1,682 matches
-
expresia fiind rezultatul unei intenții a dorinței de câștig a creatorului de acțiune sportivă, condiționată de o inerentă aspirație estetică. La acest pol superior al studiilor despre sport se află disciplina esteticii sportive, care pornind de la definiția frumosului, dezvoltă un evantai de categorii de mare generalitate și subtilitate, prin care se străduiește să circumscrie esența artei, a raporturilor ei cu realitatea și a receptării ei. În ceea ce privește sportivul, avem de a face cu o situație aparte, pornind de la faptul că, în cazul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Cifra doi se păstrează și în relația cu imaginea captată digital. Forma stadionului, cu o pronunțată convexitate, tinde spre cifra 12 fețe pentagonale, existând și dodecaedre stelate din bronz, din secolul al III-lea sau al IV-lea î. H. Evantaiul de sensuri numerice ale bazei stadionului apare în lumina simbolisticii pitagoreice a numerelor și a idealismului, întrucât derivă din pentagramă și presupune 12 pentagrame, ce se ating pe o latură și sunt legate printr-o spirală, este arhetipul ideal al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
la București. V.B. își propune să reflecte, cum scria Pan Halippa în articolul-program, procesul de adaptare și creștere ce avea loc în stânga Prutului după Marea Unire și care se desfășura în condiții primejdioase. Redacția se angajează să dezbată un larg evantai de probleme, începând cu analiza stăpânirii țariste, continuând cu înfățișarea sufletului basarabean și a aspirațiilor sale. Sunt privilegiate studiile geografice și etnografice, se urmărește promovarea românismului. Pledoaria pentru statul național unitar era o constantă, iar consolidarea legăturilor cu românii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
casa” etc., în călătoria lor de la I. Budai-Deleanu la Adrian Popescu și Mircea Dinescu. Pe temeiul concordanței și din interrelația momentelor comentate, criticul observă „existența unei estetici interne a poeziei românești [...], evoluând în corelație cu poezia însăși”. Demers desfășurat în evantai, Eseuri despre vârstele poeziei ordonează, prin aplicații succesive, o perspectivă unificatoare, într-o subtilă gradație. Sub aspectul geometriei interioare, o carte ulterioară, Bacovia. Ruptura de utopia romantică (1994), se vădește la fel de stringent articulată atât ca sistematizare a temelor, cât și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
unealtă de simulare pare a fi computerul, el însuși un simulacru al funcționalității și performativității (cei drept, maximizate) a creierului uman. În al doilea rând, realitatea virtuală are ca specificitate nu simpla reproducere a unor modele reale, ci deschiderea unui evantai de potențialități prin depășirea proprietăților lucrurilor reale. Într-un muzeu virtual, putem manevra altfel tablourile, intrând în structurile lor interne, fapt de neimaginat într-un muzeu real. Pentru alții, realitățile virtuale constau în producerea, prin instrumente sofisticate, a unei cvasirealități
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
existenței noastre, și nu de rigiditatea instalării definitive doar într-una dintre ele. A te plasa într-o lume virtuală nu trebuie să devină o obișnuită normală, de zi cu zi, ci o deplasare interesată, deliberată, voită, ce deschide un evantai de oportunități. Ne translăm în acest spațiu nu din obișnuință, ci pentru că, la un moment dat, avem o nevoie, un interes. Cu alte cuvinte, e de dorit să rămânem instalați bine în realitate. Cu cât vom fi mai „realiști”, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
rețelelor educației virtuale. Aceste obiecte au un înalt grad de transferabilitate, devenind funcționale în circumstanțe culturale diferite și convertind conținuturi curriculare multiple. Formarea unei noi culturi pedagogice de susținere și consiliere a celor se formează în rețelele virtuale sau on-line. Evantaiul procedural și metodologic, de natură psihopedagogică, este redimensionat în concordanță cu noile realități. Dezvoltarea, testarea și implementarea de noi modele organizaționale și de gestionare a învățării sub impactul noilor tehnologii. Structurile organizatorice sunt renovate sau înlocuite cu noi instanțe sau
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educatului de a o cuceri și edifica, prin intermediul noilor tehnologii de comunicare și informare. Noua strategie managerială se va centra către câteva obiective: readaptarea conținuturilor la constrângerile educației virtuale, suplinirea raporturilor directe cu medierea indirectă, amânată, autoinstituită, revizuirea sau îmbogățirea evantaiului metodic de instruire și de evaluare, construirea și administrarea sistemului tehnic și informatic, formarea/recrutarea personalului tehnic și didactic specializat, gestionarea administrativă și financiară. O linie de formare deschisă și la distanță presupune un angrenaj complicat și o conlucrare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de conținut și a strategiilor metodice de concretizare și didacticizare a acestora; cunoașterea specificității grupului-țintă, a motivațiilor și obiectivelor acestuia; abilități de comunicare și relaționare față de un public prin definiție multinivelar, eterogen ca vârstă, ca posibilități și interese; stăpânirea unui evantai de metode didactice de resemnificare și interpretare a informației transmisă de suportul de curs; aptitudini de concepere și creare a unor situații evaluative și autoevaluative, altele decât cele explicitate la nivelul corpului cursului (tipărit sau sub formă digitală); competențe de
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de învățare (prin grad de responsabilitate, autonomie decizională și acțională, autocontrol și evaluare de sine etc.). Sesizăm, astfel, chiar o interpenetrare și inversare a rolurilor, o asumare secvențială a unor statute mai puțin obișnuite, o libertate de uzitare a unui evantai de roluri mai puțin directivate și normate. În același timp, actorii implicați în acest proces trebuie să dea dovadă de niște competențe bazale, de o alfabetizare de alt ordin -, cea digitală. A deține deprinderi minimale de manipulare a noilor tehnologii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fel la instituția creată, se relaționează într-un anumit mod la instrumentarul didactic pus la dispoziție. Poate că dincolo de diferențierile legate de conținut ar trebui să se vizeze diferențierilor metodice, de construire a unor medieri didactice „pe măsură”, a unui evantai relațional destul de larg și permisiv față de experiențele multiple ale publicului vizat. Medierea tehnologică trebuie să fie plurală și bine contextualizată (economic, cultural) la societate și la indivizi. Educația deschisă la distanță constituie mai mult o instanță ce asigură informarea, decât
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de compartimente operaționale. Procesul de analiză, proiectare, evaluare și îmbunatățire a structurii organizatorice presupune respectarea anumitor cerințe și parcurgerea anumitor etape: să reflecte obiectivele și planul de acțiune; să oglindească autoritatea în măsură să administreze întreprinderea (adică să asigure un evantai optim al subordonării, fiind suplă și deci, caracterizată printr-un număr cât mai mic de nivele ierarhiceă; să evidențieze cadrul de desfășurare al activităților (asta presupune crearea și dependența compartimentelor, adică fiecare funcțiune ce prezintă importanță pentru realizarea politicii și
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
puse mai înainte. în 1966, J. P. Guilford generalizează creativitatea, asociind-o tuturor abilităților intelectuale: în 1967, L. Kubie asociază creativitatea cu descoperirea unor nesesizate, până atunci, legături între lucruri. Printr-o definiție concisă, R. Muchielli, în 1969, realizează un evantai foarte diferențiat al nuanțelor: . în 1971, M. Bejat reia ideea priorității noului în definirea conceptului: . J. P. Guilford își îmbogățește, în 1973, vechea definiție, accentuând aspectele legate de personalitatea creativă. Una dintre cele mai complete definiții de până în 1974 o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la , deci asigură continuitatea ființei umane. M. Bejat și A. Perju (5) susțin că . Se adaugă capacitatea empatică, sensibilitatea și simțul estetic. Tot în procesul creației literare întâlnim și un set diversificat de trăsături caracteriale și volitive, precum și prezența unui evantai bogat de interese față de natură și semeni, față de valorile autentice ale culturii umane. Sunt trăsături pe care le întâlnim la toți marii creatori adevărați. Geneza și condițiile care duc la cristalizarea talentelor de orice fel (deci și artistice) pot fi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de rol, ca rezultat al considerării lui ca ceva pueril, facil de către elevi; * este posibilă apariția blocajelor emoționale în preluarea și interpretarea rolurilor de către unii elevi. Utilizarea cu eficiență sporită a acestei metode presupune stăpânirea de către cadrele didactice a unui evantai de concepte: statut, rol, persoană sau actor, parteneri de rol, comportamente de rol, obligații de rol etc. Având în vedere că în jocul de rol conținutul simulării îl reprezintă interacțiunea umană, această metodă de predare-învățare poate fi utilizată pentru realizarea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
își conduceau caii, urcând cu greu povârnișul pe jos; era o căldură dogoritoare, așa că ofițerul mergea în fruntea trupei sale cu o enormă umbrelă deschisă, cu chipiul sub braț și o basma de batist în mână; nu lipsea decât un evantai pentru a completa acest tablou. Tot avansând și după ce am străbătut râpa, traversăm frumoase pâlcuri de boschete și culturi bogate; e pământul de la Stânca, aparținând familiei Roznovanu. Drumul trece pe sub zidurile castelului. Am vizitat această frumoasă locuință, aflată pe o
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de nopți și ospețe de Balthazar; care construiește castele, spitale, biserici! Acest ales nu a întâlnit încă o soartă contrară; se spune că pe portalul uneia dintre cele mai fastuoase locuințe ale sale e sculptat un joc de cărți în evantai cu un as de pică în mijlocul cercului; carte fidelă, sursă constantă de beneficii enorme. În antichitate, i-ar fi ridicat un templu lui Mercur! La un jucător care se ridică, câți alții cad și se târăsc într-o sărăcie infectă
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cer ierarhizate. În al patrulea rând, este posibil să se pretindă respondentului să ordoneze toate elementele din gama propusă. În fine, se poate proceda la așa-numita comparație în perechi, care constă în a stabili toate perechile de elemente din evantaiul propus (de exemplu, toate perechile de personalități politice) și a-i cere subiectului să-și exprime preferința în interiorul fiecărui asemenea cuplu. Nu ne putem permite aici să evaluăm, în detaliu, virtuțile și limitele fiecăreia dintre opțiunile menționate. Totuși, e bine
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nemulțumit; 3. Nemulțumit 1. Bun; 2. Potrivit; 3. Slab 1. Foarte bună; 2. Bună; 3. Nici bună, nici proastă; 4. Proastă; 5. Foarte proastă 1. Foarte mult; 2. Mult; 3. Puțin; 4. Foarte puțin Este evident faptul că folosirea acestui evantai de răspunsuri pleacă de la ipoteza că opinia are o intensitate variabilă, de la o valoare minimă, negativă sau zero- totală nemulțumire, apreciere total negativă etc. -, la una maximă, și numai faptul că avem de a face cu o realitate ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
așteaptă un răspuns, este constituită, în aceeași măsură, din textul propriu-zis al întrebării și din variantele de răspuns. Altfel spus, variantele de răspuns nu sunt un apendice lipsit de importanță; ele fac parte integrantă din întrebare și orice modificare a evantaiului acestor variante înseamnă modificarea întrebării. Pentru a da un exemplu elocvent în acest sens, vom prelua o întrebare ce apare frecvent în sondajele de opinie de la noi, din ultimii ani: ξ Care sunt lucrurile de care vă temeți cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să „se fabrice o agendă”, adică să se ofere o ordine de priorități pentru factorii politici, ca și cum acestea ar fi impuse de „opinia publică”. O astfel de agendă depinde puternic de modul cum sunt construite întrebările corespuzătoare ale sondajului, de evantaiul variantelor de răspuns oferite, de haina lingvistică utilizată etc. Uzual, întrebările îmbracă formulări cele de genul: „Care sunt problemele societății noastre care vă preocupă cel mai mult în prezent?”. În final, rezultatele oferite publicului larg sunt ambalate și ele în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel mai mult de ...” sau „Principala preocupare a românilor este ...”, când, de fapt, comentatorii ar trebui să arate ce variante au fost oferite oamenilor spre alegere și apoi s-o indice pe cea care a întrunit cele mai multe adeziuni, în contextul evantaiului de alegeri propus; scorul sau ponderea variantei principale nu este determinat(ă) în primul rând de starea de spirit a oamenilor, ci de acest context al variantelor oferite spre alegere! De pildă, este evident că vor avea prioritate de alegere
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
median și al celor cu răspuns median (firește, scoțând din calcul răspunsul mijociu, la cele din urmă). Cât privește varianta „nu știu”, „fără opinie” etc., Grémy constată că există ocvasiunanimitate printre specialiștii anglo-saxoni în a susține necesitatea introducerii ei în evantaiul răspunsurilor, exceptând anumite cazuri speciale când oamenii, în mod intenționat, sunt forțați să facă o alegere. Argumentele vizează în principal reducerea anxietății celui investigat și eliminarea răspunsurilor ce nu sunt conforme cu realitatea (eliminarea unor „da”-uri sau „nu”-uri
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se spune, este mai nociv pentru cercetare decât un sincer „nu știu”). În legătură cu varianta „nu știu”, problema nu este numai - sau nu atât - dacă ea trebuie sau nu folosită, ci dacă trebuie folosită ca o variantă obișnuită (plasată la sfârșitul evantaiului) sau dacă n-ar fi necesar ca ea să îmbrace forma unei întrebări-filtru, care să preceadă întrebarea propriu-zisă. Așa cum practic fiecare întrebare, dar îndeosebi cele de opinie, ar putea avea o variantă „nu știu”, tot așa fiecare întrebare din chestionar
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau alteia din cele două categorii de întrebări: Partizanii folosirii întrebărilor deschise argumentează că acestea permit subiecților să spună ceea ce realmente există în mintea lor, fără a fi influențați prin sugestii din partea cercetătorului, în vreme ce întrebările închise plasează subiecții într-un evantai limitat de posibilități de alegere. Ei consideră întrebările închise ca fiind, în mod tipic, decontextualizate și oferind un set închis și incomplet de opțiuni de răspunsuri arbitrare, ceea ce conduce la distorsionarea răspunsurilor. Cercetătorii din zona sondajelor, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]