4,374 matches
-
În calcul transplantul hepatic XI. CARCINOMUL VEZICULEI BILIARE Ocupă locul 5 printre cancerele gastrointestinale și este mai frecvent la femei de două ori. 5% din cazurisurvin peste vârsta de 65 ani, iar 7090% din cazuri sunt asociate cu litiaza veziculară. ETIOLOGIE - litiaza veziculară - joncțiune pancreatobiliopancreatică anormală - veziculă biliară de porțelan - chist coledoc - colangita sclerozantă ANATOMIE PATOLOGICĂ - 90% adenocarcinoameschiroase (60%), papilare (25%), mucoide (15%). - carcinom scuamos, cu celule mici, nediferențiat - În momentul diagnosticului 25% limitat la perete, 35% au metastaze locoregionale, iar
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
TRATAMENT - tumora nu a penetrat muscularis mucosae, colecistectomia este suficientă - T1 colecistectomie - >T2 colecistectomie + limfadenectomie + hepatectomie 3-5 cm dincolo de limita macroscopică - T nerezecabile tratament paliativ: stent endoscopic sau percutan; radio și chimioterapia rezultate slabe XII. TUMORI MALIGNE ALE CĂILOR BILIARE ETIOLOGIE - vârsta medie de apariție este de 60 ani - raportul bărbați/ femei este de 1/1 - se pot dezvolta intra- sau extrahepatic - tumora dezvoltată la joncțiunea dintre canalul biliar drept și cel stâng este numită tumora Klatskin - cauze principale o colangită
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreasului de către propriile enzime proteolitice: enzimele - stocate În celulele acinare ca și granule de zimogen, unde sunt separate de alte proteine enzimele sunt secretate Într-o formă inactivă inhibitorii enzimelor proteolitice sunt prezente În sucul pancreatic și În țesutul pancreatic ETIOLOGIE La 70-80% din pacienții cu pancreatită boala apare În asociere cu afecțiuni ale căilor biliare sau cu abuz de alcool. Pentru majoritatea, litiaza căilor biliare se asociază cu pancreatita acută, În timp ce pancreatita cronică este asociată cu ingestia unei cantități mari
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
abuz de alcool. Pentru majoritatea, litiaza căilor biliare se asociază cu pancreatita acută, În timp ce pancreatita cronică este asociată cu ingestia unei cantități mari de alcool pe o perioadă Îndelungată. În 10-15% din cazurile de pancreatită, nu se poate identifica nici o etiologie, și În acest caz se menționează diagnosticul de pancreatită idiopatică. În restul de 1015% din cazuri, etiologia este legată de una dintre celelalte cauze posibile. Litiaza biliară. 40% din cazurile de pancreatită sunt asociate cu boala litiazică, care, netratată, determină
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
asociată cu ingestia unei cantități mari de alcool pe o perioadă Îndelungată. În 10-15% din cazurile de pancreatită, nu se poate identifica nici o etiologie, și În acest caz se menționează diagnosticul de pancreatită idiopatică. În restul de 1015% din cazuri, etiologia este legată de una dintre celelalte cauze posibile. Litiaza biliară. 40% din cazurile de pancreatită sunt asociate cu boala litiazică, care, netratată, determină noi pusee acute dureroase. Din cauze necunoscute puseele acute, chiar repetate, de pancreatită acută biliară, produc rareori
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
determină dilatarea canalelor la cei a căror pancreas Încă nu a devenit rigid datorită cicatricilor. Aceasta poate duce la diminuarea fluxului sanguin nutritiv, determinând alterări funcționale ulterioare. Modificările patologice din glandă includ distrucția parenchimului, fibroză, formarea calculilor și dilatație ductală. ETIOLOGIE Alcoolul - reprezintă cauza principală, fiind implicat În peste 70% din cazuri ca o cauză majoră - apare mai frecvent la bărbați Între 30 și 40 de ani - cantitatea medie de alcool consumat de pacienții cu pancreatită indusă de etanol este de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la structurile din jur și metastazarea În ganglionii limfatici regionali și ficat. Metastazele pulmonare, peritoneale și În ganglionii aflați la distanță apar tardiv. Rata de supraviețuire la 5 ani este sub 5%, durata medie de supraviețuire fiind de 4-6 luni. ETIOLOGIE Sporadic - În 40% din cazuri cancerul pancreatic este un cancer sporadic Fumatul - considerat implicat În etiologia a aproximativ 30% din cazuri - riscul pentru cancerul pancreatic pare a fi de 2X mai mare la fumători decât la nefumători Dieta - este responsabilă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În ganglionii aflați la distanță apar tardiv. Rata de supraviețuire la 5 ani este sub 5%, durata medie de supraviețuire fiind de 4-6 luni. ETIOLOGIE Sporadic - În 40% din cazuri cancerul pancreatic este un cancer sporadic Fumatul - considerat implicat În etiologia a aproximativ 30% din cazuri - riscul pentru cancerul pancreatic pare a fi de 2X mai mare la fumători decât la nefumători Dieta - este responsabilă de apariția a 20% din cazuri - rolul consumului de alcool nu este clar precizat În etiologie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
etiologia a aproximativ 30% din cazuri - riscul pentru cancerul pancreatic pare a fi de 2X mai mare la fumători decât la nefumători Dieta - este responsabilă de apariția a 20% din cazuri - rolul consumului de alcool nu este clar precizat În etiologie - consumul de cafea, considerat cândva un factor de risc, nu are nici un rol În apariția cancerului pancreatic. - fructele și legumele par a avea un rol protector. Diabetul zaharat - incidența diabetului zaharat este crescută la pacienții cu cancer pancreatic (risc crescut
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
colegi, care sunt formulate și pretinse în final, drept standard al unui randament corespunzător propriilor disponibilități și aspirații. Dificultățile de adaptare școlară pot constitui un factor inhibitor în calea desfășurării în condiții normale a activităților școlare. I.3.3.2. ETIOLOGIA DIFICULTĂȚILOR DE ADAPTARE ȘCOLARĂ Conform teoriei generale a sistemelor, dificultățile de adaptare școlară sunt concepute ca o tulburare în care sunt implicați factori biologici, antropologici, pedagogici, sociologici, medicali, ecologici. Cauzele și factorii declanșatori ai dificultăților de adaptare școlară rezidă atât
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de lărgire a cunoștințelor realizat printr-o atentă și obiectivă observare, investigare și experimentare, având ca țintă descoperirea sau interpretarea unor noi informații. În disciplinele medicale datele obținute prin cercetare științifică pot fi utilizate pentru: - a elucida anumite aspecte din etiologia unei anumite boli, - pentru a identifica persoanele care sunt supuse unui anumit risc de îmbolnăvire, - a determina nevoile unui anumit grup populațional, - a stimula interesul public într-o anumită problemă de sănătate publică, - a evalua eficiența unui program de sănătate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
care vor apărea la un pacient între momentul când boala s-a manifestat și momentul când istoricul clinic se termină (prin vindecare, moarte sau instalarea pacientului într-o altă stare fizică, mentală sau socială). ü Al doilea se referă la etiologie sau la cauzalitate: Obiectivul este de a pune în evidenta o relație de cauzalitate între doua evenimente sau de a calcula forța de asociere între doi factori. ü Al treilea se referă la performanța testelor diagnostice. Obiectivul este de a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cel mai adesea, de domeniu chirurgical, iar aplicațiile corective ale kinetoterapiei nu sunt decât mijloace adiționale, în completarea tratamentului general complex. Cât privește clasificarea celor dobândite, acestea pot fi diferențiate după natura lor osteoligamentară, musculară, organică sau neuropsihică, deci în funcție de etiologie pe care o prezintă. Acest punct de vedere se reflectă, însă, în eșalonarea clasificării destul de neconvingător, făcând-o prea generală. Funcționale sau patologice Această clasificare se impune prin aceea ca oferă terapeutului posibilitatea de a face o legătură între etiologie
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
etiologie pe care o prezintă. Acest punct de vedere se reflectă, însă, în eșalonarea clasificării destul de neconvingător, făcând-o prea generală. Funcționale sau patologice Această clasificare se impune prin aceea ca oferă terapeutului posibilitatea de a face o legătură între etiologie și prognostic, formele funcționale fiind mult mai benigne, sub raportul gravității și, în consecință, mai ușor de corectat. 3.1. DEFICIENȚELE FUNCȚIONALE ALE APARATULUI LOCOMOTOR Deficiențele funcționale ale aparatului locomotor își au originea fie într-o permanentizare a unei atitudini
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
asupra deviației primare. 3.7.2. Lordozele patologice Din punct de vedere etiologic, acestea se instalează consecutiv unor procese morbide localizate atât la nivelul sistemului ostioligamentar, cât și mai ales, la nivelul musculaturii de fixare a bazinului. Nefiind prea variată, etiologia lordozelor evidențiază forme puține la număr, dar care, în schimb, sunt destul de frecvent întâlnite. 1. Lordoza congenitală - se remarcă printr-o serie de malformații ale vertebrelor și ale articulațiilor aferente lor. Cel mai frecvent se citeză anomalia de osificare a
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
pentru diagnosticul bolilor infecțioase au permis înțelegerea transmiterii și patogeniei bolilor infecțioase. Secolul XX a revoluționat tratamentul și controlul infecțiilor, odată cu descoperirea Penicilinei de către Flaming. Pe măsura dezvoltării antibioticelor, decesele cauzate de infecții au scăzut, inclusiv în cazul infecțiilor dentare. Etiologia infecțioasă a cariilor dentare a fost lansată în urmă cu jumătate de secol de Keyes (1960), dar studii ulterioare au dovedit particularitățile acestui tip de infecție. Complexitatea cariogenezei este dată de interrelația dintre factori caracteristici gazdei (metabolici, salivari), comportamentali (dietă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și tratament antibiotic al infecțiilor constituie o necesitate pentru practica medicală. Sperăm ca acest material sa fie un suport util pentru studenții care se formează în specializarea medicinii dentare. Autorii CUPRINS 1 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ............. 7 1.1 ETIOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE ........................................................ 7 1.2 RELAȚIA AGENT INFECȚIOS - GAZDĂ .................................................... 8 1.3 FACTORI LEGAȚI DE AGENTUL INFECȚIOS ............................................. 12 1.4 FACTORI LEGAȚI DE GAZDĂ .............................................................. 13 1.5 APĂRAREA NESPECIFICĂ .................................................................. 13 1.6 APĂRAREA SPECIFICĂ ..................................................................... 17 2 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ÎN
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
121 7.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 21 7.2 TABLOU CLINIC GENERAL ...............................................................122 7.3 DIAGNOSTIC ...............................................................................124 7.4 TRATAMENT ...............................................................................126 7.5 PARTICULARITĂȚI ETIOLOGICE ALE HEPATITELOR ACUTE VIRALE .............127 8 INFECȚIILE SISTEMICE .................................................................. 141 8.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 41 8.2 ETIOLOGIE .................................................................................14 3 8.3 PATOGENIE ................................................................................14 5 8.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................146 8.5 TRATAMENT ...............................................................................148 8.6 ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ ..........................................................152 9 INFECȚIA HIV/SIDA ...................................................................... 157 9.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 57 9.2 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................157 9.3 ETIOLOGIE .................................................................................15 9 9
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
41 8.2 ETIOLOGIE .................................................................................14 3 8.3 PATOGENIE ................................................................................14 5 8.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................146 8.5 TRATAMENT ...............................................................................148 8.6 ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ ..........................................................152 9 INFECȚIA HIV/SIDA ...................................................................... 157 9.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 57 9.2 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................157 9.3 ETIOLOGIE .................................................................................15 9 9.4 PATOGENIE ................................................................................16 1 9.5 TABLOU CLINIC ...........................................................................164 9.6 DIAGNOSTIC ...............................................................................174 9.7 TRATAMENT ...............................................................................177 9.8 PROFILAXIE ................................................................................17 9 10 INFECȚIILE NOSOCOMIALE .......................................................... 181 10.1 DEFINIȚIE ..................................................................................1 81 10.2 FACTORI FAVORIZANȚI ..................................................................181 10
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
INC) ....................................184 10.6 INFECȚIILE NOSOCOMIALE TRANSMISE PRIN SÂNGE ȘI DERIVATE (INS) ....185 10.7 PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE ÎN UNITĂȚILE MEDICALE ..........188 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... . 189 ABREVIERI ..................................................................................... ...... 199 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 7 1 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 1.1 Etiologia bolilor infecțioase Infecția reprezintă interacțiunea dintre agenții infecțioși și gazdă. Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii (Tabelul 1.1
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
călătorii în zone cu risc Calea de transmitere: tratamente parenterale sau transfuzii în antecedente, contacte sexuale, înțepături de insecte, consum de apă sau alimente din surse nesigure, etc. 2.3 Criterii de laborator în diagnosticul bolilor infecțioase Laboratorul poate preciza etiologia unei prin examene nespecifice și specifice. Examenele nespecifice evidențiază modificările determinate de agentul infecțios în organism. Principalele sindroame biologice considerate pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: sindromul hematologic, evaluat prin hemoleucogramă completă; sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
infecțioase sunt: sindromul hematologic, evaluat prin hemoleucogramă completă; sindromul inflamator, evidențiat de creșterea vitezei de sedimentare a sângelui (VSH), proteinei C reactive și a fibrinogenului; sindroamele biochimice (metabolice, hepatice, renale). Hemoleucograma poate orienta asupra tipului de infecție, fără a preciza etiologia. În general, infecțiile bacteriene determină leucocitoză cu polinucleoză, infecțiile virale determină leucopenie cu limfocitoză, iar infecțiile parazitare se manifestă cu eozinofilie. Sindromul inflamator biologic este evident în majoritatea bolilor bacteriene, dar nu este caracteristic bolilor virale. Sindroamele biochimice pot indica
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și se instalează după infecția manifestă sau inaparentă. Se consideră că formele inaparente sunt de 2 ori mai frecvente decât cele manifeste. Persoanele neimunizate sunt receptive la boală. Rubeola este una dintre cele mai frecvente cauze de malformații embrio-fetale cu etiologie infecțioasă și face parte Bolile eruptive MAJORE 65 din complexul TORCH, acronimul pentru un grup de infecții transmise perinatal: T (toxoplasmoză) - O („other”, alte: VHB, virus Coxsackie , lues, VVZ, HIV, Parvovirus B19) - R (rubeola) - C (Citomegalovirus) - H (Herpes simplex virus
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. 4.3.7 Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno dietetice obișnuite pentru bolile febrile și tratamentul simptomatic (antitermic, antialgic). Tratamentul chirurgical de corecție al unor malformații, poate fi necesar în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Definiție Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei orale de natură neoplazică, imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi locali (proteze fixe, malpoziție dentară, aparate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]