enciclopedic al numelor de botez, 1998. Cred însă că o intuiție poetică - a lui Alecsandri, care folosește numele în context popular - se poate compara cu
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
o singură dată în text, ca hipocoristic, în alternanță cu ceea ce este interpretat ca forma sa de bază - Rada: "La izvor vezi pe Rodica". Desigur, interpretarea lui Coșbuc, ca și al multor vorbitori, poate fi greșită, bazată pe o impresie etimologică falsă. La nivelul simțului lingvistic popular numele Rodica e perceput ca un corespondent feminin "cult", "citadin" al numelui masculin Radu (corespondentul cert, Rada, rămînînd marcat ca nume rural). în acest caz tind să cred că nu e vorba de o
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
O altă întrebare care mi-o pun! Nu erau acești blachi diferiți de rasa germanică? Nu erau puțin mai închiși la culoare? Nu cumva erau numiți și „Blacki”, adică negri? Nu de-acolo își trage originea cuvântul englezesc „black”? Dicționarul etimologic al limbii engleze ne demonstrează că așa este! Ba mai folosește pentru definirea noțiunii de negru și varianta „blah” importată (sic!) din Old High German. încercând să tăiem firul în patru, ne punem întrebarea dacă grupajul onomatopeic englezesc „Blah, blah
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
întregul secol, căci spiritul critic maiorescian, dar și lirismul eminescian au aflat în contribuția predecesorului un fundamental termen de comparație. În descendența lui Platon din Ion ori a lui Pseudo-Longinus din Tratatul despre sublim, Franz von Baader, teoretician, în sens etimologic, al etapei romantice, întemeindu-se pe facultatea pneumatică a "simțului lăuntric"/"simțului universal" asocia indestructibil calitatea de poet/artist cu predispoziția vizionară. Exacerbînd, în manieră dualistă, complementaritatea firească minte/ inimă, tendința romantică a culturii, constant distribuită în spațiu și timp
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
Dicționarul enciclopedic "Cartea românească", 1931) evoca interogația sud-slavă cemu sau cumu "de ce?". Au fost propuse, în cursul timpului, multe alte explicații prea puțin convingătoare: de exemplu, reducerea unei interogații cu pronume relativ "cine-l (ghicește)?". Al. Ciorănescu, în Dicționarul său etimologic, alege ca formă de bază tot varianta cimel, legată de verbul a cimili, pentru care propune soluția excesiv de prudentă și nerelevantă de "creație expresivă". Mi se pare posibilă și o altă explicație - care nu constituie, evident, decît o simplă ipoteză
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
verbul a cimili, pentru care propune soluția excesiv de prudentă și nerelevantă de "creație expresivă". Mi se pare posibilă și o altă explicație - care nu constituie, evident, decît o simplă ipoteză. Nu am observat (dar nici nu am verificat toate contribuțiile etimologice publicate în ultimii ani prin reviste și volume de specialitate) să fi fost evocată o eventuală sursă țigănească a interjecției. Mă gîndesc la verbul geanau "știu" (folosesc transcrierea românizată, nu pe aceea cu caractere specifice, propusă pentru standardizarea internațională a
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
a scrie la mașina de scris' și sintagma mașină de scris: - 'mașină folosită pentru dactilografierea textelor'. Oricum, o anume inerție lexicală s-a manifestat și în legătură cu scrisul la mașină, o dovadă fiind chiar uzul extins ' impropriu din punct de vedere etimologic - al cuvîntului manuscris: 'text scris de mînă sau (....) dactilografia t' (DEX). Un termen mai tehnic pentru textul dactilografiat ' dactilogramă ' nu apare cu acest sens în DEX; e însă înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR),1982. Cu
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
și din alte periodice. Toate scrierile din acest domeniu nu prezintă astăzi interes decât pentru specialiști, demonstrând ceea ce Nicolae Manolescu numea - în alt context - "tristețea erudiției", adică perimarea și definitiva istoricizare. Timotei Cipariu a contribuit la impunerea temporară a principiului etimologic în scrierea limbii române, până ce nu a biruit, în revanșă, principiul fonetic. Purismul latinist în vocabular și etimologismul în scriere au fost forme de retardare a limbii române, forme de rezistență la o modernizare absolut necesară și firească, dar temporar
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Rodica Zafiu De multe ori, doar întîmplarea și amintirile contemporanilor pot lămuri originea și evoluția unor cuvinte argotice. Necuprinse în dicționare, instabile ca formă și ca sens, acestea ajung extrem de repede mici enigme etimologice pentru generațiile ulterioare și ridică dificultăți în fața edițiilor critice sau a traducerilor. Un cuvînt care se poate găsi în amintirile din vremea comunismului sau în reportaje despre viața militară este diribau sau dilibau: cu variația fonetică r/l, ușor explicabilă
Diribau by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10220_a_11545]
-
unui consătean de la Canal"; "știam că la Canal este și un consătean, militar în termen, arma lui fiind numită diribau" (EZ, 15.01.2006). Într-un reportaj de la începutul acestui an, evocarea detaliilor istorice se asociază cu o binevenită explicație etimologică: aflăm că diribau reprezintă pronunțarea populară, deformată, a denumirii unei firme de construcții germano-române; aceasta - Derubau - era foarte cunoscută, se pare, mai ales în legătură cu construirea de căi de comunicații, în anii celui de-al Doilea Război Mondial; numele firmei era
Diribau by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10220_a_11545]
-
înțelepciune - frumusețea e în ochii privitorului - face din nostalgie un puternic stimulent mental, un subtil excitant al imaginației, mai curînd decît al memoriei. După Boym există două categorii de nostalgie, în funcție de felul în care ne focalizăm pe una din componentele etimologice ale cuvîntului: cu accent pe nostos (grecescul "întoacere acasă"), nostalgia devine restaurație. A unui spațiu distrus sau pierdut (așa cum refac arhitecții o casă dărîmată), dar și a unui timp, a unui loc mental. Cu accentul pe algia (grecescul "durere"), nostalgia
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]