1,763 matches
-
Taraclia, R. Moldova) În 1988, în apropierea satului Tvardița au fost descoperite două falere din argint aurit aparținând unui tezaur care datează din prima jumătate a sec. I î.Hr. al cărui conținut a fost depus la Institutul de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe din Moldova. În urma analizei stratigrafice realizate de echipa de arheologi care s-a deplasat în locul descoperirii tezaurului sarmatic s-a constatat că falerele provin dintr-o groapă dreptunghiulară amplasată la distanța de 40 m distanță de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
satului, Gheorghe Boancă, Ed. Timpul, Iași, 2009; Iarna din suflete, Gheorghe Boancă, Ed. Timpul, Iași, 2009; Oameni satului, Gheorghe Boancă, Ed. Timpul, Iași, 2010. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul de Etnografie al Moldovei, Iași „De ce o fi fost denumit „naiv”? Pentru că este autentic, așa cum numai artiștii cu personalitate definită sunt și pentru că este un copil. Rareori atâta prospețime; rareori atât umor ca la Boancă. Mă întreb dacă Boancă, perfecționându-se prin
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul de Artă Naivă din Krcskement; Muzeul Artelor Budapesta. „O coloristică vie din care se detașează pregnant roșul și verdele și în care alternează într-un mod echilibrat motivele florale cu cele geometrice. Aceasta
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2004, pag. 35. Lucrări în instituții: Muzeul Național de Artă, București; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul Județean de Etnografie Târgu-Mureș. „Prin tematică, tablourile propun reîntoarcerea la natură, la valorile eterne ale existenței din oricare sat transilvănean. Oamenii muncesc, se iubesc, trăiesc simplu, au atitudini obișnuite, stau, beau, dau mâncare la animale, lucrează la câmp, se integrează și se raportează
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
printre toate, versuri și proză, Ed. Marineasa, Timișoara, 1996. Lucrări în instituții: Muzeul Mănăstirii Arles din Franța; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. În propria casă a înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. În propria casă a înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. Pătru Nicolae 1950 Pictor, sculptor „Pictura m-a pasionat de mic. Consider că este o
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești. În propria casă a înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. În propria casă a înființat Muzeul Ion Stan Pătrașcu, cu exponate de etnografie, numismatică, diverse obiecte rare, pinacotecă, etc. Pătru Nicolae 1950 Pictor, sculptor „Pictura m-a pasionat de mic. Consider că este o artă complexă care pune numeroase probleme, greu de rezolvat, fiecare izbândă dându-mi o satisfacție spirituală, fapt care mă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 126; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag 30; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara 2000; Albumul - Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 24, 25. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie Caransebeș. Soci Daniel 1989 Pictor „Am descoperit Arta naivă, plimbându-mă prin Muzeul Satului, atrăgându-mă, de atunci pictez, simțind că mă reprezintă.” Născut pe 15 mai 1989 în București. Studii: Liceul Tehnic Media, București Debut artistic - 2002 Lucrări în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci,,.4 O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la ,,etnografie,, și ,,etnologie,,; ,,antropologie,, și ,,sociologie,, etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, eu prețuiesc sensiblitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fost învățați să ne ferim ca de ciumă: să acceptăm să "participăm" la discursul indigenului și să cedăm tentațiilor subiectivității. Nu numai că mi-a fost imposibil să le evit, dar cu ajutorul lor am elaborat partea cea mai importantă a etnografiei mele"27. Detașarea de obiectul cercetării a dus de multe ori la o limită periculoasă în cercetările socio-antropologice: privirea de sus, cu superioritate, a comunităților cercetate și, evident, nepriceperea lor. Deseori viața spirituală și religioasă a ex-europenilor a fost prost
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
unor documente, printre care și unul de la Ștefan cel Mare, datând din anul 1495. A făcut numeroase însemnări monografice cu privire la satul Dodești, rămase fiului său Sorin Popa. Mereu în căutare, de la motivele ornamentale, de la culorile de pe oale a trecut la etnografie, mânat de dorința de a descoperi costumul național local. Analizând scoarțele vechi, culorile naturale folosite, cusăturile de pe ștergarele vechi etc., a readus în folosință pentru Dodești costumul național, pe care îl presupunea dispărut, nu de multă vreme. După desenele și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
așează pe masă timp de trei zile, cât se priveghează mortul, pâine, apă, vin, zahăr. Sabina Ispas, autoare a unor studii pe teme desprinse din toate orizonturile folclorului, atinge problematica destinului în câteva contribuții. Astfel, în Povestea cântată - studii de etnografie și folclor rezervă un capitol pentru Condiției umane - om și destin, în care propune noi interpretări din acest unghi pentru creațiile populare Miorița, Meșterul Manole și Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
una din lucrările sale, Emil Cioran considera gestul primordial al lui Adam de a mânca din mărul oprit drept cel mai semnificativ pentru condiția umană. Imaginea despre lume a omului primitiv, așa cum se degajă din studiile de arheologie și de etnografie, era dualistă, cu o componentă spirituală și una materială (singura accesibilă simțurilor sale). Elitele intelectuale ale primelor zeci sau sute de milenii ale omenirii, în cercetările lor, au rămas credincioase acestui model dualist, așa că, în ansamblul cunoștințelor și explicărilor realizate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cercetările orientate cantitativ abundă modelele matematice, tabelele statistice, graficele, rapoartele de cercetare fiind scrise, de cele mai multe ori, într-un stil impersonal. Tradițiile cercetării calitative. John W. Creswell ia în discuție cinci tradiții ale cercetării calitative: biografia, studiile fenomenologice, teoria întemeiată, etnografia și studiul cazului. Logica expunerii ne obligă să prezentăm în acest capitol doar aspectele metodologice ale studiilor realizate în perspectiva teoriei întemeiate și a etnografiei; despre biografie și studiul cazului discutând în alte capitole ale lucrării. Teoria întemeiată (grounded theory
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
W. Creswell ia în discuție cinci tradiții ale cercetării calitative: biografia, studiile fenomenologice, teoria întemeiată, etnografia și studiul cazului. Logica expunerii ne obligă să prezentăm în acest capitol doar aspectele metodologice ale studiilor realizate în perspectiva teoriei întemeiate și a etnografiei; despre biografie și studiul cazului discutând în alte capitole ale lucrării. Teoria întemeiată (grounded theory), în cadrul abordării calitative, este o metodologie generală. Teoria rezultă chiar în timpul desfășurării cercetării, ca urmare a analizei sistematice a datelor, în special, a analizelor comparative
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
bază rațională; f. înțelegerea acestor raționalități este definită și redefinită prin interacțiuni; g. sensibilitatea față de natura evenimentelor evolutive și explicabile; h. conștiința relațiilor dintre condiții (structuri), acțiuni (procese) și consecințe Studiile etnografice se înscriu și ele în tradiția cercetărilor calitative. Etnografia (gr. etnos, popor + graphein, a descrie), ca știință a vieții și civilizației unei comunități etnice, apare în secolele XVIII-XIX, sub influența filosofiei germane a timpului, dar preocupările de cunoaștere a caracterului popoarelor se regăsesc încă în antichitatea greacă. În formă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
etnos, popor + graphein, a descrie), ca știință a vieții și civilizației unei comunități etnice, apare în secolele XVIII-XIX, sub influența filosofiei germane a timpului, dar preocupările de cunoaștere a caracterului popoarelor se regăsesc încă în antichitatea greacă. În formă modernă, etnografia s-a ocupat inițial cu studiul descriptiv al popoarelor zise primitive sau aliterate, căutând să pună în evidență caracteristicile lor, diferite față de popoarele așa-zis evoluate sau dezvoltate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnografii au început să studieze propria
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
descriptiv al popoarelor zise primitive sau aliterate, căutând să pună în evidență caracteristicile lor, diferite față de popoarele așa-zis evoluate sau dezvoltate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnografii au început să studieze propria lor societate. Dincolo de controversele privind statutul etnografiei (știință sau nu, etapă în devenirea etnografie-etnologie-antropologie), se acceptă că în prezent etnografia se referă în mod obișnuit la formele cercetării sociale, care au următoarele caracteristici: - un puternic accent pe explorarea naturii fenomenelor sociale particulare, decât să se centreze pe
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
lor, diferite față de popoarele așa-zis evoluate sau dezvoltate. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnografii au început să studieze propria lor societate. Dincolo de controversele privind statutul etnografiei (știință sau nu, etapă în devenirea etnografie-etnologie-antropologie), se acceptă că în prezent etnografia se referă în mod obișnuit la formele cercetării sociale, care au următoarele caracteristici: - un puternic accent pe explorarea naturii fenomenelor sociale particulare, decât să se centreze pe testarea ipotezelor despre ele;tendința de a utiliza, în primul rând, date “nestructurate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
luând forma descrierilor și explicațiilor verbale, cu analize statistice și cuantificări care joacă cel mult un rol subordonat. Reflexibilitatea constituie un concept-cheie în cercetarea calitativă, în general, și în studiile etnografice, în special. George Marcus, referindu-se la reflexibilitatea în etnografie, consideră că ea deschide noi posibilități: despărțirea de ideologia obiectivității, distanțarea și transparența realității conceptelor; necesitatea de a explora dimensiunile etice, politice și epistemologice ale cercetărilor etnografice, ca o parte integrală a producerii cunoștințelor despre alții. Există, conform autorului anterior
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Comloșu Mare, j. Timiș - 2.VII.1963, București), etnograf. Este fiul lui Iuliu Vuia, învățător; eseistul Octavian Vuia este fiul său. După studii liceale la Orăștie și normaliene la Timișoara, urmează Școala Normală Superioară la Budapesta (1907-1910). Se specializează în etnografie și antropologie la Berlin (1910), cu profesorul Felix von Luschan. Obține doctoratul în geografie cu mențiunea summa cum lauda la Cluj (1924), cu teza Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor, „studiu antropogeografic și etnografic”. Profesor la Hațeg (1910-1919), devine asistent (1920
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
teza Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor, „studiu antropogeografic și etnografic”. Profesor la Hațeg (1910-1919), devine asistent (1920) al lui George Vâlsan la Institutul de Geografie din Cluj, șef de lucrări (1921-1926), profesor suplinitor (1926-1939), apoi titular (1939-1947) la Catedra de etnografie și folclor a Facultății de Litere și Filosofie clujene. Fondează, împreună cu George Vâlsan, Societatea Etnografică Română, este întemeietor, alături de George Vâlsan și de Emmanuel de Martonne, și director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Parcului Național „Regele Carol I
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Etnografică Română, este întemeietor, alături de George Vâlsan și de Emmanuel de Martonne, și director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Parcului Național „Regele Carol I” din Cluj (1923). Mai târziu va fi cercetător (1955) și șef al Sectorului de etnografie al Academiei RPR (1957), șef al Secției de etnografie la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1963). Membru al Societății de Antropologie, Etnologie și Preistorie din Berlin (1910), în 1939 va înființa Cercul de Studii Etnografice și de Folclor
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Emmanuel de Martonne, și director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Parcului Național „Regele Carol I” din Cluj (1923). Mai târziu va fi cercetător (1955) și șef al Sectorului de etnografie al Academiei RPR (1957), șef al Secției de etnografie la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1963). Membru al Societății de Antropologie, Etnologie și Preistorie din Berlin (1910), în 1939 va înființa Cercul de Studii Etnografice și de Folclor. A colaborat la „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Parcului Național „Regele Carol I” din Cluj (1923). Mai târziu va fi cercetător (1955) și șef al Sectorului de etnografie al Academiei RPR (1957), șef al Secției de etnografie la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1963). Membru al Societății de Antropologie, Etnologie și Preistorie din Berlin (1910), în 1939 va înființa Cercul de Studii Etnografice și de Folclor. A colaborat la „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj”, „Anuarul Institutului de Istorie
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Istorie Națională din Cluj”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Buletinul Arhivei Etnografice-Folclorice a Muzeului Etnografic din Cluj”, „Culegătorul”, „Dacoromania”, „Lamura”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Museion” (Paris), „Zeitschrift für Ethnologie” (Berlin) ș.a. În lucrările teoretice ale lui V., îndeosebi în studiul Etnografie, etnologie, folclor, lecție de deschidere în 1926 a cursului Introducere în etnologie și folclor la Universitatea din Cluj, ca și în cercetarea practică, etnografia are o sferă cuprinzătoare, incluzând și folclorul; între cele două ramuri există „o strânsă legătură internă
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]