2,623 matches
-
forma Dărmănești, ultima mențiune datând din 16 martie 1907. Dacă în 1774 existau 104 case, recensământul din 2002 înregistrase 14.222 locuitori. În această localitate există Palatul Știrbei (1906), Monumentul Eroilor din primul război mondial (1904) și un mic muzeu etnografic. Numele topic în discuție a cunoscut, în actele scrise, următoarele variante formale: Dărmăneștii, Dermănești, Germești (1716), Darmenestie, Dermanest, Dermenesty, Dormanest (germană) și Dormánfalva (maghiară). Dărmănești este și numele unei localități, nod de cale ferată, pe ruta Suceava Nord - Vadul Siret
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
într-o lungă enumerare în "Povestea lui Stan Pățitul": "Ce suri și ocoale pentru boi și vaci, perdea pentruoi, poieți pentru păsări, cotețe pentru porci,hambare pentru grâu și câte alte lucruri de gospodărie ...". Tot în real se încadrează și tabloul etnografic, autorul evocând ocupații, scene de familie și datini specifice acestui orizont rural.O asemenea scenă de familie este evocată tot la începutul părții a II-a a "Amintirilor": autorul reînvie, cu un zâmbet nostalgic, serile copilăriei, când tatăl ăStefan a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mergea colbul", încât "nu puteau scăpa bietele mâțe din mâinile noastre, până ce nu ne zgâriau și ne stupeau ca pe noi". Importantă aici nu este întâmplarea în sine, ci caracterul ei arhetipal, care caracterizează cel mai mic "cerc" al tabloului etnografic: viața familiei tărănești. Următorul"cerc" îl constituie datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
datinile din viața satului: clăcile ăla care torceau și băieții și fetele, însuși Nică fiind poreclit "Ion Torcălău"); mersul cu uratul, în Ajunul Anului Nou, hramurile bisericii când "se ținea praznicul câte o săptămână încheiată", ospățul căpătând dimensiuni uriașe. Aspectul etnografic nu lipsește nici din povești. Bunăoară, dupa ce și au bătut de moarte soacra cele trei nurori începură a vorbi "despre toiag, năsălie, poduri, paraua din mâna mortului", adică despre ritualul țărănesc al înmormântării, poveștile nefiind niște basme ăîn sensul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
toate părțile locuite de români, vol. III, București, 1906 1908, Folklorul: cum trebuie înțeles (1909, București). Din istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice (Buletinul Societății filologice, III București., 1907, V, p. 18-41) Păstoritul la popoarele romanice însemnătatea lui lingvistică și etnografică („Vieața nouă” VIII, 1912 ) Limanuri albe (1913) concepe volumul al II lea al Istoriei limbii române. În perioada deplinei maturități Ovid Densusianu publică cea mai importantă parte a operei sale. Dă la iveală volume de versuri ca Heroica (1919) Sub
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
o serie de studii, mai ales comparative cu privire la folclorul nostru. ceea ce s-a făcut prea puțin la noi și nu după metode riguroase. În ședința Academiei din 27 mai 1924 aduce mici întregiri propunându-și alcătuirea unui Repertoriu sau Atlas etnografic, care să completeze pe celelalte două propuse în 1920: Un deziderat mai îndepărtat ar fi alcătuirea unui Repertoriu sau atlas etnografie,care să completeze pe celelalte două, pentru că filologia, folclorul, etnografia nu pot fi despărțite și numai din colaborarea lor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
s-a determinat ca în această revistă să alăturez la filologie și folklorul, ca una din specialitățile care așteaptă nu numai orientări mai sigure, dar și pentru că are o importantă contribuție atât pentru filolog cât și pentru folklorist. Numeroase cercetări etnografice sunt publicate în Grai și suflet" deși revista nu apare regulat. Alăturarea filologiei de folclor se impunea deoarece într-adevăr filologia dezleagă unele probleme cu ajutorul folclorului, iar acesta din urmă împrumută rigurozitatea metodelor de la filologie Chiar dacă nu s-a putut
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
înmormântare, la sărbători, superstiții, câteva balade, tradiții și legende culese din Tara Hațegului. Glosarul, indicele de nume, etc. ajută cercetătorii pentru înțelegerea mai bine a textelor. Cuprinzând texte adunate de autori din peste 40 de localități din aceasta zonă folclorică etnografică și lingvistică, monografia Graiul din Țara Hațegului este importantă nu numai prin numărul mare de texte culese, și pentru introducerea 34 în care se ocupă de port, firea locuitorilor, obiceiuri și credințe, de unele specii folclorice culese din Hațeg, cu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pe fondul mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de transhumanță în societatea feudală îmbogățesc folcloristica românească cu nou punct de vedere. După Densusianu ciobănitul e fenomenul social dominant „vatra a tot ce este mare și durabil în lirica populară
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
noi. Elevii săi cu preocupări de monografie dialectală: T.Papahagi, M. Gregorian, I. Deaconu, D. Sandru, Brînzei, Ec. Tenescu, I. Stoian, realizează prin amplele lor cercetări zonale și prin studiile lor aplicate asupra unor specii folclorice, cercetările lor fiind și etnografice, anticiparea școlii sociologice a lui D.Gusti. „Grai și suflet” scrie în 1956 Ovid Densusianu cuprinde mai multă sociologie decât tot ce a dat școala D-lui Gusti”. Preocupările folclorice l-au interesat pe acest învățat până la sfârșitul vieții, fiind
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pas în cariera sa politică. Se poate însă considera că evoluția sa politică propriu zisă își are debutul odată cu participarea sa la Conferința de Pace de la Paris (ianuarie-august 1919), în primă fază, ca expert tehnic principal pentru chestiuni istorice și etnografice pe lângă delegația română la Paris și după aceea, ca fâcând parte din delegația română participantă la lucrările Conferinței de Pace3. Ion I. C. Brătianu l-a remarcat, atât pentru calitățile sale de istoric militant pentru susținerea cauzei unității naționale, cât și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
-și ascensiunea atât ca delegat al Conferinței de Pace de la Paris, cât și ca membru al Parlamentului României. El a fost desemnat alături de o echipă de specialiști să îndeplinească din decembrie 1918, misiunea de consilier tehnic pentru chestiuni istorice și etnografice pe lângă delegația română la Conferința de Pace și apoi să facă parte, până în august 1919, din delegația română participantă la lucrările Conferinței 44. Alegerea lui ca expert pe probleme tehnice s-a datorat în principal lui Ion I. C. Brătianu. Legăturile
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
prezint, împreună cu colegii mei din Iași, din acest comitet, lui Ion I. C. Brătianu, vizitându-l apoi de mai multe ori”45. Alexandru Lapedatu a fost remarcat de marele om politic, în primul rând, datorită cunoștințelor sale sub raport istoric și etnografic, cunoștințe pe care i le-a împărtășit de-a lungul întrevederilor pe care le-au avut. În al doilea rând, scrisoarea trimisă de el lui Ion I. C. Brătianu pe 28 iunie 1918, în care i-a propus redactarea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
p. 332. 37 evocarea acțiunii de deznaționalizare din Transilvania și Bucovina și demonstrarea imposibilităților de federalizare 46. Alexandru Lapedatu i-a câștigat treptat încrederea, devenind unul din apropiații lui. Odată cu ivirea necesității trimiterii unui consilier tehnic pentru chestiuni istorice și etnografice, pe lângă delegația română de la Paris, Ion I. C. Brătianu l-a desemnat pe Alexandru Lapedatu să îndeplinească această misiune. După venirea lui Ion I. C. Brătianu la Paris, ca prim-delegat al României la Conferința de Pace, colaborarea dintre cei doi a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 60. 47 Alexandru Lapedatu, Miscellanee..., p. 155 158. 48 Idem, Scrieri alese..., p. 321. 49 Idem, Problema săcuiască, în Miscellanee..., p. 159 162. 50 Idem, Problema Banatului, în Miscellanee..., p. 163-167. 38 hărților etnografice vechi din anii 1867 și 1869 prezența românilor în Crișana 51. Ultimul material are în vedere situația etnică din întreg teritoriul politic al românilor din Transilvania și Ungaria. Lapedatu sublinia pe baza statisticilor și din cunoașterea directă a situației etnice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
obligațiile lor. În același timp, a făcut pentru fiecare teritoriu în parte expuneri adecvate 57 . Rolul lui Alexandru Lapedatu se poate evidenția după prezentarea făcută de marele savant. El a fost însărcinat să întocmească memorii speciale, documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, Banatului și a teritoriilor din nord-vestul Transilvaniei, în care să fie exprimate conform punctului de vedere românesc, toate chestiunile care ar putea fi ridicate în rezolvarea diferendului istoric și politic cu ungurii. În Amintirile sale, Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
restaurărilor Densușul, Zlatna, Râșnovul și Casa Matei Corvin din Cluj, iar în 1928 a aprobat lucrările de restaurare la castelul Hunedoarei 51. De activitatea lui Alexandru Lapedatu se leagă și crearea în aer liber a secției de la Cluj a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în 1928, prima instituție de acest fel din țară. La inaugurarea acestuia, Lapedatu a evidențiat inițiativa unui grup de oameni de cultură, printre care și Sextil Pușcariu, R. Vuia, care înțelegeau nevoia de a conserva prin mijloace potrivite
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
De asemenea, tot prin intermediul lui Alexandru Lapedatu s-a început și alcătuirea unui fișier bibliografic al lucrărilor apărute în țară și în străinătate referitoare la România, însărcinându-se o serie de personalități cu redactarea unor monografii și a unor hărți etnografice. Acestea erau menite a demonstra dreptatea cauzei românești 25. Odată cu ocupația țării de către Armata Sovietică în august 1944 și cu aducerea Partidului Comunist la putere de către autoritățile sovietice, a avut loc modificarea structurilor existente sub toate aspectele 26 . Partidul Comunist
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fond special de 3 milioane lei, în ideea demonstrării continuității prezenței românești în Transilvania 37. În același timp, Alexandru Lapedatu a condus lucrările de reorganizare a arhivelor și muzeelor din Transilvania și Banat, a ajutat la crearea și dezvoltarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a muzeelor de la Turda, Dej, Herculane, Caransebeș, Sarmisegetusa, Alba Iulia, Brașov, Făgăraș, Blaj, Sibiu, Satu Mare, și celelalte muzee din Cluj. Nu în ultimul rând, Lapedatu a intervenit pentru ca Muzeul Național de Antichități să-și păstreze caracterul de muzeu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
care România a cedat Bulgariei sudul Dobrogei, adică județele Durostor și Caliacra. Astfel, după încheierea tratatului de la Craiova, lui Alexandru Lapedatu i-a fost trimisă, pentru a o consulta, o copie a memoriului înaintat guvernului, conținând argumente de ordin istoric, etnografic și economic în ceea ce privește teritoriul cedat Bulgariei 52. În timp ce se realiza angajamentul cu Bulgaria, România era ancorată în negocieri cu Ungaria privind teritoriul Transilvaniei, provincie considerată leagănul națiunii. Lapedatu se remarcă prin redactarea la 6 august, alături de I. Maniu, C. I. C
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de Pace de la Paris din 1919/1920, în calitate de consilier tehnic în chestiunile referitoare la revendicările teritoriale ale țării. Alexandru Lapedatu a susținut cu încredere drepturile și interesele țării la Conferința de Pace, prin întocmirea memoriilor speciale documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, cât și asupra celorlalte provincii aflate sub dominație străină, atât de necesare delegației române pentru a putea obține câștig 1 Titu Gane, în ,,Viitorul”, an XXIX, nr. 8718, 3 februarie 1937. 82 de cauză 2. Considerăm
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
trăit nu se legitimează mai convingător într-o estetică a autenticității premeditat brute, începând cu limbajul, galeria de portrete (de la tragic la caricatural), tablouri horror (amintind de descrierile lui Malaparte) și terminând cu miile de detalii geograficc, istorice, de peisaj, etnografice, culturale, fizice, psihologice, biografice ș.a.m.d. Această frescă cu sute de personaje și figuranți, pecetluiți de Răul, paranoid nazifascist, are suflul istoric al pieselor lui Brecht și disperarea obiectivă a textelor lui Kafka, fibra morală și alteritatea naratorului, după
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prim pas în cariera sa politică. Se poate însă considera că evoluția sa politică propriu-zisă își are debutul odată cu participarea sa la Conferința de Pace de la Paris (ianuarie-august 1919), în primă fază, ca expert tehnic principal pentru chestiuni istorice și etnografice pe lângă delegația română la Paris și după aceea, ca fâcând parte din delegația română participantă la lucrările Conferinței de Pace3. Ion I. C. Brătianu l-a remarcat, atât pentru calitățile sale de istoric militant pentru susținerea cauzei unității naționale, cât și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
-și ascensiunea atât ca delegat al Conferinței de Pace de la Paris, cât și ca membru al Parlamentului României. El a fost desemnat alături de o echipă de specialiști să îndeplinească din decembrie 1918, misiunea de consilier tehnic pentru chestiuni istorice și etnografice pe lângă delegația română la Conferința de Pace și apoi să facă parte, până în august 1919, din delegația română participantă la lucrările Conferinței 44. Alegerea lui ca expert pe probleme tehnice s-a datorat în principal lui Ion I. C. Brătianu. Legăturile
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]