2,548 matches
-
virusologie dar, și în oncologie și biologie. Prezența provirusului HTLV 1 permite analiza fiecărui pas al leucemogenezei de la infecție până la formele acute extrem de agresive sau limfom. Prin urmare, LTA este un model bun pentru a clarifica oncogeneza celulelor limfoide. Asocierea etiologică dintre HTLV 1 și LTA s-a bazat pe următoarele observații: a) zonele cu incidență mare de LTA corespund îndeaproape cu cele de prevalență înaltă a infecției HTLV 1; b) HTLV 1 imortalizează celulele T umane in vitro; c) integrarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
să-și controleze anxietatea, descoperim că nevoia de a recurge la astfel de comportamente este mai puțin pregnantă și nu mai reprezintă un pericol. În concluzie, asocierea dintre tulburările de personalitate și cele anxioase nu pare să aibă o relevanță etiologică. Ba mai mult, cu un tratament adecvat, este mai puțin importantă din punct de vedere terapeutic decît s-ar putea crede. Pașii care trebuie urmați de indivizii care prezintă comorbiditate cu tulburările de personalitate vor fi detaliați în Ghidul practic
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se poate declanșa mai ușor în cazul indivizilor care suferă de tulburări anxioase, eșecul de a identifica în mod clar un substrat biologic unic pentru atacurile de panică a fost dovada faptului că atenția s-a deplasat asupra căutării factorilor etiologici care determină un pacient cu anxietate ridicată (ca trăsătură de personalitate) să dezvolte tulburare de panică și agorafobie, mai curînd decît o altă tulburare anxioasă. Unele dintre principalele preocupări au fost examinarea proceselor cognitive în cazul pacienților anxioși și studierea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Interesant este faptul că Starcevic și Bogojevic (1997) au descoperit că fobia legată de moarte reprezintă cea mai apropiată fobie specifică ce precedă declanșarea tulburării de panică și agorafobiei, ceea ce sugerează că activarea acestor temeri poate avea o oarecare însemnătate etiologică în dezvoltarea panicii. Una dintre complicațiile ce trebuie avute în vedere este apariția unei tulburări de personalitate. Pacienții cu tulburări de panică prezintă un grad ridicat de risc (în comparație cu populația), putînd dezvolta și o tulburare de personalitate care să se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vezi Spiegel și Bruce, 1997). Așadar, cel mai îndreptățit punct de vedere este acela că trebuie să așteptăm rezultatele cercetărilor înainte de a recomanda combinarea benzodiazepinelor cu TCC în practica medicală. Rezumat Tratamentul tulburării de panică însoțite de agorafobie corespunde modelelor etiologice discutate. Un pachet complet de tratament nemedicamentos implică metode de control al atacurilor de panică (de exemplu, instruirea pacientului cu informații despre anxietate, controlul respirației, exerciții de provocare a panicii), precum și reducerea evitării agorafobice și a semnificațiilor tragice (prin expunere
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
iar SPAI are, de asemenea, un grad ridicat de specificitate în deosebirea fobiei sociale de alte tulburări anxioase (Cox et al., 1998; Peters, 2000). Toate instrumentele noi par să fie sensibile la schimbarea tratamentului (Ries et al., 1998). Etiologia Teoriile etiologice ale fobiei sociale care au fost propuse cuprind domenii genetice/biologice, de mediu și cognitiv-comportamentale. Pînă în prezent, cercetările sugerează factori ereditari, care includ o vulnerabilitate generală la tulburările anxioase (Andrews et al., 1990a; Kendler et al., 1992a; Manuzza et
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
individului să dezvolte o convingere legată de existența unor contingențe relevante în context. Pe lîngă transformarea cognitivă a tiparelor fobiilor, a existat și o modificare a accentului pus pe tiparele cauzale, în sensul că s-au asimilat componente ale modelelor etiologice ale tulburării de panică și agorafobiei. Atacurile de panică sînt considerate astăzi principalul factor declanșator al evitării agorafobice (Clum și Knowles, 1991). Se crede că acestea derivă din eșecul unui semnal de alarmă (i.e., răspunsul de tip luptă sau fugi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reducerea fricii, există alte două probleme care trebuie luate în considerare. Mai întîi, anumite persoane ce suferă de fobii nu evită situațiile de care le este teamă, ci le îndură cu stoicism, resimțind o anxietate ridicată și extrem de neplăcută. Descrierile etiologice mai recente sugerează faptul că aceia care suferă de fobii specifice se tem de anxietate (și de presupusele ei consecințe) la fel de mult precum se tem alții de obiectele fobiei (și de presupusele lor consecințe). A doua problemă legată de reducerea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
expunerea in vivo. Întorcîndu-ne la terapiile cognitive și comportamentale, în practica medicală, cele două sînt combinate în proporții diferite. Cu toate acestea, pentru a evalua efectele singulare și combinate ale fiecăreia, trebuie să le discutăm pe rînd. Terapiile comportamentale Modelul etiologic bazat pe învățare sugerează că tratamentul ar trebui să implice extincția sau expunerea la stimuli ce provoacă spaima, în absența consecințelor temute. Acest tip de expunere s-a dovedit un tratament rapid și eficient al fobiilor specifice (Emmelkamp, 1979; OBrien
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu cinci scale secundare: gînduri obsesive legate de pericolul de a face rău sieși sau altora, impulsuri obsesive de a face rău sieși sau altora, obsesii legate de contaminare și compulsii legate de spălare, verificare, îmbrăcăminte și îngrijirea personală. Modele etiologice și teoretice ale TOC În ultimii ani au fost propuse diverse modele și ipoteze, în încercarea de a explica evoluția TOC. Deși astfel de modele pot fi utile într-o anumită măsură pentru a înțelege această tulburare dificil de descifrat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
îl ajută pe subiect să implementeze tratamentul. Terapeutul are responsabilitatea de a fi la curent cu ultimele descoperiri în domeniu și de a le comunica pacienților și persoanelor apropiate acestora. Ipoteza serotoninei (5-hidroxitriptamină; 5HT), care sugerează că există o legătură etiologică între dereglările concentrației acestei substanțe și TOC, puțin probabilă. Recapitulînd argumentele preluate din diverse studii farmacologice care pun la îndoială această ipoteză, Baumgarten și Grozdanovic (1998) au concluzionat că studiile nu sprijină rolul patogenetic al 5HT în TOC. Deși medicația
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ca mesaje false și care află că simptomele sînt rezultatul unei porți permeabile în striatum reușesc mai ușor să se distanțeze de simptome și să ia decizii în legătură cu propriile reacții. Există și cîteva teorii comportamentale care încearcă să ofere modele etiologice și funcționale ale TOC. Teoria lui Mowrer (1960), care descrie două stadii ale dobîndirii și menținerii fricii, reușește să explice într-un mod eficient proprietățile negative de autoperpetuare ale ritualurilor, însă nu și dezvoltarea tulburării în sine. La fel, reformularea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
specifici și comuni pentru TAG și tulburarea de panică, efectuată pe o populație de perechi gemelare masculin-masculin, a indicat o predispoziție genetică specifică tulburării de panică, sugerînd că cele două tulburări sînt distincte cel puțin parțial, din punct de vedere etiologic (Scherrer et al., 2000). Breitholtz și colaboratorii săi (1999) au descoperit diferențe importante între pacienții cu TAG și cei cu tulburare de panică, sub aspectul conținutului gîndurilor, fapt ce vine în sprijinul specificului cognitiv al celor două tulburări. La fel
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu TAG. Conform acestora, grijile pacienților tind să reflecte sentimentul de vulnerabilitate și amenințare (de exemplu: Se va întîmpla ceva rău) și sentimentul incapacității de a face față pericolului (de exemplu: Nu voi fi în stare să mă descurc). Modele etiologice și teoretice ale tulburării anxioase generalizate Modelul TAG propus de Barlow (1988) oferă un cadru cuprinzător înțelegerii factorilor biologici, psihologici și de mediu implicați în etiologia acestei tulburări. Descrierea TAG a lui Barlow ca tulburare anxioasă primară este o consecință
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
citate de cele mai multe ori după Arthur Christensen, Le premier homme et roi dans la tradition légendaire des Iraniens, Uppsala, 1918) alimentează câteva paradigme istorico-religioase: simbolismul centrului (Gayomart creat de Ohrmazd în centrul lumii - vezi Mitul eternei reîntoarceri, „Simbolismul Centrului”), miturile etiologice ale vegetației (din sămânța lui Gayomart, ucis violent, crește prima plantă cu parte femeiască și parte bărbătească - vezi „Ierburile de sub cruce”, RFR VI ș1939ț; „La Mandragore et les mythes de la naissance miraculeuse”, Zalmoxis III ș1942ț = Zalmoxis, pp. 377-404; Tratat, cap
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Diploma Ieșeni În așteptarea momentului La un pahar de șampanie Prin abordarea etiomorfopatologiei nu se Încalcă domeniile altor discipline. Morfopatologul modern nu este nici infecționist, nici parazitolog, nici toxicolog. El este câte puțin din fiecare, trebuind să dea fiecărui agent etiologic partea lui de contribuție la Înfăptuirea actului morbid și să stabilească diagnosticul cel mai corect posibil. Morfopatologia progresează În pas cu știința și renunțarea la una din laturile ei poate avea efecte inestimabile asupra practicii medicinii veterinare. Ce s-ar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
timpului, și abordarea unei interpretări biologice, în special, biochimice. Gândirea anatomo-clinică, cu rigoarea ei nedezmințită, cu relații aproape matematice între cauza anatomică și efect, era, logic, aplicabilă unui sector restrâns (în psihiatrie, mai ales). Etapa interpretării biochimice a luminat câmpul etiologic și a permis, în plus, conturarea unor premise terapeutice. Sub aceste incidențe conjuncturale, psihiatria se apropia, progresiv, de biochimie. În cadrul acestui proces, una din căile cele mai moderne, atunci, era perspectiva endocrină. Enorma cantitate de fapte clinice, tezaurul descoperit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care sar de pe aripile cocoșului și cad pe fețele evreilor nu le mai produc acestora pistrui (probabil că pedeapsa a părut prea blândă), ci provoacă orbirea lor - sancțiune tipică aplicată evreilor necredincioși (vezi capitolul „Evreul orb, surd și mut”). Legenda etiologică a cunoscut numeroase variante, versificate sau nu. În unele dintre ele, peștele ia locul cocoșului <endnote id="(491, p. 154)"/>. În altele, Îl dublează : „păstrăvul a dat din coadă și i-a stropit [pe jidani] ; și cocoșul a bătut din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi Învățat-o Nechifor Lipan - personaj din romanul Baltagul - „de la un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. Genul acesta de povești intră În marea categorie a legendelor etiologice. Din ele aflăm cum au fost stabilite, o dată pentru totdeauna, „caracteristicile etnice”. Gândirea stereotipă este dusă În acest caz până la limită. Totul este redus la un singur „semn cultural” (șurubul pentru neamț, cetera pentru țigan, munca pentru moldovean etc.) sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Când, la aceeași rugăminte, evreul a primit același refuz, el a exclamat nervos : „Aceasta este o mare Înșelătorie”. Isus i-a replicat pe loc : „Ei bine, atunci, a ta să fie Înșelătoria”. Finalul acestei povești populare multietnice este specific legendelor etiologice : „De aceea ungurii au parte Întotdeauna de ghinion, nemții au toate lucrurile bune, turcii stăpânesc Țara Sfântă, iar evreii au Înșelătoria” <endnote id=" (107, pp. 121-122)"/>. Având În vedere statutul negativ acordat ungurilor și cel pozitiv de care beneficiază nemții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vagabondând prin Europa Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze veșnica lor pribegie. E vorba de o legendă etiologică din mitologia țiganilor din Ungaria și Transilvania, publicată de I.H. Schwicker În 1883, care este evident o prelucrare a legendei lui Ahasverus. Se spune că niște țigani ar fi trecut prin fața lui Isus „răstignit pe cruce de către evrei”. În loc să li
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toți avem privilegiul de a ne identifica, Într-o anumită măsură, cu poporul ales al exilului prin excelență și cu profetul său de astăzi : Elie Wiesel” <endnote id="(644, p. 125)"/>. Legenda „jidovului rătăcitor” are, chiar dacă implicit, un pregnant caracter etiologic. Ea răspunde la Întrebările „de ce și de când rătăcesc evreii În lumea largă ?”. Asta deoarece, pentru mentalitatea populară, Ahasverus nu este un evreu, ci evreul generic, toți evreii, urmașii urmașilor celor care l-au crucificat pe Isus : „Sângele lui asupra noastră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cadrul societății tradiționale. Tăierea porcului În preajma solstițiului de iarnă reprezenta supraviețuirea unui străvechi ritual agrar de sacrificiu <endnote id="(90)"/>. În aceste condiții, pentru a „legitima” interdicția, pentru a-i da totuși un sens, europenii au imaginat o stranie legendă etiologică. În legendele românești din amplul ciclu având ca subiect „Căutarea lui Isus de către Sf. Maria” apare următorul episod : aflând că Isus a fost răstignit de „jidani”, Maica Domnului pleacă să-l caute, dar când ajunge la locul răstignirii „o jidancă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spui,/ Maica Domnului - Îi zic evreii -/ Ghici sub covata aceasta ce-i ?” „O scroafă cu purcei”, le răspunde Sfânta Maria și evreii fac haz de greșeala ei, Însă când ridică albia văd, Într-adevăr, o scroafă cu doi purcei. Caracterul etiologic al legendei este explicit : „Și de atunci nu mănâncă jidanii carne de porc !” <endnote id="(22, pp. 220-221 ; 10, pp. 40-42)"/>. „Frica de canibalism” ar fi, după unii comentatori <endnote id="(4, p. 103 ; 107, p. 124 ; 422, p. 249
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
113, II, p. 315)"/>. După cum se vede, cele trei legende populare au câteva aspecte În comun. Pe de o parte, Încercarea evreilor de a-l ucide pe Isus eșuează de fiecare dată și, pe de altă parte, toate legendele sunt etiologice. Cu alte cuvinte, legendele comentate stabilesc și legitimează trei practici rituale, al căror prestigiu este dat de trei Întâmplări diferite prin care Isus a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]