4,332 matches
-
numeroase transformări pe parcursul vieții individului, având un caracter de plasticitate adaptativă, În condițiile de normalitate psihică, sau dimpotrivă un caracter rigid și inadaptabil În raport cu situațiile vieții, fapt care-l plasează În registrul anormalității psihice. Mai există și o a treia eventualitate, când Eul poate avea un caracter negativ de factură perversă, plasându-l În registrul antivaloric al imoralității. Psihanaliza vorbește despre stadiile de dezvoltare ale persoanei, luând drept criteriu de referință maturizarea pulsională a individului. În cazul acesta, accentul se pune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care constă În acordarea ajutorului necondiționat, imediat, deschis și dezinteresat, persoanelor aflate În dificultate. Eu consider ajutorul dat o obligație morală firească față de semenul meu aflat În suferință, În nenorocire. Conștiința morală care-mi dictează acest gest vine și din eventualitatea, nedeclarată, dar simțită ca o angoasă, că și eu, la rândul meu, pot fi oricând expus unor pericole care să facă necesară intervenția sau ajutorul direct, efectiv, al celorlalți. Și așa cum eu aștept de la alții, În mod egal, și alții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
I. L. Caragiale e modelul lui stilistic. Este și el un auditiv. În toamnă călătorește în Franța. „Dacă aș ști că efortul pentru scrierea unui roman mă poate costa viața, mi-aș lua toate măsurile de siguranță pentru a înlătura o eventualitate cum ar fi boala din care să mi se tragă moartea. Dar unica măsură hotărâtoare, acea de a renunța la scris, nu aș lua-o” - declară prozatorul. O confesiune care spune esențialul despre destinul lui P. Începe să pregătească romanul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și oameni politici. Desțărat, însingurat și împresurat de tristețe, când începuse să se întrebe dacă ceea ce evoca erau realități sau „fâșii de vis”, își descoperă înclinația spre memorialistică, este stăpânit de îndatorirea de a mărturisi ce a văzut și trăit. Eventualitatea pierderii, odată cu dispariția sa, a acestor mărturii ar fi egalat - scria el - cu pierderea ce a avut loc, în 1821, când a murit ultima vorbitoare a dialectului celt din Cornouailles. Editate postum, cele două volume Scrieri din exil (2003), primul
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Paris era exprimat În fraze tipice pentru politicienii conservatori: „Convențiunea de la 19 august este singura noastră programă, singura busolă a conduitei noastre. A voi să trecem peste dânsa este a cădea În ilegalitate, a Încerca imposibilul, a ne espune la eventualități grave. Progresul nu este posibil și real, de cât atunci când se efectuează treptat. Mișcările răpezi, bruști și violente, de multe ori au un efect contrariu de cât cel așteptat”. Apelul la unitate transpartinică, dominant mai târziu la Boerescu, Întregea o
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
sau operațional) întrucât aceasta nu poate să prevadă cu certitudine diferitele componente ale rezultatului său (cost, cantitate, preț) și ale ciclului de exploatare (cumpărări, prelucrări, vânzări). Riscul economic evaluează posibilitatea înregistrării unui rezultat insuficient sau chiar a unor pierderi. Această eventualitate este legată de importanța cheltuielilor fixe care diminuează flexibilitatea firmei, respectiv capacitatea acesteia de a se adapta la variația cifrei de afaceri. Gradul de flexibilitate este dependent de potențialul tehnic al firmei, de potențialul uman și de structura ei organizatorică
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
la câteva figuri - adevărate caricaturi în acvatintă, cum sunt doctorul Barbete, agentul sanitar Nae Țăpoi, medicul primar al județului, Popescu-Căpușe. Observând că scrierea lui U. ridică și „problema jurnalului literar”, a distincției între realitate și ficțiune, dând indicii clare despre „eventualitatea ca în perspectivă medicul de plasă să fi putut ajunge un savuros umorist”, Perpessicius se oprește și asupra numelor proprii, a căror autenticitate poate fi concurată doar de realitate: Filodorma e o copilă de țăran botezată de nevasta unui funcționar
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
copii în grădiniță sau în școală: 1. Identificarea problemelor specifice ale copilului (copilul răspunde înainte ca profesorul să termine de formulat întrebarea sau își părăsește locul în timpul orelor); 2. Monitorizarea frecventă a progreselor copilului, analizându-se consecințele pozitive, negative și eventualitățile unui comportament adecvat sau “problemă”; 3. Integrarea activă a copilului în procesul terapeutic: copilul așezat aproape de învățător/profesor, alternând perioadele de lectură cu scurte perioade de exerciții fizice; colegii de clasă care reprezintă modele de comportament adecvat trebuie așezați în
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
axială. Ca urmare, creșterea influenței politicii sale În „micile state dunărene”, recent independente, s-a constituit Într-o preocupare „la zi” a cabinetului de la Viena. Prima În vizorul unei atare politici s-a aflat Serbia, situație de natură a profila „eventualități amenințătoare” pentru România; cel puțin la fel de amenințătoare ca „manevrele rusești” În Bulgaria, unde legea o făceau, pe moment, generalii ruși Kaulbars și Subolev. În scopul Îndepărtării riscului ca statul român să evolueze În orbita politicii Austro-Ungariei sau, mai rău, În
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
din sudul Moldovei, ce urma să apere România de o invazie rusă <ref id="18"> 18 Rudolf Dinu, Studi italo-romeni..., p. 119 (De Launay către Crispi, Berlin, 27 ianuarie 1888).</ref>. Chestiunile legate de posibila cooperare a armatei române În eventualitatea unui război cu Rusia au făcut obiectul discuțiilor angajate de Sturdza cu generalul baron von Beck, la Viena, la 9 ianuarie 1888, și, ulterior, cu feldmareșalul von Moltke, la Berlin, la 26 ianuarie 1888 <ref id="19">19 BAR, fond
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Istorice Centrale, București (În continuare, ANIC), fond Casa Regală, dosar 29/ 1900, „Memoriu asupra concentrării armatei În Ipoteza A”, București, iulie 1900. </ref>. În mod real Însă, dorința factorilor responsabili români de a rezerva una dintre cele patru armate pentru eventualitatea unei agresiuni bulgare s-a manifestat mult mai devreme, Încă din 1897. Decizia privind noua dispunere a forțelor armate române a devenit oficială În aprilie 1900, atunci când suveranul român Carol I a comunicat guvernelor aliate de la Viena, Berlin și Roma
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
bulgare s-a manifestat mult mai devreme, Încă din 1897. Decizia privind noua dispunere a forțelor armate române a devenit oficială În aprilie 1900, atunci când suveranul român Carol I a comunicat guvernelor aliate de la Viena, Berlin și Roma că, În eventualitatea unor complicații europene (un război cu Rusia și Franța), Tripla Alianță trebuia să conteze doar pe colaborarea a trei corpuri de armată române, pentru că, indiferent de situație, cel de al patrulea era destinat apărării frontierei cu Bulgaria <ref id="25
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
La 20 aprilie 1901, printr-un memoriu prezentat cancelarului german von Bülow de către Ministrul plenipotențiar al României la Berlin, Alexandru Beldiman, guvernul român a Încercat să modifice substanța prevederilor tratatului de alianță, solicitând extinderea condițiilor de casus foederis și pentru eventualitatea unui conflict armat româno-bulgar (punctul 2 din memoriu). Răspunsul a fost Însă negativ, guvernul german arătând că o atare eventualitate era subînțeleasă În litera tratatului În vigoare, evident, În condițiile unui atac neprovocat venit din partea Principatului bulgar. Prin același memoriu
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Beldiman, guvernul român a Încercat să modifice substanța prevederilor tratatului de alianță, solicitând extinderea condițiilor de casus foederis și pentru eventualitatea unui conflict armat româno-bulgar (punctul 2 din memoriu). Răspunsul a fost Însă negativ, guvernul german arătând că o atare eventualitate era subînțeleasă În litera tratatului În vigoare, evident, În condițiile unui atac neprovocat venit din partea Principatului bulgar. Prin același memoriu, România a solicitat ca, pe viitor, să poată Încheia tratate separate de alianță cu Austro-Ungaria, Germania și Italia (punctul 1
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
-o călătoria Domnitorului la Viena și Ems (iunie-iulie 1873). Profitând de ocazie, Carol I va expune succint lui Andrássy greutățile Întâmpinate În relațiile cu Poarta și intenția de a proclama Independența. Oarecum surprins de această destăinuire fățișă, cancelarul austroungar reliefa eventualitatea ca România independentă să rămână „În aer” <ref id="15"> 15 Ibidem, p. 276. </ref>; cu alte cuvinte, fără garanția colectivă acordată prin Tratatul de la Paris. Domnitorul ținea În mod deosebit să aducă În discuție un subiect delicat pentru monarhia
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
flancul drept al armatei ruse <ref id="49"> 49 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 6. </ref>. Anumite cercuri diplomatice ruse regretau Încheierea convenției cu România, refuzând orice cooperare armată. Nelidov avea să declare chiar că, În eventualitatea În care Guvernul princiar insistă asupra colaborării militare, convenția era anulată <ref id="50"> 50 Idem, fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 4.</ref>. Așadar, temerile cercurilor conducătoare de la București privind intențiile reale ale Rusiei păreau a fi
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de a câștiga simpatia Cabinetelor europene În favoarea cauzei românești, Gorceakov ținea să-i precizeze generalului Iancu Ghica atitudinea intransigentă a cercurilor politice de la Petersburg În privința dreptului de trecere a trupelor rusești. Mai mult decât atât, venerabilul cancelar sublinia că, În eventualitatea În care autoritățile de la București se opun trecerii trupelor Țarului prin teritoriul românesc, Alexandru al II-lea „va ordona ocuparea României” și va proceda la „dezarmarea” armatei noastre <ref id="97"> 97 Corespondența generalului Iancu Ghica, doc. CLI, p. 171-172
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
convenții pentru reglementarea trecerii trupelor rusești din Bulgaria pe teritoriul României <ref id="103"> 103 Vezi Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, vol. I, fascicola 1, București, 1896, p. 117-118.</ref>. Se preciza clar că În eventualitatea unui refuz din partea Guvernului român În vederea Încheierii acestui aranjament, Țarul se vedea forțat să adopte alte măsuri <ref id="104"> 104 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 117, telegramă confidențială a lui Brătianu către Bălăceanu, 22 aprilie
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
la nord de Munții Balcani. Austro-Ungaria era Însă mai mult preocupată de limitarea duratei și extinderii ocupației rusești la sud de Dunăre <ref id="110">110 Ibidem, p. 425-426. </ref>. Ca atare, Cabinetul de la Petersburg, confruntat cu spectrul izolării și eventualitatea constituirii unei coaliții europene ostile <ref id="111"> 111 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 121.</ref>, avea să fie forțat a-și reconsidera poziția intransigentă, anunțându-și disponibilitatea față de convocarea unui Congres, care să rediscute condițiile
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de la San-Stefano apărea În opinia diplomației vieneze drept „admirabilă”, fiind singura cale de urmat. Oricum, ministrul de Externe austro-ungar afirma că România poate conta pe amiciția și sprijinul diplomației de la Viena În timp de pace și pe alianța sa În eventualitatea unui nou război În Orient <ref id="117"> 117 Ibidem, f. 5 9. </ref>. O astfel de poziție „favorabilă” nu trebuie să surprindă, monarhia dualistă susținând interesele românești atâta timp cât acestea puteau constitui un mijloc de presiune asupra cercurilor de la Sankt
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
mult Puterile europene, oferind, totodată, o reală satisfacție țării: organizarea Bulgariei, care „dădea de furcă Marilor Puteri”. În opinia șefului statului, nu era imposibilă ipoteza ca acestea să se adreseze României, pentru Împlinirea unui asemenea scop, În numele Europei. În această eventualitate, Domnitorul considera că nu trebuia să refuzăm, iar dacă cedarea Basarabiei depindea de acest lucru, puteam accepta cu condiția ca În ziua În care Bulgaria s-ar detașa de noi, Rusia să se angajeze În fața Europei că ne va retroceda
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Germania reprezenta, În acel moment, principala forță militară a continentului (fapt demonstrat În războiul cu Franța din 1870-1871) și, prin alianța cu Austro-Ungaria din octombrie 1879 <footnote id="150"> 150 Primul articol al Tratatului secret de alianță prevedea că În eventualitatea În care „unul din cele două imperii ar fi atacate de Rusia, cele două părți contractante se angajează să-și acorde asistență cu toate forțele lor militare și să nu Încheie pacea decât Împreună și de comun acord”; vezi <ref
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ref> </footnote>. Cum bine s-a remarcat, inițiativa unei asemenea apropieri a aparținut cancelarului german și a Întrunit acordul Cabinetului de la Viena <ref id="157"> 157 V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 256. </ref>. Poziția strategică a României În eventualitatea unui război european, potențialul militar deloc neglijabil (dovedit În conflictul din 1877-1878) și resursele materiale de care dispunea, aprecierea sa drept o posibilă barieră În calea expansiunii ruse spre Balcani sunt tot atâtea argumente, suficient de solide, luate În calcul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Brătianu, Bismarck și Ion C. Brătianu, extras din Revista Istorică Română, vol. V, 1935, p. 10-17. </ref>. Potrivit Tratatului - semnat, din partea română, de D. A. Sturdza la 30 octombrie 1883 și ratificat de Carol I la 6 noiembrie același an - În eventualitatea atacării României de către o altă putere (fără a se specifica expres potențialul agresor), Austro-Ungaria se obliga să-i ofere sprijin și asistență; după cum, În eventualitatea atacării acesteia din urmă, „În una din părțile statelor limitrofe cu România”, se va aplica
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
la 30 octombrie 1883 și ratificat de Carol I la 6 noiembrie același an - În eventualitatea atacării României de către o altă putere (fără a se specifica expres potențialul agresor), Austro-Ungaria se obliga să-i ofere sprijin și asistență; după cum, În eventualitatea atacării acesteia din urmă, „În una din părțile statelor limitrofe cu România”, se va aplica clauza casus foederis. Tratatul era secret și Încheiat pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii termenului cu Încă trei ani, În cazul nedenunțării
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]